200 matches
-
Urna sufletului meu”). În clipele de reculegere, pulsul vital încetinește, parcă; tăcerea e gravă, spiritualizată: “Poveștile tale/cu iz de mănăstire/îmi linișteau bătăile inimii.” (“Amintiri din... viitor”). Tonul ferm al unor versuri e de un straniu efect; tendința spre autodefinire pare constantă: “Nimeni nu-mi poate lua visele! E prima descoperire a arcașului din mine. Și totuși, /o săgeată nu-mi iese la socoteală...” (“Visul ca o săgeată”). Sub regimul iubirii, timpul de care dispui nu poate fi de-ajuns
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
Ești autoarea volumelor de versuri “Fulger de nisip” (2000), “Timp rătăcit” (2005), “Fără îngeri” (2009). Ce au în comun aceste volume și ce aduce inedit, fiecare dintre ele? - În mod cert, toate poemele mele au în comun personalitatea mea, frământările autodefinirii mele psihologice, sociale, literare. Mai au în comun imagistica, atunci când mă despoi de traiul de zi cu zi și mă întorc în poezie simt și trăiesc lucrurile într-un anume fel, pe care încerc să-l redau cât de fidel
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
crize: politice, financiare și chiar religioase - omul acestui secol în care apare această mișcare de revigorare a Ortodoxiei, mișcare ce a apărut în secolul trecut și se menține până azi, și care se vede în fața unui creștinism în căutare de autodefinire, căutare de multe ori zbuciumată de mici revolte inter-religioase de gen: excomunicări, inadvertențe, ne-conformism etc., uneori politicul axat pe orientări diferite de preocupările ecleziale fructificând aceste scăpări teologice. Dar frumusețea, așa cum s-a sugerat mai sus, nu este automutilare
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
Ești autoarea volumelor de versuri “Fulger de nisip” (2000), “Timp rătăcit” (2005), “Fără îngeri” (2009). Ce au în comun aceste volume și ce aduce inedit, fiecare dintre ele? - În mod cert, toate poemele mele au în comun personalitatea mea, frământările autodefinirii mele psihologice, sociale, literare. Mai au în comun imagistica, atunci când mă despoi de traiul de zi cu zi și mă întorc în poezie simt și trăiesc lucrurile într-un anume fel, pe care încerc să-l redau cât de fidel
ATUNCI CÂND VICTORIA APARŢINE CELOR CU MENTALITATE DE ÎNVINGĂTOR. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355882_a_357211]
-
de vedere estetic, poezia lui Teodor Dume pendulează cumva între lirismul conceptual și confesiunea limitată la înregistrarea de stări sufletești. Constantele sale poetice sunt cele amintite mai înainte,. De fapt, chiar primele versuri ale volumului ar putea fi considerate o autodefinire programatică: „aceleași semne aceleași distanțe// între sufletele noastre e noapte/ multă noapte/ cineva scrijelește o lacrimă/ într-un sertar/ câteva rânduri neterminate/ și un pix// încerc să-mi decodez durerea” („azil într-o cicatrice”, p. 22). Versurile finale par apropiate
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
dinamica lucrurilor, a se vedea... „Lucrări astrale adunate.../ la porțile ascensiunii./ ... masivele piramide, Moise, David/ și... Coloana Infinitului,/ lucrări adunate la porțile eternului,/ ...lucrări îngrămădite/ la poala biruinței umane.” (Lucrări...). Există categoric nevoia de sublimare și chiar se întâmplă o autodefinire cât se poate de clară la limita dintre existențial și ideal: „Înfiripat pe-un gând confuz,/ Spre galaxiile dorințelor sublime;/ Mărșăluiesc pe pagini astrale/ În culori brodate pe frontispiciul/ Corabiei ce mă poartă legănat/ Spre aduceri-aminte.// Fredonând melodia inimii mele
DANIEL MARIAN DESPRE GHEORGHE MIZGAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370663_a_371992]
-
