119 matches
-
pentru jocurile virtuale și lumea socială (ex. World of Warcraft, Second Life) care incearca reproducerea tuturor dimensiunilor de interacțiuni față în fața într-un mediu virtual 158. Tabelul nr. 1 Clasificarea Mass-mediei sociale, prin prezența socială /varietatea formelor de mass-media auto-prezentare/autodezvăluire Andreas M. Kaplan și Michael Haenlein Pionierul site-urilor sociale este Sixdegree.com, lansat în 1997, dar care nu a cunoscut cu adevarat succesul, fiind nevoit să iasă de pe piață în 20001592001160. Apariția site-ului Friendster este notata de către unii
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Site-ul http://www.crinantonescuantiblog.wordpress.com / 196 Figură nr. 48. Site-ul http://lorylex.files.wordpress.com/2009/11/binecuvântare 2.jpg / 196 INDEX TABELE Tabelul 1. Clasificarea Mass Mediei sociale, prin prezența socială/varietatea formelor de mass-media autoprezentare/autodezvăluire / 69 Tabelul 2. Forme de comunicare online, suportul electronic și funcțiile active / 105 Tabelul 3. Tipologia lui McMillan privind interactivitatea / 150 Tabelul 4. Scală de măsurare a nivelului de control al receptorului / 153 Tabelul 5. Postări M. Geoana la secțiunea
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația de Încredere, profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare, ascultare sau colaborare cu cei din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare, ascultare sau colaborare cu cei din jur. Mulți lucrători comerciali sau agenți de marketing și-au format abilitatea de a citi clientul din semnalele oferite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin care se poate pătrunde mai ușor " În spatele " cuvintelor auzite, se poate desluși mai ușor ceea ce nu s-a spus cu voce tare". Ascultarea activă vizează acordarea temporară a propriului punct de vedere la perspectiva interlocutorului, pentru a-i sprijini autodezvăluirea, pentru a-l Încuraja În procesul comunicării și a-l asigura că semnificația mesajului transmis este percepută atât cognitiv cât și emoțional. Instrumentele propuse de Charly Cungi ( 1999, 94 ) pentru a deveni asertiv le include pe cele prezentate anterior, adăugându
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prezentarea de sine și managementul impresiilor. După S. Taylor, L.A. Peplan și D.O. Sears (1994), transmiterea către ceilalți a informațiilor pozitive despre sine presupune: a spune lucruri bune despre tine, a realiza acțiuni vizibile, a folosi indicatori fizici exteriori. Autodezvăluirea este procesul prin care individul comunică altora informații despre el Însuși (Ș. Boncu, 1999, 2005). P. Cozby (1999) o definește ca „dezvăluirea verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a folosi indicatori fizici exteriori. Autodezvăluirea este procesul prin care individul comunică altora informații despre el Însuși (Ș. Boncu, 1999, 2005). P. Cozby (1999) o definește ca „dezvăluirea verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării noastre sociale. Pentru a fi unitară, autodezvăluirea utilizează și limbajul nonverbal În scopul autoprezentării. W. Chambliss (1969) ilustrează funcția de control a autodezvăluirii. Chamblis crede că oamenii Încearcă Întotdeauna să construiască o anumită imagine despre
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
altora informații despre el Însuși (Ș. Boncu, 1999, 2005). P. Cozby (1999) o definește ca „dezvăluirea verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării noastre sociale. Pentru a fi unitară, autodezvăluirea utilizează și limbajul nonverbal În scopul autoprezentării. W. Chambliss (1969) ilustrează funcția de control a autodezvăluirii. Chamblis crede că oamenii Încearcă Întotdeauna să construiască o anumită imagine despre ei Înșiși În interacțiune cu ceilalți. Dacă indivizii cred că sunt văzuți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării noastre sociale. Pentru a fi unitară, autodezvăluirea utilizează și limbajul nonverbal În scopul autoprezentării. W. Chambliss (1969) ilustrează funcția de control a autodezvăluirii. Chamblis crede că oamenii Încearcă Întotdeauna să construiască o anumită imagine despre ei Înșiși În interacțiune cu ceilalți. Dacă indivizii cred că sunt văzuți de alții așa cum se văd ei Înșiși, interacțiunea este validă. Există situații În care indivizii nu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atribuirii pentru a explica modul În care oamenii se dezvăluie În autoprezentare. De exemplu, dezvăluim apartenența noastră la un grup mizând pe faptul că stereotipul grupului respectiv Îl va face pe partenerul nostru să ne atribuie o anumită trăsătură. Deși autodezvăluirea se realizează În cea mai mare măsură prin mijloace verbale, teoria dezvăluirii servește Înțelegerii comportamentului consumatorului. Atitudinile vestimentare pot fi exprimate atât verbal, dar ele Însoțesc imaginea construită verbal pe care individul o transmite despre sine. Și vestimentația poate sugera
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
