113 matches
-
care a existat un puternic proces de erodare a comunității, În primul rând din cauza legislației și a măsurilor evident anti-comunitate ale guvernării Antonescu. Profitând de această situație, o serie de organisme comunitare, ca unele sinagogi cimitire, au Încercat să se autonomizeze și să-și retragă parțial sau total sprijinul pe care În mod tradițional Îl datorau comunității. După cum se poate observa, este vorba de acele organisme care sunt principalele surse de venituri comunitare, care pot și trebuie să finanțeze activitățile educative
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
să conserve unitatea de sens a istoriei umanității. În primul rând, Dilthey este cel care va recunoaște clivajul între „științele naturii” și „științele spiritului” (sau „umanioarele”), refuzând metodei pozitiviste dreptul de a ancheta obiectele de studiu ale științelor spiritului. Deși autonomizează cele două domenii ale cunoașterii umane, Dilthey îmbrățișează un dualism epistemologic: natura se explică, omul se înțelege 2. Modelul de reconstrucție a istoriei rămâne cel autobiografic, supus exigenței științifice de obiectivitate, la care școala hermeneutică va renunța în secolul XX3
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ține de o solidaritate mecanică dezinteresată. Acești diferiți autori contribuie astfel la elaborarea unei antropologii a dominării a cărei forță euristică, cu totul remarcabilă, este însă atenuată de schematizarea excesivă pe care o generează o lectură a realului care îi autonomizează resorturile economice fără a ține seama de eficacitatea proprie simbolicului 22. Se face frecvent aluzie la amploarea divergențelor care îi separă pe antropologii marxiști 23, și mai ales a acelora care îl separă pe Godelier de cei trei africaniști evocați
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de a aborda cuplul alteritate / identitate într-un mod atât de relativizat, încât este ridicat la rangul de nouă dogmă speculativă: fațeta raporturilor sociale care îl desemnează se pretează de fapt, ca și altele, la o practică descriptivă care îl autonomizează și se inserează într-un proces științific de alterizare. Pentru a rezolva dilemele care rezultă de aici, noile incantații reflexive ale antropologiei nu sunt de prea mare ajutor, deoarece tind, pe de o parte, să fie utilizate pentru a reintegra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să întocmim aici o listă exhaustivă, însă putem să indicăm câteva referințe importante: • Georg Simmel (1858-1918), mare admirator al lui Marx, rămânând totodată critic față de acesta, dezvoltă în Tragedia culturii o idee destul de similară. Cultura se obiectivează în instituții care autonomizează și pe care individul nu și le mai poate însuși, pentru că le-a pierdut sensul; • Georg Lukacs (1885-1971), care i-a fost elev lui Simmel, a generalizat teoria marxistă a reificării și a făcut din aceasta o cheie de interpretare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin noi înșine. Opera de artă este zona în care actul creației în interferează actul contemplației. Emoția artistică e un fapt sufletesc, deci s-ar putea cerceta de către psihologi. Esteticianul pretinde că există un aspect al unor emoții care le autonomizează, făcând ca emoția estetică să depășească emoția psihologică. Anumite emoții sunt valoroase pentru simplul fapt că le avem, pentru că ele dau vieții un sens. Valoarea estetică poate fi considerată un tip special de plăcere, eliberată de preocupările exterioare. Emoția estetică
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
În general, despre cultura organizației se poate vorbi din perspective diferite (complementarea). Viziunea colectivist-normativă privește cultura organizației ca un dat, acționând prin constrângeri normative asupra membrilor organizației. Culturismul - explicarea Întregii vieți sociale doar prin cultură - este o simplificare reducționistă care autonomizează cultura și o transformă În unicul factor activ În societate. Dar la fel de eronată este și poziția care neagă culturii orice rol generator, transformând-o Într-un efect pasiv. Unul dintre primii specialiști care au folosit sintagma „cultura Întreprinderii” a fost
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
elementul lipsă, și anume fundamentul spiritual-religios și, în egală măsură, orizontul spiritual și liantul cultural. Lipseau de asemenea codurile etice, pogorămintele morale. Economia și-a trădat originile, a săvîrșit un paricid. Ea s-a format și mai apoi s-a autonomizat dintr-un cîmp de reflecție mai larg, de natură spiritual-religioasă, dar a fost ispitită de putere, de materialism, de egoism, de mercantilism, de mecanicism, de individualism, de monetarism spre un tărîm căzut pe care a devenit dominantă, subjugîndu-ne spiritele și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
