200 matches
-
Soreanu Prolegomene Situată la confluența unor mari curente estetice (impresionism, pointilism, simbolism, fovism sau cubism), creația lui Claude Debussy (1862 - 1918) va reflecta orientările stilistice ale realității cultural-istorice, dezvăluind un univers de o complexitate remarcabilă. Astfel, „căutarea de sine” și autodefinirea stilistică a compozitorului francez se vor realiza sub influența acestui context cultural, semnificativ prin diversitatea curentelor estetice ce și-au suprapus traiectoriile evolutive. Opera de artă reprezintă esența elocventă a formei de conștiință manifestată de spiritul creator și, în același
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
interconectate din punct de vedere semantic. Acestea rămân, totuși, chiar și în prezent, ambigue și dau naștere unor interpretări diferite care nu reflectă altceva decât confuzia în care se plasează gândirea contemporană. Mai exact, ne confruntăm cu dificultăți fundamentale în autodefinirea și identificarea căilor de dezvoltare socială, ceea ce contribuie la constituirea, printre altele, a unei crize identitare a lumii contemporane. Definirea modernității înseși poate cirmcumscrie o dificultate în cadrul discuției generale privind epoca modernă. Sociologia clasică, a cărei apariție coincide cu observațiile
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mai prezenta anumite continuități. În sprijinul acestei afirmații vine, spre exemplu, următoarea sistematizare categorială realizată de L. Vlăsceanu (v. Tabelul 2). Se arată astfel faptul că interogațiile fundamentale ale societății contemporane sunt constituite pe dubitația privind căutarea de cale și autodefinirea. Pe de o parte, societatea se dezvoltă pe căi nebănuite, iar pe de altă parte, modernitatea devine reflexivă, la nivel meta-teoretic, de interpretare a fenomenelor aflate în desfășurare liberă și incontrolabilă. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate Stadii ale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
decât să se constituie într-un element pur instrumental. După cum vom vedea în continuare, societatea izomodernă prezintă o multitudine de caracteristici definitorii prin care putem reliefa relația agenți-structuri-stratificare, subsumabilă conceptului de stractificare. Modernitatea cunoaște trei etape de dezvoltare și de autodefinire identitară. Există o corespondență între modernitatea timpurie și contractualismul clasic; între postmodernitate și paradigma conflictuală (edificată prin relativismul axiologic) și, respectiv, între epoca actuală izomodernă, a cărei trăsătură axiologică generică o constituie un amestec straniu între contractualism și conflictualism, și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vieții lor, autobiografii și biografii. Psihanaliza își construiește imaginea sa despre om pornind de la interpretarea hermeneutică a celor exprimate. Doctrina trăsăturilor se bazează și ea pe limbaj. Teoriile personalității au reluat în ultimul timp această perspectivă tradițională de înțelegere și autodefinire a omului individual, care e doar implicată de psihanaliză și care a mai fost parțial abordată de unii speciliști în psihologia persoanei, la mijlocul secolului XX (Murayă. E vorba de o viziune holistă ce pune accent pe biografie, diferită în mare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
două repere care marchează ontogeneza personalității și se intercondiționează reciproc sunt calitatea de ansamblu a Eului și aceea a relațiilor interpersonale. Pornind de la acest binom aceeiași autori descriu două subgrupuri caracteriale patologice. Primul este tipul introspectiv centrat pe autodezvoltare și autodefinire care este în același timp autocritic, perfecționist și competitiv. Cel de-al doilea - extrovert - cultivă și promovează raporturile cu cei din jur fiind doritor de îngrijire, protecție și dragoste. Tot în plan conceptual trăsăturile caracteriale sunt expresia unor dorințe și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cutume, credințe, valori, gradul de acceptare sau neacceptare a propriului corp etc.). Se consideră că ființa umană este o entitate în devenire, de aceea are responsabilitatea construirii destinului, este o ființă perfectibilă, aflată într-un proces continuu de autoconstrucție, autodevenire, autodefinire. Scopul principal al terapiei este conștientizarea, abilitatea de a accepta ceea ce există aici și acum. Clienții sunt puși să exploreze ceea ce conștientizează pe moment: expresii senzorio-motorii, sentimente legate de întreaga realitate subiectivă, imediată. Experiența este una holistă și multidimensională. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
diferențele de opinie dintre bărbați și femei pot fi corelate cu datele de ordin economic despre comunitatea de la Tilișca, unde (după cum am văzut) din 774 de persoane avute în vedere, nu mai puțin de 223 sunt femei „casnice”. O asemenea autodefinire „ocupațională” conturează desigur importanța femeilor în economia domestică locală (chiar dacă aceasta nu este recunoscută ca „încadrare oficială” în muncă), ceea ce conferă o semnificație „privată” opțiunilor feminine pentru valori „morale” sau „supranaturale” sau pentru cele privind natura umană „ereditară” sau „introvertită