clare a imaginii de sine. În general, pe perioada școlarității mici, personalitatea, deși încărcată de responsabilități relativ numeroase și dificile, traversează o perioadă de expansivitate. Forțele fizice și psihice ale copilului încep să se exprime și să provoace acestuia o autodezvăluire a posibilităților, situație care îl mulțumește pe copil și-i creează conștiința unei mari independențe. Stadiul se diferențiază de următorul prin faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care-l pot prelucra și anume materialul concret
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
potențial conflictuale. Se focalizează conversația asupra comportamentului și nu asupra persoanei, se evită critica, etichetarea, moralizarea. B. Exprimarea emoțională. Una din cauzele care provoacă dificultăți în comunicare este reprezentată de inabilitatea de recunoaștere și exprimare a emoțiilor, de teama de autodezvăluire. Cea mai mare dificultate în exprimarea emoțională este existența unor stereotipuri sociale ale exprimării emoționale. A comunica eficient presupune a ști să iți exprimi emoțiile: a) exprimarea emoției printr-un limbaj adecvat: printr-un cuvânt: „ sunt supărat/bucuros/curios/încântat
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
că regulile privind respectarea intimității și confidențialității sunt comune unor popoare și culturi diferite; sunt pattern-uri transculturale care subliniază variabilitatea umană. Unii respectă confidențialitatea, dar au un mod diferit de a se exprima emoțional, de a nu-și ascunde autodezvăluirea, cer sfaturi; fapt care în alte zone de pe glob nu este permis. În genere, într-o relație noi suntem obișnuiți să vedem ceva față de care oamenii au un consens comportamental sau sunt prezente fațete care se potrivesc în interrelația respectivă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
timpului sau măcar de a avea o perspectivă subiectivă asupra acestui aspect. În termenii narațiunii, sinele este definit ca o povestire în desfășurare sau o interpretare creativă. Trebuie însă menținută o anumită vigilență în interpretarea datelor. Cercetătorul examinează procesului de autodezvăluire, interperetează datele cu foarte mare atenție și caută posibilele inconsecvențe ale povestirii pentru a obține informațiile necesare și a înțelege sinele în calitatea sa de creator de semnificații cu un rol stabilit în societate, în cultură și istorie (Freeman, 1992
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
i) diferențele biologice, sociale, culturale între indivizi (sex, vîrstă, prezență fizică, statut socio-economic, apartenență la o cultură determinată; particularități individuale privind producția verbală); j) abilități de ascultare; k) tipul de activitate comunicativă (formulele de adresare, formularea de întrebări, ranforsările, reflectarea, autodezvăluirea, susținerea comunicativă a celuilalt, comunicarea conflictuală, exprimarea aluzivă, eufemismele, ironia, jocurile de limbaj, politețea). Pe lîngă acești parametri, interacțiunea orală este guvernată de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale, reguli ale accesului la cuvînt (lungimea intervenției, întreruperea interlocutorilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
funcționează" precumpănitor în registrul părelniciei, important este "să pară că este, nu să fie cu adevărat", pentru a prelua expresia lui D. Drăghicescu [1907/1996] privitoare la majoritatea românilor) și altele în care, în opoziție, subiecții activează mai degrabă onestitatea autodezvăluirii. De asemenea, un factor semnificativ îl constituie diviziunea muncii în funcție de variabilele independente de status, de felul vîrstei, etnicității, mediului de rezidență, densității populației, genului. Referitor la ultima determinare, există culturi în lumea modernă cu roluri de gen egal distribuite sau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
opțiunea pentru egalitate salarială și siguranța locului de muncă. în fine, cultura colectivistă laissez-faire se caracterizează prin deresponsabilizare și preferința pentru egalitate salarială și locuri de muncă sigure (Bogathy, 2004, p. 88). 10.2. Dialogul cu "celălalt" la nivel interpersonal. Autodezvăluirea Investigarea specificului autodezvăluirii în țările Europei Centrale și de Sud-Est a făcut obiectul unor studii în anii din urmă (Goodwin et al., 1999, apud Sperneac, 2004) și ne îngăduie să privim în cheie comparativă speciile de autodezvăluire ale esticilor față de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