de situația țării, nu numai dăruit studiului. În timp ce pentru Mihai Eminescu scrisoarea e un accident în viața lui, de natură a-i contrazice personalitatea și a-l pune într-o stare afară din comun, o recunoaște personal într-o edificatoare autodefinire: “Eu pentru a scrie o epistolă trebuie să am o dispoziție deosebită de ușoară, nepotrivită oarecum cu caracterul meu,( ... ) “( Către I.C.Negruzzi, 1871, în Convorbiri literare, 1892, Număr jubiliar, p.39.). După ce nefericirea s-a abătut pe de-a-ntregul asupra
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
spațiu tainic, rezervat doar sincerității eului, în... vestiarul inimii. Poeții operează oarecum duplicitar: pe de-o parte tind să-și oculteze trăirile, iar pe de alta le comunică totuși strecurând în metafore adevăruri tulburătoare. Este și cazul poetului G. Baciu. Autodefinirile și aserțiunile lirice din poeme se subsumează, și ele, ideii din titlu, tăinuind în metafore, trăiri și stări contemplative eminamente poetice. Identificăm în vestiarul inimii o melancolie deghizată, bine încifrată liric și venită dintr-o privire poetică aparent ludică, ce
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
Dima - așa cum singură mărturisește, escaladează cerul în căutarea secundei. Și asta nu oricum, ci, “pe caii albi / caii roșii / caii albaștri.” Bine cel puțin că nu aleargă după cai verzi! Unele poeme au ca titlu, cifre. Într-o încercare de autodefinire, poeta spune: “Reîntoarcere: ieri și azi / două coordonate necunoscute / copilul din mine /rătăcind anxios / să nu-și piardă locul / viața mea / eroare cosmică / regăsita în iubire / eternitatea / pregătită să intre / în timp / în secundă / în clepsidră / înapoi la cuvânt”. Maria
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
SUPRAVIEȚUIEȘTE / LOVE SURVIVES, de Muguraș Maria Petrescu, publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. „Love Survives” (Editură ARTSHOP, Istanbul, 2013, 112 pp.) este cel de al treilea volum de versuri scris de Mesut Șenol. Este o carte de autodefinire („my dream and the river/ they would be together/ accompanied by/ all non conformist heroes/ and lament would not be a place”- Planned Daydream), pe care poetul a simțit necesar să o scrie, este crezul lui în cuvântul scris sau
MUGURAŞ MARIA PETRESCU [Corola-blog/BlogPost/344638_a_345967]
-
exprimarea lui este caracteristică unui suflet sensibil, („The truth and the soul walk ... Citește mai mult „Love Survives” (Editură ARTSHOP, Istanbul, 2013, 112 pp.) este cel de al treilea volum de versuri scris de Mesut Șenol. Este o carte de autodefinire („my dream and the river/ they would be together/ accompanied by/ all non conformist heroes/ and lament would not be a place”- Planned Daydream), pe care poetul a simțit necesar să o scrie, este crezul lui în cuvântul scris sau
MUGURAŞ MARIA PETRESCU [Corola-blog/BlogPost/344638_a_345967]
-
„Love Survives” (Editură ARTSHOP, Istanbul, 2013, 112 pp.) este cel de al treilea volum de versuri scris de Mesut Șenol. Este o carte de autodefinire („my dream and the river/ they would be together/ accompanied by/ all non conformist heroes/ and lament would not be a place”- Planned Daydream), pe care poetul a simțit necesar să o scrie, este crezul lui în cuvântul scris sau
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
de situația țării, nu numai dăruit studiului. În timp ce pentru Mihai Eminescu scrisoarea e un accident în viața lui, de natură a-I contrazice personalitatea și a-l pune într-o stare afară din comun, o recunoaște personal într-o edificatoare autodefinire: „Eu pentru a scrie o epistolă trebuie să am o dispoziție deosebită de ușoară, nepotrivită oarecum cu caracterul meu, (...)” (Către I.C. Negruzzi, 1871, în „Convorbiri literare”, 1892, Număr jubiliar, p.39.). După ce nefericirea s-a abătut pe de-a-ntregul asupra
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
