204 matches
-
marcate de perioada formării lor sau de o structură economică particulară. 1. Tipul naționalist-populist. Partidele "legitimiste ale periferiei" au dispărut din peisajul politic al Europei Occidentale. Ele au dat naștere după modelul carlismului basc sau al iacobismului irlandez unei conștiințe autonomiste care a încercat să se exprime printr-un discurs naționalist inventat de centru. Aceste partide diferă în funcție de gradul de îndeplinire al programului lor. A) Partidele instituționalizate. Este vorba de partidele care "au reușit". Ele se manifestă în țările în care
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
o forță conducînd Comunitatea Autonomă Bască chiar de la crearea acesteia, actualmente aflîndu-se în coaliție cu socialiștii. O altă particularitate a acestui partid o constituie, pe lîngă organizarea sa excelentă, faptul de a fi întreținut legături de colaborare cu un sindicat autonomist, STV, Solidaritatea Muncitorilor Basci. De aceeași factură, dar mult mai radicală în ce privește mijloacele, este și Sinn Fein în ultima sa formă. Formal, este vorba de cel mai vechi partid irlandez fondat în 1902 practic, de un cadru legal al IRA
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în ce privește scopurile cît și mijloacele. Cel mai interesant este Union Valdôtaine, mediator al francofonilor din Val d'Aoste, regiune cu statut special în cadrul Republicii italiene. Adepți ai federalismului integral, UV a avut o puternică contribuție la instaurarea cooperării dintre formațiunile autonomiste nu numai în Italia ea va veni în sprijinul legilor lombarde și venețiene ci în toată Europa. PSdA, Partidul Sard de Acțiune, este cel mai puternic aliat al UV, în timp ce SVP-ul germanofon din Sud Tyrol-Haut-Adige -, întotdeauna un singuratic, fusese
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Nord: Lega veneta mai întîi, apoi Lega lombarda care a emigrat în Piemont și la Genova, adunare care a format, la inițiativa lombarzilor, Lega Nord (Liga din Nord). Susținută de PME și avînd un caracter interclasist, Lega este un partid autonomist, viziunea sa politică fiind aceea a unui federalism total ca și cea a Vald(tains-ilor, iar concepțiile sale economice fiind cele ale unui liberalism moderat după modelul CDC catalan și al majorității formațiunilor neo-centraliste. Trebuie să evităm s-o judecăm
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
al ultimului secol. El va afecta debuturile mișcării flamande la fel ca și fundamentalismul protestant care s-a izbit de periferiile olandeze, elvețiene și de populismul american. Naționalismul populist apare la începutul secolului. Accentul național este foarte puternic, iar revendicarea autonomistă sau federalistă este dublată de influența corporatismului foarte la modă atunci. Corporatismul, discreditat de cel de-al doilea război mondial, va face loc unui liberalism reformist care completează un naționalism cultural și lingvistic destul de răspîndit. Cît privește tipul naționalist, el
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
partidelor patrimoniale ...................... III. Dreapta protestatară .......................................... Clivajul Biserică / Stat. Partidele clericale și anticlericale .............................................................. I. Democrația creștină ............................................ II. Partidele anticlericale ........................................ Clivajul centru / periferie. Partidele centraliste și stato-naționaliste ................................................. I. Trăsături distinctive ............................................ II. Partidele de centru din Europa .......................... III. Centralismele extreme ...................................... Apărătorii periferiilor: partidele autonomiste ..... I. Trăsături comune ................................................ II. Tipurile de partide ............................................. III. Concluzii .......................................................... Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar ....................................................................... I. Contra-mobilizarea antiproductivistă ................. II. Spre o reacție "productivistă"? .......................... Concluzii ..................................................................... Partidele politice din Europa central-răsăriteană ..... Geneza partidelor din Europa central-răsăriteană .................................................. I. Influența modelului ............................................. II. Revoluția
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să fie oare explicația? Oare să fi devenit președintele nostru mai demn. Aiurea! Cred că doar din spirit de conservare nu a făcut-o, chiar dacă unii cred că blândul domn președinte n-a dorit să- i mai supere pe cumințeii autonomiști. Adică, știind că uneori îl mai ia gura pe dinainte, să nu le spună una precum cea din 2009, la ediția a XX-a a Universității de Vară de la Tușnad, când cică le-ar fi aruncat maghiarilor în cap ditamai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
imperial"7. Sub cel de-al doilea Imperiu, Montalembert a fost un înfocat apărător al descentralizării. Analizele lui Tocqueville asupra sistemului american erau bine gîndite, influența catolicilor liberali era vizibilă, spre exemplu la Sturzo, care se caracteriza drept un "sicilian autonomist și antibourbonian în stilul lui Gioacchino Ventura"8, împărtășind cu acesta din urmă o credință comună în libertate, în democrația inspirată de religie, în descentralizarea și valorizarea grupurilor intermediare. În Apelul "către oamenii liberi și puternici" din 18 ianuarie 1919
