54 matches
-
primele cărți profilează și principala temă a operei ulterioare: erosul. Acesta capătă statut de exclusivitate în Cântarea cântărilor (1973), volum-cheie al întregii creații a lui C. E o parafrază la cartea biblică omonimă, în direcția esențializării erosului și, întrucâtva, a autohtonizării (prin tangențe la mitul Zburătorului). Frenezia originalului apare nu temperată, dar transmutată din registrul senzual în cel spiritual, fără a permite totuși să se vorbească aici de o mistică creștină a eroticii: „Poezia lui Radu Cârneci e păgână pentru că la
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
Departe de a fi doar un apărător intransigent și egoist al moșierimii, Carp este obsedat de această absență a unei stări a treia rurale care să preia, în timp, poziția marii proprietăți. „Maioratul“ evocat de Carp nu este decât o autohtonizare a principiului primogeniturii: transmisiunea pământului în mâini mai puține îi obligă pe ceilalți membri ai familiei săși constituie parcursuri individuale independente. Proprietatea țărănească riscă să involueze în direcția unui lot de supraviețuire lipsit de vocația creșterii și a autenticului progres
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
al tipografiei și tipărește pentru întâia dată un Axion în românește, care, din nefericire, nu s-a păstrat în nici un exemplar. În 1819, scaunul arhieresc din Capitală e ocupat de Dionisie Lupu, om luminat care inițiază o adevărată campanie de „autohtonizare” a vieții eclesiastice. Astfel, în 1820, la numai 23 de ani, Anton Pann este numit de Prea Sfințitul Dionisie Mitropolitul în comisia pentru traducerea cântărilor bisericești din grecește în românește, folosindu-se de noua semiologie hrisantică, dovadă că devenise un
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
mese, față de 1 leu, cât costa de obicei. Spre comparație, un salariu mediu era de circa 200 lei. Istețimea „bucureștenească”, spre dreapta păstrare a regulilor de pronunție românească, l-a autohtonizat pe Hrtschka, făcându-l notoriu sub numele „Rașca”. Această autohtonizare a numelor străine nu este singulară: Hohenzollern devenea „Hopințoale”, Berthelot era numit „Burtalău” etc..
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]