mâncând rădăcini de copaci la prânz”, iar în acest decor sumbru, poetul găsește interesant „numai cântecul umbrei/ care ți se prelinge pe portretul/ din sertarul inimii” (Lied 27). Cu alte cuvine, singurătatea oferă poetului momente de reflecție, pentru resemnare și autodefinire, dar și momente de rugăciune, de comuniune cu natura și divinitatea... De o frumusețe divină este liedul 25, în care poetul dorește să intre în comuniune cu natura, abordând motivul fântânii, ca simbol al creației eterne, în armonie perfectă cu
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
pune toate bucățile împreună, într-un întreg care să ne împace cu realitatea, prin cunoașterea ei. Procesul dureros la care ne supunem în căutarea adevărului este nu atât un proces de definire a universului nostru material, cât un proces de autodefinire în raport cu el. Demult, un prieten al meu spunea: „Ireversibil curg, vânatul de gropar, / Analfabeți cu cecuri vaste, / Adio, veac, nu-ți pese că dispar, / te-am locuit ca un cuțit în coaste!” Procesul cunoașterii este mai degrabă un proces al
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342485_a_343814]
-
globalizării”, coordonată de conf. univ. dr. Roxana Badircea, „Noul bon fiscal etalon”, coordonată de aceeași Roxana Badircea, „Barterul fiscal”, coordonată de prof. univ. Marcel Dracea, „Economia fiscală de piață”, coordonată e conf. univ. dr. Dorel Berceanu, și „Idei fiscale de autodefinire a epocii moderne”, coordonată de prof. univ. dr. Gheorghe Pîrvu. În 2014, Dinel Staicu a scris două cărți: „Reforma bancară și fiscală”, cordonată de prof.univ. dr. Marcel Dracea și „Creditul social fiscalizat”, coordonată de prof. univ. dr. Gheorghe Pîrvu. Toți
EXCLUSIV. Lista profesorilor universitari și a editurilor care au girat „lucrările științifice” scrise de deținuți în pușcării () [Corola-blog/BlogPost/337982_a_339311]
-
Creditul social fiscalizat”, „Piața de capital fiscalizat”, „Foreign policy”, „Raportul de cauzalitate dintre creditare și criza economico financiară”, „Ascensiunea și prăbușirea băncilor în contextul globalizării”, „Noul bon fiscal - etalon”, „Barterul fiscal”, „Economia fiscală de piață”, „Economie și idei fiscale de autodefinire a epocii moderne”. Dan Diaconescu a scris până acum 5 cărți în închisoare: „Tehnici științifice de realizare a interviului modern”, „Mecanica ruperii materialelor compozite”, „Talk-show-ul”, „Știrea - concept, evoluție și modalități științifice de realizare, „Televiziunea - Menire socială, dezvoltarea știintifică și comunitară
Apel pentru desființarea Uniunii Scriitorilor din Pușcării () [Corola-blog/BlogPost/337781_a_339110]
-
cu un altul născut deja din lumina și din întunericul acestei lumi cu iz de aparentă imperfecțiune. Și nu e vorba aici despre o luptă aridă cu efemeritatea informă a propriei mele viețuiri pământene, nu. Discutăm despre nevoia continuă de autodefinire a Omului privit ca imagine ilustră a Chipului divin prin intermediul forței interioare a Verbului creator, fiindcă „Ceea ce scriu se naște din ceea ce trăiesc. Nimic nu am conceput vreodată din simplă imaginație fără ca viața și, deopotrivă, moartea să nu își reverse
TAINA SCRISULUI (35) – SCRISUL, SENSUL MEU DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069]
-
expunere scrisă/ verbală. Igiena relațională Cei patru piloni ai unei relații sănătoase - a cere: am nevoie, invit, propun, solicit verbal; - a da: cuvinte, cadouri, servicii, îmbrățișări, timp, ajutor; - a primi: amplificarea, carnețelul valorizărilor, pubela relațională; - a refuza: mulțumesc, declin, afirm; - autodefinirea: nevoia de aprobare/afirmare. Poziționare, cooperare, consens Lucrul în echipă - raporturile echilibrate : dominant/dominat- iluzia atotputerniciei infantile, autoritate, autoritarism, putere; - poziționarea- responsabilizare, angajament; - negocierea- argumentare, convingere; - luarea deciziilor: responsabilizarea, asumarea riscurilor și a beneficiilor. ● Clasa a IV-a Domenii de conținut Conținuturi
