157 matches
-
relecturii o întâlnim de altfel la majoritatea poeților reprezentativi. Semnificative în acest sens sunt câteva direcții ale reflectării catalitice eminesciene în modernitatea românească: neoromantismul bacovian, metaforismul ontologic blagian, cristalizările hermetice barbiene, alchimizările lexicale argheziene, romantismul permanent al lui Philippide, vocația autohtonismului tradițional la Voiculescu sau Pillat, până la ceea ce am numit periheliul eminescianismului, reprezentat de Nicolae Labiș și mai ales de Nichita Stănescu, în mod paradoxal acesta fiind și momentul de apogeu al influenței catalitice". Iată, avem schițat aici un traiect al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
idei al sămănătorismului câteva teze ale acestuia privitoare la specificul național, gândirismul activează conceptul de etnic și de tradiție. Din acest concept N. Roșu, Radu Dragnea, dar mai ales Nichifor Crainic deduc ortodoxismul ca directivă spirituală, fuziune între teologie și autohtonism. Unele pagini semnate aici de Cezar Petrescu, la începuturile activității sale, ori unele din versurile lui V. Voiculescu, continuă sămănătorismul, fie în sensul elogiului patriarhalității , fie al confruntării frumosului cu divinitatea. Ortodoxismul ajuns la un limbaj încrâncenat și găunos a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
lui Procust, Romanul adolescentului miop, Huliganii, De două mii de ani, Inimi cicatrizate, Întâmplări din irealitatea imediată ș.a.). Cele două direcții nu sunt conceptualizate, dar îndărătul lor pot fi identificate câteva perechi antitetice: colectivism/individualism, rural/urban, sacru/profan, mit/istorie, autohtonism/sincronism. În ciuda acestei imprecizii conceptuale și a tendinței discrete de a minimaliza filiera „sincronistă”, cartea se distinge prin finețea unor interpretări valorizând sugestii din etnologie și antropologie (exercitate mai ales asupra primei categorii de romane). Aspectul teoretic, exclusiv în volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
Cu timpul, gama trăirilor devine mai amplă, dar expresia acuză în continuare lipsă de originalitate - metaforele și imaginile fiind construite cu procedeele lui Radu Gyr - și manierism. Maestrul e urmat, fără rezultate notabile, și în încercarea de a sugera substanța autohtonismului și a „specificului oltenesc”. Abia în poemele publicate în reviste în 1943 (Colind, O, frumoase elegii ș.a.) se vădește un început de personalizare a discursului liric. Mort prematur, C. rămâne unul dintre numeroșii epigoni ai lui Radu Gyr. SCRIERI: Svon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
într-o polaritate de ideologii politice (Stânga-Dreapta), obținem ca diagramă un pătrat interesant cu mai multe posibilități de relațion-are (pe laturi și respectiv pe diagonale). Putem astfel obține un stângism occidentalist sau unu-l autohtonist. La fel, putem obține un autohtonism de dreapta, care creează "ontologii etnice" întunecate, apocaliptice, ori un occidentalism de stânga, care operează cu un naționalism luminos, afirmativ, ca acela al lui Mazzini... V. N. : ...sau al pașoptiștilor români. S. A.: Exact. Cu observația că pașoptiștii români, primii cosmopoliți
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
fel de "paradis pierdut" sau "vârstă de aur": Iorga, Vasile Pârvan, Xenopol, Nicolae Densușianu, V. Papacostea. Totodată au fost republicate lucrările unor autori de eseistică naționalistă cu accente filosofice, precum și studiile de filosofia culturii ale lui Blaga. Alături de teze ale autohtonismului interbelic antioccidental, de izolaționalismul și triumfalismul ceaușist, au proliferat și urmașii fantasmagoriilor traco-geto-dacice tip Ion Gheorghe, fie în stare agresivă, fie la cote rafinate tip C. Ciopraga cu a sa luminoasă, încântătoare "Personalitate a literaturii române" (1973). Tot astfel, Traian
