338 matches
-
se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
cât avem o ecuație mai clară, care să descrie fenomenele fizice, cu atât teoria respectivă este mai veridică. Rezultatele fizicii clasice, elaborată de Galilei și Newton, au fost interpretate pe o anumită filieră, într-un anumit context filosofic, în termenii autonomizării rațiunii. Practic, explicând lumea plecând de la datele lumii, nu mai avem nevoie de alt reper. În felul acesta, ajungem la o descentralizare, practic, la o rupere a lumii de către suportul ei fundamental, care este de natură transcendentă și, bineînțeles, de
TEOLOGIA SE POATE AFLA ORICÂND ÎNTR-UN DIALOG ONEST CU ŞTIINŢA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341724_a_343053]
-
și optimizarea proceselor de producție Perioada de derulare a planului sectorial: 2023-2026 Bugetul estimat: 1.300.000 lei Total lei: d.c. 2023 2024 2025 2026 1.300.000 200.200 400.400 400.400 299.000 Rezumat: Digitalizarea sectorului agricol și a zonelor rurale se poate realiza prin autonomizarea lor prin date. Posibilele beneficii ale utilizării tehnologiilor digitale pot include îmbunătățirea randamentului culturilor și a performanței animalelor, optimizarea factorilor de producție și reducerea forței de muncă, toate acestea crescând profitabilitatea. Digitalizarea poate îmbunătăți condițiile de lucru pentru fermieri și
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
bune practici pentru eficientizarea managementului la nivel de unitate de cercetare sau alte forme economice din sectorul agricol, de care va putea beneficia atât cercetarea, învățământul cât și producția Digitalizarea sectorului agricol și a zonelor rurale se poate realiza prin autonomizarea lor prin date. Posibilele beneficii ale utilizării tehnologiilor digitale pot include îmbunătățirea randamentului culturilor și a performanței animalelor, optimizarea factorilor de producție și reducerea forței de muncă, toate acestea crescând profitabilitatea. Digitalizarea poate îmbunătăți condițiile de lucru pentru fermieri și
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
Mântuirea se obține prin conlucrare cu harul dumnezeiesc, sâvârșind binele, în marea familie creștină - Biserica. - care trebuie să constituie un pol viguros de opinie, în fața tendințelor postmoderne de a crea un sistem quasi-secular și laicizant, numit pompos „societate civilă”. Cultivând autonomizarea rațiunii, această societate s-a închis în imanența istoriei, fiind, pe drept cuvânt, „rezistentă la evanghelizare” și „antiontologică” . Potrivit Părintelui Profesor Ion Bria, „în timp ce recunoaște ambiguitatea acestei situații, teologia ortodoxă apare de multe ori ca inhibată, ezitantă. Anumite curente din
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
nu ar trebui să facă abstracție de valoarea unică și irepetabilă a persoanei. O acțiune socială fidelă cu exigențele Evangheliei se va revendica mereu din Adevărul Persoanei dumnezeiești și a celei umane. Obiectivizarea valorilor morale în plan social nu înseamnă autonomizarea și impersonalizarea lor. Riscul existent în misiunea socială a Bisericii și a Statului constă în abdicarea de la principiul persoanei asumat în actele de asistență socială. „Biserica nu este indiferentă față de valorile și instituțiile vieții sociale. Dimpotrivă, ea recunoaște importanța acestora
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
specificator al omului, indicarea acelei însușiri umane în stare să așeze ființarea om în diferență față de alte ființări și în primul rând față de cele care, potrivit "experienței" sale obișnuite în mediul în care trăiește, sunt mai apropiate de el. Până la autonomizarea rostirii despre om, fapt consacrat în perioada modernă a istoriei filosofiei, odată cu momentul "Kant", nu se rămâne niciodată aici, la o teorie sau măcar o idee despre om semnificativă în ea însăși, fiindcă o asemenea "teorie" sau "idee" trebuie să
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rol de specificare (de integrare, ca specie, într-un gen). Faptul acesta este valabil și pentru încercările antropologice anterioare construcției modelului antropologiei filosofice (prin Max Scheler). Totuși, el este subminat încă în filosofia kantiană, în "locul" în care se produce autonomizarea rostirii despre om (a "antropologiei"). Acest fapt nu este urmărit ca un scop în sine de Kant sau de alți filosofi din epocă, așa încât afirmația lui Foucault citată mai sus, potrivit căreia omul "nu a existat" până la sfârșitul sec. al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să-și etaleze elementele de superioritate fizică: colții, coarnele, mișcările de atac etc. În felul acesta, lupta (pentru femele, pentru hrana deja obținută) nu a mai avut loc, deoarece unul dintre animale a fost intimidat și s-a retras; b) autonomizarea comportamentului: acesta nu mai este legat de o luptă efectivă, ci numai de etalarea (display) forței. În timp, aceste anticipări ale luptei au luat locul Înfruntărilor sângeroase. Exemplarele care au supraviețuit au fixat și transmis genetic aceste scheme de comportament