salarială și siguranța locului de muncă. în fine, cultura colectivistă laissez-faire se caracterizează prin deresponsabilizare și preferința pentru egalitate salarială și locuri de muncă sigure (Bogathy, 2004, p. 88). 10.2. Dialogul cu "celălalt" la nivel interpersonal. Autodezvăluirea Investigarea specificului autodezvăluirii în țările Europei Centrale și de Sud-Est a făcut obiectul unor studii în anii din urmă (Goodwin et al., 1999, apud Sperneac, 2004) și ne îngăduie să privim în cheie comparativă speciile de autodezvăluire ale esticilor față de cele ale "occidentalilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la nivel interpersonal. Autodezvăluirea Investigarea specificului autodezvăluirii în țările Europei Centrale și de Sud-Est a făcut obiectul unor studii în anii din urmă (Goodwin et al., 1999, apud Sperneac, 2004) și ne îngăduie să privim în cheie comparativă speciile de autodezvăluire ale esticilor față de cele ale "occidentalilor". Desigur, cele mai răspîndite studii pe dimensiunea autodezvăluirii pleacă de la ideea comparării națiunilor individualiste sau colectiviste, în încercarea de a sublinia patternuri proprii de autodezvăluire, așa cum este cazul numeroaselor analize interculturale realizate asupra unor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a făcut obiectul unor studii în anii din urmă (Goodwin et al., 1999, apud Sperneac, 2004) și ne îngăduie să privim în cheie comparativă speciile de autodezvăluire ale esticilor față de cele ale "occidentalilor". Desigur, cele mai răspîndite studii pe dimensiunea autodezvăluirii pleacă de la ideea comparării națiunilor individualiste sau colectiviste, în încercarea de a sublinia patternuri proprii de autodezvăluire, așa cum este cazul numeroaselor analize interculturale realizate asupra unor eșantioane din Statele Unite și Japonia, sistematizate tot de R. Goodwin și colaboratorii (1999), sau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ne îngăduie să privim în cheie comparativă speciile de autodezvăluire ale esticilor față de cele ale "occidentalilor". Desigur, cele mai răspîndite studii pe dimensiunea autodezvăluirii pleacă de la ideea comparării națiunilor individualiste sau colectiviste, în încercarea de a sublinia patternuri proprii de autodezvăluire, așa cum este cazul numeroaselor analize interculturale realizate asupra unor eșantioane din Statele Unite și Japonia, sistematizate tot de R. Goodwin și colaboratorii (1999), sau în țările Europei postcomuniste (Goodwin, Gaines, 2004). O altă parte a studiilor a fost dedicată diferențelor în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cazul numeroaselor analize interculturale realizate asupra unor eșantioane din Statele Unite și Japonia, sistematizate tot de R. Goodwin și colaboratorii (1999), sau în țările Europei postcomuniste (Goodwin, Gaines, 2004). O altă parte a studiilor a fost dedicată diferențelor în abilitatea de autodezvăluire ca rezultat al socializării diferite și al însușirii diferențiate cultural a rolurilor de gen (Hargie et al., 2001). Autodezvăluirea, privită drept capacitate a actorului social de a transmite audienței informații consistente despre propria sa identitate, este esențială pentru stabilirea oricărui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1999), sau în țările Europei postcomuniste (Goodwin, Gaines, 2004). O altă parte a studiilor a fost dedicată diferențelor în abilitatea de autodezvăluire ca rezultat al socializării diferite și al însușirii diferențiate cultural a rolurilor de gen (Hargie et al., 2001). Autodezvăluirea, privită drept capacitate a actorului social de a transmite audienței informații consistente despre propria sa identitate, este esențială pentru stabilirea oricărui tip de relație interpersonală, dar și pentru ansamblul tiparelor relaționale dintr-o societate. O asemenea deschidere față de "celălalt" este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de relație interpersonală, dar și pentru ansamblul tiparelor relaționale dintr-o societate. O asemenea deschidere față de "celălalt" este marcată precumpănitor de către specificul contextului sociocultural în care individul se dezvoltă, și mai puțin de înzestrările "native" ale subiectului angajat în relație. Autodezvăluirea în sine este un proces universal, însă profunzimea sa, natura informațiilor vehiculate, preferința pentru un anumit interlocutor sînt influențate de specificul orientării cultural-valorice. Dacă exponenții culturilor "occidentale", individualiste, valorizează autodezvăluirea personală, reprezentanții culturilor "orientale", colectiviste, încurajează autodezvăluirea relațională (Segall et
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai puțin de înzestrările "native" ale subiectului angajat în relație. Autodezvăluirea în sine este un proces universal, însă profunzimea sa, natura informațiilor vehiculate, preferința pentru un anumit interlocutor sînt influențate de specificul orientării cultural-valorice. Dacă exponenții culturilor "occidentale", individualiste, valorizează autodezvăluirea personală, reprezentanții culturilor "orientale", colectiviste, încurajează autodezvăluirea relațională (Segall et al., 1999; Goodwin, Gaines, 2004). Continuînd paralelismul între culturile occidentale și cele orientale, observăm tendința acestora din urmă de a nu își dezvălui gîndurile sau sentimentele proprii înainte de a cunoaște
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]