93 matches
-
graficianul postimpresionist Iosif Iser. Acest „val” (în care intră, deopotrivă, nume precum Milița Petrașcu, Felix Aderca, B. Fundoianu, M.H. Maxy) va aclimatiza și asimila noile curente radical-moderniste, impunîndu-le atenției unor cercuri mai curînd rezervate (de la criticii post-maiorescieni și de la tradiționaliștii autohtoniști ai Gîndirii pînă la spiritualiștii eclectici, vitaliști ai „tinerei generații”). Unii dintre ei (Vinea, Maniu, Fundoianu) sînt naturi amfibii, melancolice și fantaste, puternic marcate de estetismul simbolist sau decadentist. Fundoianu recuperează „monografic”, într-o matrice argheziano-bacoviană cu ecouri din neo-bucolismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și „constructiv”, victimă a societății burgheze - absurdul alienant din piesele dramaturgului franco-român (un absurd înțeles ca produs al Occidentului putred, dezumanizant, lipsit de ideal etc.). Valoarea sculpturii lui Brâncuși (elogiată deopotrivă de avangardiștii de la Contimporanul, Integral, unu și de spiritualiștii autohtoniști de la Gîndirea) fusese cu adevărat recunoscută în România abia la două decenii după impunerea ei în afară. În fine, atît recuperarea „umanist-socialistă” a avangardei istorice (petrecută parțial și tardiv, în anii ’60-’70), cît și - mai ales - cea „protocronistă” din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu demersurile artiștilor expresioniști de la revista tradiționalistă Gîndirea (un element de legătură reprezentîndu-l aici Adrian Maniu, „convertit” de la estetismul iconoclast și ironic al începuturilor la imagismul htonic de coloratură tradițională, din anii ’20). Format în mediile cafenelei simboliste, viitorul mentor autohtonist al „tinerei generații” interbelice - Nae Ionescu - e discutat, și el, prin prisma influenței Futurismului, practic neluată în considerare pînă acum de istoricii literari. (Sub acest aspect, mărturiile memorialistice ale lui Constantin Beldie, fostul secretar general de redacție al Noii Reviste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
îl invocă de pe poziții culturaliste, alții de pe poziții autohtoniste, iar alții, exasperați de primii și ultimii deopotrivă, îl combat și detestă de pe încă alte poziții? Îi spun lui Noica toate acestea. Dacă există vreun punct de contact între mine și "autohtoniști", am să vă rog să nu-l căutați în latura de ridicol a problemei. Când m-am aplecat asupra românescului, am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeaua lui Caragiale. Nu poți să iei totul în zeflemea. Românescul nu se rezolvă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sub portret. Ambele notații insistau asupra dimensiunii europene a domniei sale152. Întâlnim astfel de mențiuni și în câteva dintre manualele alternative de clasa a VI-a, apărute în 1998-1999153. De această dată, informația era pusă sub un titlu mai puțin autohtonist ("Imperiul Otoman și Țările Române în secolul al XV-lea")154. Cu trecerea timpului, autorii au manifestat aceeași tendință de expandare a informației și de revenire la modelul tradițional al prezentării "luptei antiotomane", incluzând și alte înfruntări ale domnitorului cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
filozofică și sociologică. Dacă o transpunem într-o polaritate de ideologii politice (Stânga-Dreapta), obținem ca diagramă un pătrat interesant cu mai multe posibilități de relațion-are (pe laturi și respectiv pe diagonale). Putem astfel obține un stângism occidentalist sau unu-l autohtonist. La fel, putem obține un autohtonism de dreapta, care creează "ontologii etnice" întunecate, apocaliptice, ori un occidentalism de stânga, care operează cu un naționalism luminos, afirmativ, ca acela al lui Mazzini... V. N. : ...sau al pașoptiștilor români. S. A.: Exact. Cu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Occident, ultimele chestiuni care se spun acolo; să le preluăm și să le aplicăm întocmai." Astea sunt totale aberații amândouă, pentru că sunt atât de incomplete, aproape infantile în simplitatea lor. S. A. : Mai mult: "boicotează" istoria. Pe de o parte, refuzul autohtonist încearcă să escamoteze 50 de ani de evoluție istorică și lecțiile sale în general amare, între care și lecțiile pentru care Generația '27 nu este direct răspunzătoare, dar cu care a fost asociată intelectual și în parte ideologic. Evident, trebuie
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
liberalizarea economiei și puterile occeidentale precum și evidențierea valorilor neocomuniste restauraționiste sau democratice în funcție de specificul auditoriului intern sau extern, iată doar câteva aspecte specifice unui președinte cu trecut comunist". Această perioadă a fost una a duplicității. Aflată între trecutul estic și autohtonist și provocarea unui viitor european occidentalizat, puterea politică instalată după 1992 nu a avut puterea să opteze clar pentru europenizare. O asemenea opțiune fără echivoc va veni în următorul ciclu electoral. Opțiunea fermă pentru Europa (1996-2000) Abia în mandatul CDR
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mănâncă!", PSD a încercat parazitarea cunoscutului slogan cu care a câștigat alegerile din 2004 Președintele Băsescu ("Să trăiți bine!"), optând pentru "Alege bine!", PDL a venit cu un slogan care nu spune nimic, "La bine și la greu", țărăniștii cu autohtonistul "Rămân român în Europa", liberalii cu sloganurile "PNL. Bani pentru români. Bani europeni", " Nu le mai asculta minciunile! Arată-le că greșesc!" / Nu te-ai săturat de scandalurile lor? Arată-le că greșesc!"/ "Votați-i pe cei care pot scoate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
principal cap de acuzare, Arghezi recurgând fie le formulări directe: "antisemitism sălbatic", "fanfaronade naționaliste" sau aluzive: "romantismul (...) politic", idealist și fără nici o utilitate practică 285. În gazetăria interbelică, sunt bine cunoscute atacurile argheziene împotriva altor doi iluștri reprezentanți ai naționalismului autohtonist: A.C. Cuza și Nichifor Crainic, cărora le impută, de asemenea, tentativa de subjugare ideologică a literaturii, precum și obtuzitatea etnico-religioasă. Plecând de la acestă temă-pretext, polemistul construiește, pe un fundament empiric, o veritabilă redută argumentativă, un contra-discurs, a cărui forță persuasivă rezidă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