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a coeziunii interne, o fixare a identității comune În antiteză cu forțele adverse din afară; c) controlarea diviziunilor sociale: În formularea lui Mary Douglas, acuzațiile de vrăjitorie Îndeplinesc o funcție „obstetrică”, deoarece contribuie la nașterea unor noi grupuri sociale, la autonomizarea lor și, prin aceasta, la eliminarea unor conflicte care, neexprimate, ar fi putut conduce la destructurarea colectivității. În plan psihologic, vrăjitoria ar contribui la: a) controlarea spaimei: În fața incertitudinilor existenței, vrăjitoria ca sistem și acțiunile de folosire a serviciilor sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
masa membrilor de rând ai obștei, marchează începutul raporturilor de aservire și nașterea relațiilor feudale în spațiul românesc. Un rol însemnat în accentuarea diferențierii sociale l-a avut funcția social-politică încredințată unor fruntași ai obștei, învestiți cu puteri mari-această autonomizare a funcției față de obște avea să ducă, în perspectivă, la dominația asupra ei. În paralel cu diferențierea socială, care a dus la instituirea relațiilor de aservire în obște, s-a desfășurat diferențierea economică (de avere), ceea ce a dus la acumularea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
centre din aria carpato-dunăreană a avut drept urmare o extindere considerabilă a hegemoniei Hoardei de Aur în estul Europei. În același timp, însemnătatea funcției lui Nogai în conducerea Hoardei și extinderea puterii sale pe arii întinse au generat tendințe accentuate de autonomizare ale puterii mongole de la Dunărea de Jos. Această forță mongolă de sub conducerea noionului Nogai, descendent din neamul gingishanid, persoană cu multă prestanță și important factor de decizie în conducerea Hoardei, comandant militar tătar de la Dunăre, s-a desprins treptat de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
presupunem că s-ar putea afla în interior; reorientarea itinerariului spiritului către instrumentele lui, însuflețirea materiei dîndu-i dreptul la replică; transgresiunea suportului ca un corpus constituit îndărătul corpusului textual înseamnă instalarea eteronomiei în miezul evenimentelor discursive. Și violarea unor tabuuri. Autonomizarea discursului orgoliu al meseriei are în Franța două fațete istorice numai aparent opuse. O față clasică, raționalistă, înțeleaptă. Alta romantică, visătoare, sentimentală. Descartes în cămăruța sa, Hugo pe stînca lui. Figuri nobile ale singurătății, clișee emblematice reunite de Rodin în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
depășit 5% pentru statele europene avansate din perioada respectivă. Cele două războaie mondiale nu au făcut decât să încetinească progresul universităților și al accesului democratic la studii superioare. Două caracteristici ale universităților le-au marcat ulterior: subordonarea față de stat și autonomizarea ghildelor profesorale, situație care reducea foarte mult capacitatea decizională a administrațiilor universitare, pe de o parte, și coexistența, alături de universități, a institutelor profesionale care pregăteau tehnicieni specialiști, cum erau institutele tehnice superioare din Franța sau colegiile profesionale din Olanda și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt niște indivizi izolați și lipsiți de competențele necesare pentru a controla acțiunea managerilor: dimpotrivă, instituții importante sunt acum capabile să mobilizeze competențele indispensabile controlului gestiunii întreprinderilor. Așadar, ceea ce este caracteristic pentru economia modernă nu mai este managementul pe cale de autonomizare, ci, dimpotrivă, managementul controlat îndeaproape de acționari instituționali puternici, adică de influența reală a unor interese care sunt capitaliste, chiar dacă au acum o altă formă decât altădată. O altă versiune a teoriei manageriale contestă că interesele acționarilor instituționali ar putea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
că perpetuarea acestor controverse/dispute aprinse poate duce la promovarea unor interese îngust-subiectiviste în practica profesiei, la confuzii conștient întreținute în procesul de „formare” situat în afara instituțiilor de învățământ și, în timp, chiar la monopolul profesiei de către nespecialiști. De asemenea, autonomizarea/fragmentarea unor activități/specializări din asistență socială, în ocupații distincte sau chiar profesii de sine stătătoare, duce la o percepție greșită a profesiei în conștința comunității. Ea generează incoerență/ineficiență și haos în planul acțiunilor practice individuale și instituționale, duce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
