318 matches
-
să depășească barierele de relaționare. Timpul pe care părinții îl petrec cu copiii este din ce în ce mai scurt și acest aspect are consecințe asupra educației. Nevoile oamenilor s-au diversificat, nu mai sunt legate doar de asigurarea condițiilor biologico-materiale. Există dorința de autorealizare, de cunoaștere , de a avea prieteni, de a petrece timpul liber într-un mod cât mai plăcut și, dacă poți face toate aceste lucruri fără să dăuneze educației copilului, atunci înseamnă că stăpânești această artă. Un alt aspect pe care
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
în ceea ce privește planificarea și luarea unor decizii importante. d) respectul de sine - capacitatea de a aprecia aspectele pozitive și posibilitățile pe care le ai cât și acceptarea aspectelor negative. Este legat de cunoașterea punctelor forțe cât și a celor vulnerabile. e) autorealizarea - abilitatea de a realiza propriile capacități potențiale, capacitatea de a începe să te implici în căutarea unor scopuri care au o anumita semnificație pentru tine. 2. Domeniul interpersonal - se referă la ceea ce numim aptitudini personale. Cei care știu cum să
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
văd școala ca pe un sistem complex care poate fi analizat în termeni de componente constituente. Problematica educatorului eficientist sau a specialistului tehnologizant se reduce la a ține sistemul sub control astfel încât scopurile să fie atinse cu certitudine; • orientarea pentru autorealizare: Pentru adepți, rolul gândirii curriculare este acela de a stabili modul în care se poate realiza, prin școală și în afara ei, împlinirea personalității, descoperirea identității, autocreația și autodevenirea; • orientarea reconstrucționistă: Teoreticienii reconstrucționiști văd în școală un agent al schimbării sociale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ce permit consensul național. Chiar și dihotomii clasice pot fi depășite în acest mod. Wheeler insistă asupra polarizării semantice referitoare la rostul (sensul) educației. El distinge în literatura pedagogică șase categorii de opțiuni (accente): a) educația trebuie să contribuie la autorealizare; b) educația trebuie să asigure transmiterea moștenirii culturale în mod integral; c) educația trebuie să transmită o parte a moștenirii culturale, adică doar cunoașterea organizată și capacitățile de a o utiliza; d) educația trebuie să servească cerințelor societății; e) educația
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oferit în 1970 de către Association for Supervision and Curriculum Development. Anuarul publicat de această instituție americană era intitulat To Nurture Humaneness 12. Editorii (M.M. Scobey și G. Graham) au dedicat volumul educației umaniste, în special problemelor „educației pentru liniște și autorealizare”. Ultimele două concepte, education for tranquility și self-actualization, fuseseră lansate anterior de către Abraham Maslow în celebrul eseu Toward a Psychology of Being 13. Asupra conceptului de autorealizare s-a aplecat, în 1970, Arthur Foshay (Teachers College, Columbia University). Studiul „Curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Graham) au dedicat volumul educației umaniste, în special problemelor „educației pentru liniște și autorealizare”. Ultimele două concepte, education for tranquility și self-actualization, fuseseră lansate anterior de către Abraham Maslow în celebrul eseu Toward a Psychology of Being 13. Asupra conceptului de autorealizare s-a aplecat, în 1970, Arthur Foshay (Teachers College, Columbia University). Studiul „Curriculum Development and Human Qualities”, inclus în volumul pblicat de ASCD, propunea autorealizarea ca „finalitate esențială a oricărui curriculum”. În același timp, Foshay susținea că elaborarea curriculumului trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de către Abraham Maslow în celebrul eseu Toward a Psychology of Being 13. Asupra conceptului de autorealizare s-a aplecat, în 1970, Arthur Foshay (Teachers College, Columbia University). Studiul „Curriculum Development and Human Qualities”, inclus în volumul pblicat de ASCD, propunea autorealizarea ca „finalitate esențială a oricărui curriculum”. În același timp, Foshay susținea că elaborarea curriculumului trebuie precedată și întemeiată pe „cercetarea observațională” a ființei umane, înțeleasă ca „existență unică, irepetabilă și complexă”. După el, „dezvoltarea umană a curriculumului trebuie să fie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tehnologiștilor este aceea a dirijării corecte și a controlului procesului instructiv în vederea atingerii rezultatelor scontate, prespecificate. După Eisner, tehnologismul este cea mai brutală și mai dezumanizantă dintre toate cele cinci viziuni curriculare. Subiectiviștii sunt obsedați de problema sinelui și a „autorealizării” (self-actualization). După ei, curriculumul trebuie să organizeze școala și școlarizarea ca „ambianță” și „contexte adecvate”, favorizante pentru dezvoltarea individuală liberă, pentru descoperirea de sine și pentru formarea autonomă a personalității. Subiectiviștii cred că, în esență, curriculumul trebuie să fie „o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a foștilor deținuți politici, eforturile lor s-au soldat, în final, cu succes. O posibilă explicație a acestui fapt ar putea fi aceea că sentimentul pierderilor suferite ca urmare a detenției politice și a persecuțiilor ulterioare a stimulat dorința de autorealizare profesională. Spre deosebire de apelul la autorități, care nu s-a soldat niciodată cu o rezolvare a acestor probleme, mobilizarea surselor de suport informal prin solicitarea intervenției prietenilor, cunoștințelor, rudelor ce ocupau poziții importante s-a dovedit eficientă în toate cazurile. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
stabilirea legăturilor existente între acestea și comportamentul uman. Perspectiva psihanalitică subliniază rolul motivației inconștiente și, mai ales, efectul refulărilor anumitor impulsuri din copilărie în conduita noastră actuală. Perspectiva fenomenologică se concentrează asupra trăirii subiective a experienței și asupra motivației în vederea autorealizării. Altfel spus, activitatea psihică umană și procesul de analiză a particularităților personalității pot fi studiate din mai multe puncte de vedere. Personalitatea, definită la modul general ca o structură complexă și dinamică de disponibilități generale și caracteristice pe care le
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
organizare a societății, care generează o serie de necesități universale ale omului în calitatea sa de ființă socială: nevoia de celălalt om, cum se exprima Marx, nevoia de comunicare, de cunoaștere, nevoia unui mediu uman și social stimulator, nevoia de autorealizare, de afirmare a „forțelor umane esențiale”, nevoia de control asupra mediului de viață, natural și social etc. Asupra acestei probleme se va reveni. Aici aș dori doar să subliniez faptul că este posibilă elaborarea unei liste cu nevoi umane universale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
viziune monolitică, holistă și deterministă asupra societății. Apelând la dialectică, optează pentru specificarea „contradicțiilor” ce apar între diferitele domenii ale societății, respectiv a... disjuncției dintre tipul de organizare și normele solicitate de domeniul economic [pe de o parte] și normele autorealizării, care dețin acum o poziție centrală în cultură [pe de altă parte]. Cele două domenii care au fost istoric puse împreună pentru a produce o singură structură de caracter - cea a puritanului și a vocației sale - ar fi ajuns acum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în zona genitală, vaginală sau anală externă; boli venerice, în special la preadolescenți; urinare frecventă sau infecții urinare; abuz de alcool și droguri; test pozitiv pentru prezența drogurilor ilegale în sângele copilului; astm, multiple alergii și/sau multiple eșecuri în autorealizare. Indicatori comportamentali ai abuzului asupra copilului: precauție în contactele cu adulții, lipsa încrederii, disconfort provocat de contactul fizic sau relații intime și resimțirea acestora ca amenințări; îngrijorare față de plânsul altor copii, grija exagerată față de frați; extreme comportamentale, ca agresivitate sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