principale își conjugă și își potențează reciproc efectele în determinarea lumii de mîine. Este vorba despre mersul ideilor, evoluția demografică și tehnologia. Mă gîndesc și la un al patrulea, încă nelămurit suficient într-o manieră științifică, dar care s-a autonomizat în ultimele două decenii și a cîștigat în importanță: este vorba despre monedă și sistemul monetar. Analiza ultimelor evoluții ale acestor elemente indică un declin clar al Occidentului și o afirmare a țărilor BRICS și a altor puteri emergente, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
-se fie relativ distinct (prin raportare la timp), fie relativ concomitent (în funcție de: natura probelor, scopurile urmărite, urgența sau operativitatea manifestate de evaluatori). Întrebare În ce măsură anumite operații anterioare ale „lanțului” evaluativ pot determina decizii prezente, fără măsurări sau interpretări actualizate? Putem „autonomiza” rezultatul unei operații transferând-o la nivelul unei evaluări ulterioare? Componentele actului evaluării (cf. Scallon, 1988, p. 24) Evaluarea în trei timpitc "Evaluarea în trei timpi" Evaluarea rezultatelor școlare este necesară în toate fazele desfășurării procesului. Putem vorbi astfel despre
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
controlul aserțiunilor de către mecanismul inflexibil al logicii aristotelice, unde gradele de adevăr nu erau considerate ca folositoare, ca și când devenirea (aproximarea întregului prin procesul de creștere) este interzisă. Or, ariile de semnificații indecise, de „și”-„și”, conferă baza reîntregirii părților separate, autonomizate prin studiu, în întregul lumilor, al sistemului care-l explică în și ca un tot (nu pentru a se diferenția de ceva, ci pentru că doar așa are sens existența și nici nu ar fi posibilă altcumva). Sistemul este conștiința întregului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o mulțime de aplicații în implementarea proiectelor și programelor din economie, societate, învățământ, cultură, politică etc. Oriunde este nevoie de supravegherea atentă a îndeplinirii unor sarcini va apărea și un set de practici de supervizare ce au tendința să se autonomizeze și să dea naștere unor profesiuni și roluri sociale distincte. Urmărind practica supervizării în diverse domenii, vedem preocuparea cvasiunanimă pentru cunoașterea funcțiilor, a efectelor, a formelor de manifestare și clasificare, în paralel cu o tot mai mare accentuare a necesității
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
lacrimile violenței la care a fost supusă cu toți ai ei. Cu cea mai bună înfățișare și cu o tipologie variat amicală, ingerința își instalează efectul oblic în respectiva casă, se simte chemată la o acțiune emolientă, dar curînd se autonomizează și începe să funcționeze în sine, introducîndu-și propria sa legitate, propria sa (bună)dispoziție, dilatîndu-se acaparator și conducînd încetul cu încetul protejații la pasivitate. Din împăciuitoare ea devine agresivă și cinică, făcîndu-și mendrele, și orice recurs la forurile superioare rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
discurs și o piață liberă a ideilor. România de azi e departe de așa ceva. O free market of ideas, despre care vorbesc cărturarii, printre care și savantul Ernest Gellner (1925-1995), nu poate exista decât în societăți civile puternice, îndeajuns de autonomizate în raport cu puterea politică. Pentru societățile enumerate mai sus există această free market of ideas drept o formă socială de exprimare 170, dar și de business corporatist. Teoretic, oricine poate să publice orice, dar posibilitatea ca respectiva publicație (carte, eseu, articol
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
obiect de cercetare (spațiul social), Economia politică se va individualiza rapid, utilizînd concepte specifice. Înțelegerea originilor și fundamentelor Economiei politice trece prin punerea în evidență a cadru-lui filosofic de referință, apoi a momentului și a manierei în care ea se autonomizează. 2.3. ORIGINILE ECONOMIEI POLITICE Nemaireferindu-se la etalonul dreptului natural, filosofii occidentali deplasează chestiu-nea celui mai bun sistem social în sfera responsabilității umane. Instrumentalizarea puterii politice presupune într-adevăr ca omul să dețină capacitatea de a stăpîni mijloacele cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
dobîndite, într-un anumit interval de timp, de către o persoană fizică sau juridică din diferitele domenii de activitate"7. În sens restrîns, profitul reprezintă o parte importantă din produsul net sau din valoarea nou creată la nivel microeconomic. El se autonomizează ca formă a produsului net din rațiuni economice, pentru că are menirea de a asigura, pe de o parte, resursele pentru autofinanțarea întreprinderii, iar pe de altă parte, resursele pentru cointeresarea salariaților. Prin urmare, îndeplinește și rolul de instrument de conducere
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și pe acela al distanței, sau chiar al agresiunii. Astfel, simbolicul pare a se situa dincolo de semne, excluzând diferențierea și o serie de distincții comune până atunci: "simbolicul stabilește o relație de schimb în care următoarele poziții nu pot fi autonomizate: nici producătorul și produsul său; nici produsul și utilizatorul său; nici producătorul și esența sa "concretă", puterea de muncă; nici utilizatorul și esența sa "concretă", trebuințele sale; nici produsul și finalitatea lui "concretă", utilitatea. Toate aceste distincții, ce sunt evidente