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de arbitraj, A. fiind un moderator prin excelență. Omul conjuncției (și nu al disjuncției) se vede și în textul care încheie volumul Exercițiul distanței (Românii în anii ’90: geografie simbolică și identitate colectivă) (1997), unde se face radiografia antinomiei occidentalism/ autohtonism, fiecare cu argumentele și contraargumentele lui, cu bovarismul, limitele și deschiderile sale, totul conducând către ceea ce poate fi detectat ca fiind numitorul comun al scrierilor lui A., și anume „a treia cale”. Cele 18 studii strânse aici acoperă un deceniu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
agrarianismului sămănătorist și cere imediata industrializare cu ajutorul capitalului străin occidental. Acest prooccidentalism coerent al lui Cioran deosebește fundamental doctrina sa naționalistă de toate orientările tradiționaliste și naționaliste din epocă, inclusiv de cea a colegilor de generație, mai toți partizani ai autohtonismului și ostili occidentalizării. (Vulcănescu, Eliade, Noica, Polihroniade, Arșavir Acterian, etc.). Și polemizînd, parcă, cu autohtoniștii căutători ai specificității naționale, scria apăsat: Dacă am fi rămas consecvenți fondului nostru, astăzi ar trebui să creem epopei și mituri istorice iar pe Proust
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
Căutătorul de comori. Coperta sobră, negru pe alb, a Fundațiilor Regale. 1939. Înăuntru, lucrări în dantelă, de care se-agață, ironizată, expediată, cîte-o părere de rău. Sau cîte-o poveste cu sfinți al cărei punct de plecare e și nu-i autohtonismul lui Crainic: "Mi-ai dat, Stăpîne, viața asta s-o trăiesc,/ Nevrednic sînt de marea-ți bunătate./ Trec anii tot mai seci, se risipesc,/ În inima mustind singurătate.// Mai bine, Doamne, de m-ai fi ținut,/ Să mă tîrăsc, netrebnic
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
ca-ntr-un leagăn./.../ Dar să-mi spuneți voi, flăcăi,/ ce-ați făcut în deal și-n văi?/ - Noi frecat-am cu-așa spor,/ de-au stătut oile-n cor/ behăind: e x c e l s i o r!" Autohtonismul e numai mimat, baladescul e o găselniță inteligentă a autorului, ludicul calcului sintactic se degajă fără dificultate, iar latinistul rafinat ascuns în Gabriel H. Decuble nu se dezminte. În fond, și aceasta e tot o retroversiune în siajul lui Bogza
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
efect, între altele, evitarea abordării supraviețuirii dacilor și a rolului lor în sinteza daco-romană, din care s-a născut poporul român. Drept urmare, el ridica, pentru prima dată în cultura română, chestiunea moștenirii dace, deschizând calea atât a rodnicei direcții a autohtonismului." în Addenda ediției, I. Oprișan a inclus și conferința lui B. P. Hasdeu, Cine au fost dacii?, susținută la Ateneul Român, nereprodusă niciodată până acum. Pentru a facilita consultarea celor două ediții critice anastatice ale revistelor lui B. P. Hasdeu
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
eterne cu car de stele zestre/ Dar rămâneau în poartă dureri domesticite/ Și'nchisă în iatacuri, cu brațe rătăcite./ Melancolia lumii se arăta'n ferestre." Urcușul e o rupere, un greu efort sufletesc. Același prin care, în buna școală a autohtonismului Gândirii, pămîntul crește îngeri: A izvorât un sfânt din pământ,/ Nu l-a adus nici pasăre, nici vânt.// Visul lui plămădi 'ntr'o seară/ Lumini de om cu întunecimi de țară." (Balada sfântului din câmp). Întunecimi cercetate pe rînd, în
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
Geo Bogza, și eseurile Nu din pietate, ci din necesitate (M.R. Paraschivescu), și «Divanul» unui înțelept cu limba română (C. Noica). Ele se raportau, atunci când au fost scrise, la crize și situații provocate de fostul regim: supralicitarea trecutului și a autohtonismului, reprimarea contestației, ocultarea gândirii nemarxiste. Dispărând contextele care le-au generat, subtextele lor nu mai spun prea multe lectorului. Însă textul criticului rămâne. E actuală discuția despre rolul imaginației istorice în critica lui Călinescu, despre tehnica „suprarealistă” a lui Bogza