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
alți cai asemeni lui, el ar fi revelat deschiderea înspre viitor ca trăsătură a felului uman de-a fi, mereu inexorabil angajat - mai mult sau mai puțin nerăbdător - într-o așteptare dornică. Vizibil stânjeniți de invitația afabilă a arhitecților la autodefinire, nomazii ezitau, înciudați că propria inimă îi expunea unui destin troian prin nădejdile-i copilărești. În principiu, ar fi putut refuza ajutorul cu un gest măreț și un zâmbet condescendent - de genul "uimitor câtă neînțelegere poate încăpea în diferențele culturale
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în prag în vreme ce căuta noima priveliștii descoperite, fluieră câteva măsuri dintr-un cântec binecunoscut gazdelor, ce le smulse un oftat nedisimulat: "Și-o să-mi cumpăr Volgă nouă/ Și-o să tropăi la volan/ Să vedem cine-ndrăznește..." Hotărât, găselnița asta cu autodefinirea se prelungise mai mult decât ar fi fost cazul; aportul de inspirație adus de refrenul mult prizat avu totuși nevoie de un oarecare răgaz pentru a se traduce în acțiune. Nervozitatea sporea. Țigările erau stinse înainte de-a fi fumate
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
unde trebuie să căutăm relația lui autentică cu hermeneutica este problema adevărului. Până la Nietzsche, filosofia și-a atribuit cu aroganță cunoașterea și adevărul. Cea cu care a culminat modernitatea, marea filosofie germană anterioară lui, se poate în întregime rezuma în autodefinirea ei ca "știință absolută", ca și cunoaștere a "adevărului absolut". La rândul ei, gândirea lui Nietzsche, cu care începe poate modernitatea târzie, se poate condensa în intenția lui de a distruge credința în adevăr, pentru că, după el, în sens tradițional
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
propaganda și În discursul oficial comuniste. În ceea ce privește discursul public emis de mișcarea de rezistență anticomunistă, acesta se poate recupera dinspre angajamentul mesianic al luptei eliberatoare pe care și-au asumat-o cei din munți. Acest discurs acoperă o varietate de autodefiniri și percepții, de la cele impregnate de sacralitate, centrate pe jertfă și martiraj, ale celor care „au lăsat un Testament scris nu cu slove, ci cu propriul sânge”, „martiri ce se sacrifică pe sine pentru alții”42, până la cele ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și martiraj, ale celor care „au lăsat un Testament scris nu cu slove, ci cu propriul sânge”, „martiri ce se sacrifică pe sine pentru alții”42, până la cele ce se regăsesc În formulări comune, ca „partizani”, „luptători”, „frați”. Relevante rămân autodefinirile colective ale grupurilor de partizani sau luptători din munți. Aceste denumiri transmit o semantică de o mare varietate: una istoricistă, care apelează la personalități și eroi din panteonul național („Organizația Vlad Țepeș”, „Haiducii lui Avram Iancu”, „Gărzile lui Decebal” etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pare a- și pierde răbdarea (bătând cu putere În palmele Joițichii), deloc convins de leșinul și de suferința femeii. Zoe recurge la strategia imbatabilă a feminității, uzând de nevoia de protecție și de Înțelegere a femeii, fire sensibilă. Preocuparea spre autodefinire caracterizează, În principiu, aproape toate personajele feminine caragialiene din comedii; fiecare eroină Ține să-i reamintească partenerului ce reprezintă ea În relația implicată. Zoe Trahanache e nu doar o femeie volutară, ci și un abil manipulator sentimental. Trebuie, pentru a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
era membru activ al Societății Scriitorilor Români. Debutul lui este găzduit în 1925 de revista „Gândirea”, fiind vorba de poezia Singur, ce va apărea și în placheta Adânc împietrit, din 1932. C. este un poet, chiar dacă unul în proces de autodefinire, cu trăiri entuziaste, cu angoase și incertitudini pe care le analizează detașat, consecință probabilă a structurii sale de om de știință. Din orice vers răzbate temperamentul violent al unui om mândru, bătăios, adesea cu o atitudine sfidătoare, de respingere a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286243_a_287572]
-
efortul de a surprinde complicatele mecanisme sociale care guvernează desfășurarea istoriei. Resortul intim, de adâncime al prozei sale rămâne însă același: drama individului pus în fața unor situații-limită, în care alegerea implică înscrierea ființei umane pe orbita unui complicat proces de autodefinire și analiză interioară. Liviu Dunca, protagonistul din Păsările, revenit după o absență de douăzeci de ani în orașul natal, este un ratat superior. Și-a consumat întreaga energie în sfidarea unei autorități ale cărei fețe, fie că este vorba de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
pe ideea de Dumnezeu? De Patrie? De Familie? Pe bunăvoința tradițională, pe moralitatea intolerantă, pe ordinea militară adusă în viața civilă? Iar dacă acest fascism se autodefinește încă, cu îndârjire, ca fiind întemeiat pe toate aceste idei, poate despre o autodefinire sinceră? Criminalul Esposti - ca să dau numai un exemplu -, în cazul în care în Italia ar fi reinstituit fascismul, în salve de tun, ar fi oare dispus să accepte o Italie a nostalgiei sale false și retorice? O Italie nonconsumistă, econoamă