fel și numărul 1/1989 (cu ocazia centenarului) și numărul 1/1991, extrem de spectaculos, în care celor douăzeci și patru de inedite propriu-zise le sunt atașate șaisprezece poeme imprimate ca inedite între 1989 și 1990 ocazional, în periodice, precum și douăsprezece reconstituiri și autonomizări, dintre care cinci inedite ca atare, într-un grupaj gândit de Petru Creția. Numărul 4/1980 îi este închinat lui Mihail Sadoveanu, iar tema numărului 1/1986 se centrează pe centenarul Mihail Sorbul. Numărul 2/1990 cuprinde șaizeci de pagini
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
vara este o copilă, iar sosirea toamnei echivalează cu iubirea pierdută. Deși la nivelul acestor versuri de început nu se poate vorbi de o temă a iubirii deplin conturată, aceasta fiind subordonată peisajului, se observă totuși câteva încercări izolate de autonomizare, ce se vor configura târziu, în Poemele verii, din 1964: „Și gândul, ca să adorm, nu mi-l strămut/ Pe holde care curg în lin dezmierd, / Ci strâng, brățară, dimineața ce-a căzut/ Desprinsă de la mâna ta, să nu te pierd
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
tradițională a gospodăriei individuale țărănești nu are resurse pentru a exploata eficient suprafețe mai mari -, în vreme ce restul sistemului socialist, incluzând CAP-urile, IAS-urile și SMA-urile, rămâne în funcțiune. Presiunea politică a țărănimii pentru pământ în proprietate și pentru autonomizarea gospodăriei individuale în raport cu statul este însă atât de mare, încât, în anul următor, are loc o primă reformă agrară constând în împroprietărirea țărănimii cu terenurile pe care le deținuse la intrarea în CAP-uri. Consecința socio-economică a acestei decizii politice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
după prăbușirea comunismului putea fi caracterizată prin câteva trăsături definitorii. Prima și cea mai importantă se referea la sursa problemelor economiei românești socialiste și la direcția rezolvării acestora. Problema consta în subordonarea politică a tehnocrației industriale, iar soluția consta în autonomizarea acesteia în raport cu puterea politică. Lozinca neoliberală cu privire la „retragerea statului din economie” era înlocuită cu lozinca postcomunistă a „retragerii politicii din economie”. Aceasta trebuia să fie totală, în vreme ce retragerea statului din economie, echivalentă cu alocarea resurselor prin intermediul pieței, în opoziție cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
relații mondene, școlile de partid aveau În primul rând un caracter birocratic din cauza obligativității acestor studii. Analogia cu ordinea feudala a ordinii politice din societățile controlate de partidele comuniste este destul de frecvență și permite Înțelegerea uneia dintre dimensiunile procesului de autonomizare a elitelor intelectuale, inclusiv În domeniul științelor sociale (desprinderea de Învățământul de partid), cât și a profesionalizării politice a „cadrelor” (În raport cu „intelectualii de partid”). Analizând condițiile de profesionalizare a meseriei de politician (Politik als Beruf), Max Weber deosebea condițiile de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de partid, care reuneau sistematic ziariștii și cadrele de conducere, contribuiau la acest proces de de-diferențiere profesională. Închiderea școlilor de partid și reconversiile profesionale de dupa 1989, În special apariția unei profesii noi (consilierii sau experții politici și economici), precum și autonomizarea profesiei de ziarist ori extinderea Învățământului de științe sociale În spațiul universitar Îngăduie formularea ipotezei că munca politică anterioară a permis acumularea diferitelor genuri de capital și a făcut posibile reconversiile și autonomizările profesionale, În științele sociale că și În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
consilierii sau experții politici și economici), precum și autonomizarea profesiei de ziarist ori extinderea Învățământului de științe sociale În spațiul universitar Îngăduie formularea ipotezei că munca politică anterioară a permis acumularea diferitelor genuri de capital și a făcut posibile reconversiile și autonomizările profesionale, În științele sociale că și În politică, a fostelor cadre. 3. Sociologia elitelor În țările „socialismului real” după 1989 După 1989 „Elitele” au constituit fără Îndoială, unul dintre obiectele de studiu predilecte În istoriografie, sociologie, politologie, făcând posibile dezbateri
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]