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
politică de stat. Promovarea masivă a limbii ruse, a culturii sovietice, exaltarea fondului slav al limbii române n-au însemnat decît partea vizibilă a unui proiect esențialmente politic. După ce perioada pro-sovietismului afișat a trecut, s-a promovat, la fel de agresiv, un autohtonism dintre cele mai primitive, un naționalism furibund. Din punct de vedere al propagandei oficiale, naționalismul de după 1965 a fost prezentat drept contrazicere a comunismului din prima fază, drept repudiere a idealului sovietic; în realitate, a fost vorba doar de un
Întoarcerea fiului gonit by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9980_a_11305]
-
constantă de autolegitimare a românilor (cu bovarismele aferente) poate beneficia de circumstanțe atenuante (istorie grav conflictuală, context geo-politic), cu adevărat neproductivă și deficitară i se pare eseistei poziția noastră incertă, ezitarea permanentă între alternative contrare, aparent ireconciliabile: tradiționalism /vs./ modernism, autohtonism /vs./ europeism, Orient /vs./ Occident ș.a. Noile realități europene reclamă, cu atât mai mult, transgresarea polarităților discursive și reinventarea, coerentă și cu potențial competitiv, a identității românești. Nu întâmplător Monica Spiridon glosează pe marginea unor cărți ale "exilaților" Thomas Pavel
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
mult traiul, legate de o "tradiție a sângelui" și o "tradiție a limbii". Urmărită în descrierea atentă și riguroasă a lui Viorel Marineasa, traiectoria gândirii celor doi oameni de cultură se vădește a se ramifica sub zodia paradoxului, deoarece, promovând autohtonismul, ea face apel la Orient și la bizantinism, iar criticând filosofia și cultura occidentală, admite o asimilare implicită a formelor modernității. Astfel se explică și titlul cărții: supralicitând o tradiție vag numită, Nichifor Crainic și Nae Ionescu nu exclud, ba
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
Luminița Marcu Gazeta literară numărul 17 din 27 aprilie 1967 este un foarte interesant exemplu de îmbinare a sărbătorii politice cu un autohtonism din ce în ce mai apăsat. Deasupra frontispiciului, care are, desigur, culoarea roșie, stă scris, cu același roșu aprins, „Trăiască 1 Mai”. Îndemnul cu litere minuscule, care există pe toate publicațiile românești din timpul regimului comunist, „Proletari din toate țările, uniți-vă!”, este acum
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4722_a_6047]
-
a circula, de a reveni în țară după voie. S. Damian s-a ocupat în comunicarea sa de chestiunea integrării, întrebându-se dacă aceasta se face totdeauna după criterii europene autentice. Există încă "hipertrofieri ale eului național", excese în cultivarea autohtonismului, ceea ce, după opinia sa, împiedică integrarea europeană. Mihai Cimpoi a vorbit despre conștiința necesară a unității literaturii române, conștiință care în Basarabia este prejudiciată de "febra revizuirii", politica oficială fiind aceea de a impune un "moldovenism primitiv", de fapt "resovietizarea
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
accept. Cum să întrebuințez atunci mitologia acestui oraș? Lipsa de unitate a orașului a generat totdeauna, și cu atât mai mult în epoca modernă, mituri diferite: exotism balcanic la Porțile Orientului; oraș modern cvasioccidental; veche așezare românească. Orientalismul, occidentalismul și autohtonismul sunt tot atâtea ispite, vorba lui Mircea Vulcănescu, ale unei culturi care concepe identitatea prin referenți geografici și istorici diferiți de cel actual: ea se conjugă, pare-se, mereu la trecut, nu la prezent, și nu este niciodată un proiect