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pentru urbe să-și dovedească potențialul organizatoric și să și confirme statutul de capitală culturală. Ca și cu alte prilejuri, serbările Universității au fost asumate de Întreaga comunitate locală și transformate În sărbători populare, ocazii perfecte de interacțiune socială, de autodefinire În raport cu grupuri economice, culturale, politice diferite și de perpetuă reconstrucție a unei identități modelată În jurul imaginii de cetate istorică decăzută din drepturile politice. Festivitățile din octombrie 1897 au fost un bun prilej pentru „târgoveți” să iasă din rutina provincială și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
tehnologia de bază a firmei? 5. preocupări pentru supraviețuire, creștere și profitabilitate - care este angajamentul privind scopurile economice? 6. filosofie - care sunt valorile de bază, aspirațiile și prioritățile firmei? 7. domeniu geografic - în ce zonă geografică va activa firma? 8. autodefinire - care sunt punctele tari și avantajele competiționale ale firmei? 9. preocupare pentru imaginea publică - care este imaginea publică a firmei? 10. preocupare pentru membrii firmei - care este atitudinea față de membrii firmei? Prin prisma listei profesorului David, evaluarea misiunii unei organizații
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
atât mai „bună” cu cât există mai multe astfel de răspunsuri. Practica marilor firme americane în anii ’80 relevă preponderența a șase elemente de referință în declararea misiunii unei organizații (Pearce și David, 1987): 1. filosofie; 2. imagine externă; 3. autodefinire; 4. câmp de acțiune; 5. tehnologie; 6. condiții de supraviețuire. Ulterior, un studiu realizat de Bart (1997) pe un număr de aproape 100 de mari corporații americane a arătat o diversificare a „componentelor” ce apar în declararea misiunii. Chestionarele au
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Mărțișoare, Cartea cu jucării, Copilărești, Prisaca). Unii exegeți preferă o clasificare asemănătoare: lirica de dragoste, lirica socială, poezia filosofico-religioasă, poezia universului miniatural (poezia lucrurilor mărunte). Mai complexă și mai exactă pare a fi următoarea compartimentare: I Poezia filosofică 1. Poezia autodefinirii omenirea este dominată de manifestări contradictorii (Rugă de vecernie), omul este plămădit din materie și spirit (Portret, Nehotărâre, Binecuvântare), omul este o fire angelică, pură, o creație divină (Denie cu clopote); 2. Arta poetică cuvântul este omnipotent, atotputernic, esența universului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în cadrul social respectiv. Dintr-o astfel de perspectivă, care revendică pluralitate conceptuală, "ideologiile sunt contexte de bază ale cognițiilor sociale, împărtășite de membrii grupurilor sociale, constituite din selecții relevante de valori socio-culturale și organizate de o schemă ideologică ce reprezintă autodefinirea unui grup. Dincolo de funcția lor socială de a susține interesele grupului, ideologiile au funcția cognitivă de a organiza reprezentările sociale (atitudinile, cunoașterea) ale acestuia, și astfel de a monitoriza indirect practicile sociale legate de grup, și deci și textele și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de norme contextuale? și cine decide că acestea sunt unicele criterii posibile?), precum și de relațiile dintre grupuri în cadrul social (de vreme ce exercițiul puterii este prezent în orice tip de societate, având un caracter eminamente relațional, "cantonarea" ideologiei la nivelul funcției de autodefinire a grupului sau la cel al funcției de monitorizare a practicilor sociale ale membrilor grupului face ca grupul să fie imun față de acesta?). Intenția mea nu este, desigur, aceea de a edifica o "mare teorie globală a ideologiei"53 așa ceva
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Back (spre balamuc și înapoi, pe jumătate), arată aceste legături încă din titlu. Pe lângă descrierea lumii stranii a spitalului (un cuckoo's nest, ca să folosim vorbele lui Ken Kesey, care urma să își publice curând faimosul roman), colecția dezvoltă tema autodefinirii unei persoane marcate de diferență (cu câțiva ani înaintea exploziei de identity politics în America), o femeie ce refuză stereotipurile impuse de societate. Poezia cea mai cunoscută din volum este "Her Kind" (ca ea), un text în care vocea poetică
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mecanism similar acționează și în cazul României, ortodoxia a jucat un rol important in definirea și păstrarea identității naționale. Dincolo de faptul că religia reprezintă un fapt social important pentru cetățenii acestor țări, relația strânsă cu identitatea națională sporește probabilitatea de autodefinire ca membru al unei comunități religioase. Figura 2.1 Procentul celor care declară că nu aparțin nici unei religii în 2000 Date: EVS 2000 Islanda, alături de Danemarca și Finlanda reprezintă un caz particular. Este vorba de state majoritar protestante, în care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]