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
realizare ca urmare a trădării acestor idealuri de către burghezie și Biserică 9. Erezia lui Bernstein nu a rămas fără urmări; el a fost anatemizat pentru îndrăzneala de a se fi ridicat împotriva preceptelor oficiale ale "Bisericii". Însă, construcția de tip autonomist a Internaționalei a II-a l-a favorizat pe Bernstein care, deși criticat pe terenul ideilor, nu a putut fi sancționat practic. Mai mult decît atît, ideile sale s-au răspîndit; în Germania, nici Karl Kautsky, nici Rosa Luxemburg nu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
variațiilor sentimentului estetic. Înzestrat cu inteligență și talent, acesta avea incisivitate polemică și tărie morală, în sprijinul orientării "moderniste": "literatura de inspirație citadină", "poezia nouă", "proza obiectivă", "romanul psihologic". A fost ultimul nostru critic de direcție, a susținut o critică "autonomistă" (disocierea valorilor estetice de cele etnice și etice). El a scris Istoria civilizației române moderne pentru a avea o bază sociologică în interpretarea liniei culturale. E. Lovinescu a analizat în Istoria literaturii române contemporane aspectele culturale din diferite epoci. Semănătorismul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din Madrid și pe anarhiștii și naționaliștii catalani din Barcelona să se revolte. Legitimitatea asigură Republicii sprijinul unei mari părți a burgheziei și al laicității militante pe acest teritoriu al catolicismului feudal, sau, în revanșă, al burgheziei mijlocii, catolice și autonomiste din Țara Bascilor. În acest concert, PCE-ul apare foarte repede ca o forță moderată, ostilă oricărei rupturi revoluționare. Se pune problema obținerii sprijinului democrațiilor occidentale și această politică se potrivește de asemenea scopurilor lui Stalin. Comuniștii se opun colectivizării
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
populație aflate pe o poziție de inegalitate în raport cu "centrul", asimilate versantului "periferiei", sunt reprezentate, deci, de partide care se organizează la nivel infra-național. Acestea sunt considerate ca făcând parte din familia "partidelor de apărare a periferiei". Această etichetare integrează "partidele autonomiste" (Seiler 1993; 1994; 2003), "partidele etnice" (Gunther și Diamond, 2001; 2003), "partidele regionaliste" (De Winter și Türsan 1998; Delwit 2005), și echivalează întrucâtva cu aceea de "partide non-naționale" (Pilet et al., 2009). În taxonomia partidelor politice elaborată de Seiler pe
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Winter și Türsan 1998; Delwit 2005), și echivalează întrucâtva cu aceea de "partide non-naționale" (Pilet et al., 2009). În taxonomia partidelor politice elaborată de Seiler pe baza hărții conceptuale bidimensionale a lui Lipset și Rokkan, partidele versantului "periferic" sunt denumite "autonomiste" (Seiler 1993; 1994; 2003). În concepția autorului, obiectivul primordial al acestora este acela de a "mediatiza voința politică a unei societăți locale, incluse într-o comunitate națională față de care se simte diferită". Pe criteriul modalității de acțiune, autorul le împarte
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
criteriul orientării ideologice, Seiler a construit o a doua diferențiere, între "legitimiste" (interesate în special de situația economică a unui grup social care nu s-a format în urma unui proces de construcție "stato-națională"), "naționalist-populiste" (reprezentante ale unor grupuri cu conștiințe autonomiste, non-etnice), "naționalitare" sau "regionaliste" (cu caracter etno-identitar evident, promovând proiecte naționaliste alternative) și "neo-centraliste" (rezultând dintr-o inversare de roluri între centrul politic și cel economic). Spre deosebire de Seiler, Diamond și Gunther (2001, 3-40) integrează partidele etnice într-o tipologie care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
comportamentul pe scena politică plasează toate partidele etnice din România în categoria partidelor democratice, care nu organizează acțiuni de tip anti-sistem. Ca partide de apărare a periferiei, partidele etnice din România pot fi considerate "regionaliste" (Delwit) și, în același timp, "autonomiste" (Seiler) întrucât se adresează unor comunități locale identificabile, a căror voință politică este percepută ca fiind distinctă de cea a societății românești ca întreg. Partidele etnice în competițiile electorale locale: Aspecte generale În general, alegerile locale sunt mai puțin explorate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
populației și al celor survenite ca urmare a adoptării paradigmelor politice europene, la discursul de tip esențialist în favoarea unuia mai puțin rigid și care integrează o dimensiune nouă, teritorial-identitară. Deși sunt prezentate în continuare drept partide de apărare a periferiei, autonomiste (în termenii lui Seiler) sau non-naționale (Pilet), o importantă parte a acestor partide nu mai pot fi definite strict în termeni etnici (dacă luăm în considerare criteriul lui Gunther și Diamond), obiectivele pe care și le propun având de această