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
frapantă ca dovadă, majoritatea criticilor glisează în trena ei. Eu prefer să văd în cuplul Egor-Christina relația vampirică dintre artist și opera de artă, care s-ar înscrie pe traiectoria unui pygmalionism inversat. Altfel spus, produsul estetic mai întâi se autonomizează, se reifică, apoi își devorează creatorul. Să ne amintim că Egor vrea să realizeze portretul domnișoarei Christina, care, ca revenant, devine o marcă arhetipală a pictorului, o proiecție a inconștientului său oniric (faptul că ea este receptată, simultan, și de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ceea ce le unește (Omul care stăpînește Natura) este ceea ce le separă (fundamentul subiectiv antropocentric al celui dintîi, fundamentul obiectiv fizic al celei de-a doua). Reconcilierile dintre Om și Natură reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce se separă se autonomizează, și odată pierdut Dumnezeu, Fundamentul fundamentelor, tot ceea ce se autonomizează își caută și își închipuie a-și afla fundamentul în el însuși. Astfel, Rațiunea își va găsi fundamentul în coerența sa logică, în pertinența sa critică, în aptitudinea sa de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
separă (fundamentul subiectiv antropocentric al celui dintîi, fundamentul obiectiv fizic al celei de-a doua). Reconcilierile dintre Om și Natură reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce se separă se autonomizează, și odată pierdut Dumnezeu, Fundamentul fundamentelor, tot ceea ce se autonomizează își caută și își închipuie a-și afla fundamentul în el însuși. Astfel, Rațiunea își va găsi fundamentul în coerența sa logică, în pertinența sa critică, în aptitudinea sa de a explica lumea. Natura îl va afla în propriile-i
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
rațiune (Sapiens) și în iscusința sa tehnică (Faber), iar Umanismul îl va găsi în Omul subiect aflat în centrul unui lumi de obiecte. Credința se vede nevoită să se fondeze doar pe ea însăși. În cursul aceluiași proces, Politicul se autonomizează în întregul său: Statul se întemeiază pe propriul interes (Rațiunea de Stat), Societatea, pe ea însăși (Leviathanul lui Hobbes are puterea de a crea și de a sfărîma orice lege), iar Națiunea, în sfîrșit, pe propria-i Suveranitate. Odată pierdut
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în vreme ce a făcut din rațiune unul dintre produsele / producătorii săi cei mai puternici, cultura europeană a menținut deschiderea asupra a ceea ce scapă rațiunii, o depășește, o neagă. Originalitatea sa profundă nu stă numai în faptul de a fi eliberat și autonomizat rațiunea, ci mai ales în faptul de a fi produs acea dialogică în care rațiunea reprezintă un actor permanent, evolutiv și complex aflat într-o relație de schimburi și conflicte cu experiența, existența, credința... Am ajuns astăzi la acel stadiu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și verificarea. La începutul secolului al XVII-lea se constituie cîmpul propriu-zis științific. Galilei definește rolul modelului teoretic, Bacon, rolul recurgerii la experiență, Descartes formulează separația dintre filozofie, consacrată reflecției asupra subiectului, și știință, consacrată studierii obiectelor. Astfel știința se autonomizează, însă coexistă și comunică cu filozofia în aceleași spirite (Galilei, Descartes, Pascal, Gassendi, Leibniz). În secolul al XVIII-lea, apar societățile științifice, iar oamenii de știință se diferențiază de filozofi. Însă aceștia vor continua să comunice intens unii cu alții
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
totuși relativă (față de concurență), a diferitelor colecții; pe de altă parte, dimensiunea referențială rezultată articulează o prezentare reală a cărților cu o auto-referențialitate a enunțurilor (a căror validitate este relativă față de propriul lor context de enunțare) pe care ironia o autonomizează. 2.2. Dimensiunea secvențială a propozițiilor În acest punct, vom începe analizarea structurilor secvențiale din propoziții diferite pentru a putea stabili orientarea argumentativă a campaniei publicitare. Anumite propoziții prezintă asemănări secvențiale; le-am regrupat. Totuși, majoritatea sînt de sine stătătoare
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
părți sau trepte în ierarhie (ceea ce face imposibilă armonia ca integralitate a părților), fie despre dublarea (ori multiplicarea) părților sau treptelor, respectiv a Unului, prin pierderea unicității și proliferarea „canceroasă“ a unei configurații care „parazitează“ ierarhia, încer când să se autonomizeze în virtutea altor principii decât Unul. Principiul ierarhic exclude, prin natura lui, adaosul (prin multiplicarea părții) sau lipsa (prin negarea sau omiterea unei părți ori prin înlocuire). Unicitatea părții cuprinde implicit și determinația „locului“ specific în ierarhie. Prin urmare, păstrarea specificității
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]