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6490_a_7815]
-
Ionescu (și citatele alese de Marta Petreu sînt mai mult decît edificatoare) e disprețul față de propria generație. Un dispreț care nu se oprește însă la portretele suculente făcute lui Noica, Eliade sau Cioran, ci merge pînă la totala delimitare de autohtonism, ortodoxism, spiritualism - cu alte cuvinte de toate exagerările pe care comentatorii de azi le trec de obicei sub tăcere atunci cînd exaltă meritele acestei extraordinare generații. Nu mai puțin importantă e admirația lui Ionescu pentru Maiorescu și Junimea, de asemenea
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
a fost făcută de la distanța autoprotectoare a turistului grăbit sau a cercetătorului arid, obsedat de canonul obiectivității. Scrierile lor (publicate în 1916, 1939, respectiv 1999), în care întîlnim aceeași constatare privind propensiunea românească spre conservatorism - avînd drept corolar exacerbarea mîndriei autohtonismului - acoperă așadar întreg secolul XX. Harnicul R. Ortiz remarca aceasta în diferite scrieri, între care documentatul volum Per la storia della cultura italiana in Romania (C. Sfetea, Bucarest, 1916), S. Guarnieri în consistenta postfață la broșura lui Aurel Cosma, Tracce
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
dus la formarea unei difuze conștiințe colective, cînd păturile rurale, urmîndu-și 'domnii', își făcuseră scut din valorile identitare. Efectul acestui proces istorico-social - citim într-una din primele pagini - este mîndria cu care și astăzi populația din satele maramureșene, revendicîndu-și propriul "autohtonism", tinde să-și salveze valorile cele mai autentice ale Ethosului lor istoric. (pag. 10) În densa introducere la volumul citat - cercetare filologică riguroasă a textelor din trist-înduioșătorul cimitir vesel din Săpînța - universitarul italian dă încă o dată dovada pătrunderii fenomenelor sociale
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
războiul, care i-a distrus întreaga avere, rămînînd, deodată, om sărac nu s-ar fi apucat de publicistica. Sărăcia sau nevoia coșniței au născut pe unul dintre cei mai importanți eseiști români, cu opțiuni clare pentru occidentalism, ridicîndu-se, deschis, împotriva autohtonismului păgubitor. Mai sînt, vezi bine, si hazarduri nefericite aducătoare de mari împliniri creatoare. Repet, cartea d-lui Alexandru Săndulescu e un volum remarcabil de exegeze literare. Al. Săndulescu, Constelații literare. Editură Minerva, 1998.
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
au practicat, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, profesoratul (Mircea Eliade sau Mircea Vulcănescu, de exemplu)". Aceștia aveau și ei pregătire în universități străine, o bună cunoaștere a filosofiei de toate orientările. În consecință, "în cazul precondițiilor acestui autohtonism nu poate fi vorba de lene mentală, de suficiență teoretică sau pur și simplu de incultură, așa cum se întîmplă de multe ori cu autohtonismele noastre". Apoi, autorul nostru face scurte, prea succinte, incursiuni voite caracterizante despre principalii filosofi de catedră
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
universități străine, o bună cunoaștere a filosofiei de toate orientările. În consecință, "în cazul precondițiilor acestui autohtonism nu poate fi vorba de lene mentală, de suficiență teoretică sau pur și simplu de incultură, așa cum se întîmplă de multe ori cu autohtonismele noastre". Apoi, autorul nostru face scurte, prea succinte, incursiuni voite caracterizante despre principalii filosofi de catedră de pînă la 1940-1947, încercînd să-i găsească fiecăruia diferența specifică, fără, cred, a reuși cum se cuvine în această temerară întreprindere. (Bine găsită
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]