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Les clivages politiques en Europe centrale et orientale. Bruxelles: Éditions de l'Université de Bruxelles. De Winter, Lieven și Huri Türsan (eds.). 1998. Regionalist Parties in Western Europe. London: Routledge. De Winter, Lieven, Margarita Gómez-Reino și Peter Lynch (eds.). 2006. Autonomist Parties in Europe: Identity Politics and the Revival of the Territorial Cleavage. Barcelona: Institut de Ciències Polítiques i Socials. Diamond, Larry și Richard Gunther (eds.). 2001. Political Parties and Democracy. Baltimore și London: The Johns Hopkins University Press. Dogan, Mattei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care mă văd obligat, din această cauză, să o las pentru un timp la o parte. Cu toate că lingvistica textuală operează acum o separare provizorie a producției de enunțuri de condițiile socio-istorice, ea nu este fundamentată totuși pe o iluzorie concepție autonomistă a studiului limbajului. Cercetările asupra categorizărilor umane creează o punte de legătură între cunoașterea lumii și cunoașterea lingvistică. Or, în cunoașterea lumii textelor, subiecții utilizează categorii de care trebuie neapărat să ținem seama. Prezenta lucrare apare astfel ca o reflecție
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
anumit număr de fenomene, punct de vedere adoptat doar în măsura în care ne va ajuta să evidențiem aspectele fundamentale ale punerii în discurs, ceea ce ne va permite să reluăm o tradiție retorică cam prea devreme abandonată de moda structuralistă, fondată pe postulate autonomiste. Pe parcursul acestei lucrări se conturează obiectivul major, acela de a analiza, din punct de vedere lingvistic, natura compozițională, profund eterogenă, a oricărei producții de limbaj. Tocmai această eterogenitate se află la baza respingerii demersurilor tipologice. Complexitatea textuală poate fi observată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
element constitutiv esențial în eliminarea lui Ceaușescu. Prezența echipei Iliescu, cu generalul Militaru ca ministru al Apărării și cu pletora de colaboratori și consilieri devotați Moscovei 43, marca în realitate reintegrarea României în sfera de influență sovietică și disciplinarea tendințelor autonomiste dezvoltate de Ceaușescu 44. Faptul că exact acest element-pivot al noului regim e aproape invizibil, prin contrast cu semnele vizibile ale unei apropieri de Occident care răspundea dezideratelor marii majorități a cetățenilor României -, dovedește din nou controlul exercitat asupra percepției
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
1977, dintre care 15 doar în săptămîna care a precedat Crăciunul; 605 atentate diferite în 1979, dintre care 21 ar fi recunoscute de organizații străine, 107 revendicate de către organisme ale extremei stîngi, 52 ale extremei drepte și 446 ale unor "autonomiști". De la 1 ianuarie la 30 septembrie 1980, numărul de atentate și crime diverse este de 570. Terorismul internațional ce operează pe teritoriul francez ar fi responsabil: în 1977 de un asasinat, de un atentat cu explozibil, un schimb de focuri
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Vico, Humboldt, limba este o operă de artă în sine. Autonomia literaturii este problema conexă a specificului literar în această perioadă care preocupă în mod direct pe scriitori, deoarece ea dă sensul și motivația de bază a activității literare. Principiul autonomist ajunge acum la maturitate, maximă claritate și precizie terminologică. Expresii uzuale în această perioadă sunt „literatura în sine” sau „literatura în ea însăși” (Fr. Schlegel) Opera literară ascultă de o logică proprie, de o finalitate intrinsecă. Principiul kantian al „finalității
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
secolul Luminilor, literatura trebuie să adopte idei prin încadrarea și organizarea ideologică. Literatura nu poate fi separată de politică, religie, morală, pentru că, în definitiv, ea exprimă opinia oamenilor. Am văzut însă că există și teza contrară, conformă conștiinței specifice și autonomiste a ideii poetice pure, în care ideea și forma fuzionează. În literatură pot fi prezente toate categoriile de idei: de la cele filosofice și științifice până la cele politice. Despre literatură și raporturile sale cu libertatea amintește și Doamna de Staël. Liberalismul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
va numi transmodernism. Cum conceptele încă nu funcționau, Theodor Codreanu a vorbit de o poetică a dublului referențial, care punea capăt, la noi, spiritului schizoid dintre artă și știință/filosofie. În cartea lui Theodor Codreanu, principiul estetic integrator devine Archaeus. "Autonomiștii" vor continua să citească Eminescu Dialectica stilului doar prin grila vechiului estetism, acuzându-l pe autor că părăsește terenul artei, când, în realitate, era vorba de o schimbare de paradigmă culturală în domeniul eminescologiei, cum au sesizat, în schimb, criticii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1938 au fost identificați ofițerii de informații unguri dislocați la granița comună, cu misiunea de a pregăti informativ și propagandistic un atac asupra României. Situația politică din țară a fost speculată prin intermediul Legației Ungariei de la București, care a susținut curentul autonomist inițiat de românii ardeleni și a transformat Comitetul Național al Maghiarilor din România într-un instrument dirijat de la Budapesta. În concordanță cu planurile ungare, dar mergând mai departe, președintele N.S.D.A.P. România, Arthur Konradi, a elaborat un plan de dezmembrare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]