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
a formula politici. Ar trebui să încerce să recâștige această reputație, să nu o sacrifice în numele corectitudinii politice." Pe noi nu ne interesează grupul vizat de Yaron Matras, ci motivația adusă ca argument, si anume, teama lui Yaron Matras de autodefinire IDENTITARA a romilor pe baza cercetării lingvisticii limbii români. Deci, "cercetătorul doctor în români" Yaron Matras NEAGĂ valoarea academică a cercetătorilor romi nativi asupra limbii lor, punând înaintea cunoașterii native superioritatea doctoratelor auto-acordate. Yaron Matras, tu de unde ai învățat limba
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
sau de supărare mânioasă împotriva soartei și a necazurilor vieți. Scrisoarea, pentru el, e aproape un accident în viața lui, fapt ce-i contrazice personalitatea și punându-l într-o stare afară din comun, o recunoaște singur într-o sinceră autodefinire:” Eu pentru a scrie o epistolă trebuie să am o dispozițiune deosebită de ușoară, nepotrivită oarecum cu caracterul meu, și o asemenea dispozițiune nu mi se întâmplă să am decât foarte rar. Prin confesiunea asta nu voi să-mi dau
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
acestea, avantajele spectatorului; terorizat de «haosul» faptelor, nu-l poate salva decât încrederea în rațiomalitatea lumii. Fără această încredere în puterea spiritului nostru de a instaura ordinea, nu se poate obține nimic valabil în istoriografie”. O mai nimerită și fidelă autodefinire pe care el însuși nu și-a propus-o - greu de imaginat! Suntem în 1983, când Alexandru Zub, referindu-se la Miron Costin, spune în volumul Biruita-au gândul: „exprimând dificultatea de a se dedica istoriei într-o epocă în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ț Primii filosofi au Încercat să despartă discursul poetic de aceste calități și să atribuie (discursului lor - n. M.C.) aureola de eficiență și adevăr. Ei s-au demarcat de teritoriul specific al discursului poetic și mitologic printr-un proces de autodefinire. În consecință, au Început să folosească eticheta mythos pentru acest teritoriu. Această distincție va fi dezvoltată și consacrată de către Platon. Convergența dintre cuvântul mythos și conceptul de mit se va face prin apariția primelor filosofii, care identifică discursul poetic și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
procesului identitar. Problema pe care am urmărit-o aici a fost de a determina mecanismele actuale de construire a identității în condițiile insecurității sociale si economice create de problemele tranziției. M-a interesat de asemenea care din modalitățile tradiționale de autodefinire a individului (apartenența la o comunitate socială, de limbă, de cultură, religia, proprietatea asupra pământului) mai sunt astăzi valabile. Problematica identitară a fost analizată având în minte aceeași comparație, între satul bogat și cel sărac. În sfera temei modernității, studiul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
colectivă în schimb, deși este similară primeia prin aceea că și ea se construiește în raport cu grupul, pune accent pe comunitate, colectivitate, comportamente și practici colective, și nu poate fi înțeleasă în absența acestora. Identitatea socială este așadar un mod de autodefinire a individului prin raportare la grupurile din care face parte, pe când identitatea colectivă este reprezentarea a ceea ce este comun membrilor unui grup și îi diferențiază de alte grupuri. Ambele sunt modificate și ajustate permanent prin interacțiune socială. Ambele sunt rezultă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]