892 Paul Cernat, Tinerețea Epocii de Aur, în idem, Explorări în comunismul românesc I, pp. 239-242. 893 Ibidem, p. 246. "Cultivarea miturilor naționale, predilecția pentru metaforele organiciste și naturiste, conștiința aurorală, obsesia germinației și a nașterii indică un fond arhetipal autohtonist, gata să se lase fecundat de sămânța comunistă. Manipularea operează la nivelul arhetipurilor și al reprezentărilor identitare dominante.", mai afirmă Cernat, identificând aliajul poezie religie patriotică cultul personalități în acea "sinteză neo-tribală delirantă" drept "expresie a paranoiei identitare întreținute de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
istorie, Sebastian îndeamnă să "părăsim politica și să intrăm în geografie", pentru că noi sîntem o țară mică și necăjită, care nu are "obligația universalismului". "Europeanul" Sebastian din Jurnal, care visa succese literare pe alte meleaguri, a fost la origine un autohtonist autarhic cît se poate de antieuropean: pentru că așa învățase de la Nae... Pot demonstra că ideile lui Sebastian provin, în proporție de măcar 90 la sută, din laboratorul de gîndire politică al lui Nae Ionescu. Nu avem, cu alte cuvinte, un
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
Xenopol, memoria națională se angajează în procesul de tranziție de la paradigma puristă a luminismului Școlii Ardelene către paradigma sintetică a postpașoptismului romantic. În chestiunea cardinală a originii, romanitatea absolută este re-elaborată în formula sintetică a daco-romanismului. Odată cu această revizuire, elementul autohtonist, încă minimalizat, va dobândi proporții tot mai considerabile. Deocamdată însă, predominantă în economia simbolică a originii și identității poporului român rămâne moneda latină. Sinteza etnogenetică duală stabilită de Xenopol, în care românitatea își are obârșia prin asimilarea dacică în fondul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o altă tentă decât cea manifest naționalistă (Istoria civilizației române moderne a lui E. Lovinescu, Neoiobăgia a lui C. Dobrogeanu-Gherea, sau Burghezia română a lui Șt. Zeletin), explozia intelectuală a culturii interbelice a fost, în fond, o efuziune a spiritului autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau Burghezia română a lui Șt. Zeletin), explozia intelectuală a culturii interbelice a fost, în fond, o efuziune a spiritului autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere promotorii țărănismului, izvorât din aceeași
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere promotorii țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de imitație, cultura română devenea cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o sursă nu atât intrinsecă, cât mai ales contextuală. Climatul cultural configurat după '89 a fost de așa natură încât a favorizat formarea unui condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată în acest context marcat de temeri naționaliste și sensibilități ortodoxiste, analiza deconstructivă a lui Boia a avut efectul unui "cutremur conceptual" (Nietzsche, Begriffsbeben) care a fisurat monumentul trecutului național. Apariția doi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al educației, Ecaterina Andronescu, pe data de 17 septembrie 2001 (chiar dacă, o versiune revizuită, din care au fost eliminate pasajele controversate, a fost publicată în 2000). Să prezentăm, pe scurt, care sunt acele pasaje controversate care au declanșat reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
versiune revizuită, din care au fost eliminate pasajele controversate, a fost publicată în 2000). Să prezentăm, pe scurt, care sunt acele pasaje controversate care au declanșat reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintre autoritatea laică și autoritatea religioasă a constituit o temă permanentă de discuție în care elita intelectuală s-a implicat cu mult patos, majoritatea dezbaterilor articulându-se în jurul noțiunilor de Biserică și Stat; Ortodoxie și Națiune. Problema falsei disocieri între "autohtoniști" și "europeniști" de care se face mult caz în discursul istoric comunist și post- comunist, plecând de la adecvarea sau nu la un pretins model occidental, reprezintă, de fapt, o discuție riguroasă cu privire la miza Tradiției în cultura română 1. Radiografia istoricului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Xenopol, memoria națională se angajează în procesul de tranziție de la paradigma puristă a luminismului Școlii Ardelene către paradigma sintetică a postpașoptismului romantic. În chestiunea cardinală a originii, romanitatea absolută este re-elaborată în formula sintetică a daco-romanismului. Odată cu această revizuire, elementul autohtonist, încă minimalizat, va dobândi proporții tot mai considerabile. Deocamdată însă, predominantă în economia simbolică a originii și identității poporului român rămâne moneda latină. Sinteza etnogenetică duală stabilită de Xenopol, în care românitatea își are obârșia prin asimilarea dacică în fondul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o altă tentă decât cea manifest naționalistă (Istoria civilizației române moderne a lui E. Lovinescu, Neoiobăgia a lui C. Dobrogeanu-Gherea, sau Burghezia română a lui Șt. Zeletin), explozia intelectuală a culturii interbelice a fost, în fond, o efuziune a spiritului autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sau Burghezia română a lui Șt. Zeletin), explozia intelectuală a culturii interbelice a fost, în fond, o efuziune a spiritului autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu - arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere - promotorii țărănismului, izvorât din aceeași
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu - arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere - promotorii țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]