putea constitui un instrument eficient pentru înțelegerea identității, dar că avem, în același timp, nevoie de criterii mai flexibile de definire a unei bune narațiuni atunci când ne referim la poveștile vieții femeilor. Povești ale vieții în două etape: acțiuni de autorealizare: Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach și Tamar Zilber Secțiunea următoare descrie o formă narativă specială pe care am întâlnit-o în doar două dintre cazurile pe care le-am avut la dispoziție, așa cum dezvăluiam deja în prima secțiune a capitolului. În vreme ce
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fiu și întoarcerea în Israel după o lungă ședere în Europa: „Am simțit intuitiv că aici pot face mai mult, că aveam șanse mai mari să-mi realizez visele... Am venit și am primit tot ceea ce cerusem”. Viața actuală ca autorealizare A trăi ca evreu practicant a reaprins flacăra vieții lui Ian și povestea lui, de asemenea. Prin comparație cu absența din relatare a părinților, rabinul este descris cu lux de amănunte și cu o enormă admirație. Povestea creează impresia că
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în care cei doi și-au cunoscut soțiile și și-au crescut copiii. Astfel, evenimentul căsătoriei și paternitatea nu marchează anumite etape în relatările lor, ci sunt incluse în marea căutare. Concluzii finale Poveștile celor doi bărbați, numite povești de autorealizare sunt diferite în ceea ce privește conținutul - una dintre ele se referă la descoperirea sensului în religie, alta la succesul în artă - și totuși sunt foarte asemănătoare ca formă. Acest model în două etape poate fi văzut ca o manifestare a personalității profunde
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
responsabilă gândirea eronată gândirea rațională gândirea responsabilă critica în ∼ descriere versus evaluare lingvistică literatură de specialitate asupra perspectivei categoriilor de conținut asupra analizei categoriilor formei asupra analizei holiste a conținutului asupra analizei holiste a formei asupra cercetării narative narațiuni de autorealizare narațiune progresivă narațiune romanțată abordarea holistă a conținutui ∼ și relațiile personale ∼ și experiențele de strămutare ∼ și experiențele didactice a fi parte din/a fi separat de compararea clasificărilor apropiere/îndepărtare în ∼ povestea vieții lui David amintirile timpurii în ∼ impresia globală
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
chiar simplist!) de referințe simbolice (binaritatea 0-1, minimalismul limbii engleze), penetrarea acestuia în orizonturile cele mai domestice și mai personale a determinat noi tipuri de dependențe dintre cele mai scandaloase pentru ființa umană. În numele unei libertăți nemărginite de informare, de autorealizare, pe care societatea actuală o clamează, indivizii își croiesc piste personale de formare, uneori colaterale sau în răspăr cu cele legitimate, formale, în perspectiva unei autonomii și „desăvârșiri” luate pe cont propriu. Tot mai mulți semeni ai noștri devin „nonconformiști
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prezintă caracteristici sau își însușesc deprinderi/comportamente care contribuie la reducerea stresului asociat disfuncției din familie, precum: abilitatea de a obține o atenție din partea altor persoane decât părinții, deprinderi de comunicare adecvată, atitudinea orientată către îngrijirea de sine, dorința de autorealizare, încrederea în propriile forțe etc. Pe de altă parte - concluzionează studiul prezentat în Alcohol Alert, 9/1990 - din cauza unor probleme/limite metodologice sau a numărului insuficient de studii comprehensive, concluziile cu privire la efectele provocate de alcoolismul părinților asupra personalității și comportamentului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
capacitatea de a reflecta contează mai puțin. Belgienii par a se caracteriza printr-un grad ridicat de evitare a incertitudinii, alături de o pro-nunțată distanțare față de putere; • Germania se caracterizează printr-o toleranță scăzută față de risc. Se pune accentul pe independență, autorealizare rapidă și conducere, leardership. S-a observat că germanii nu acordă prea mare importanță încrederii și răbdării, ei sînt foarte competitivi. Spre deosebire de belgieni, prezintă o distanță redusă față de putere; • un caz aparte îl constituie olandezii, care se concentrează asupra îndeplinirii
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
de securitate fizică, economică, psihologică * Nevoi sociale de informare, de apartenență, de afecțiune, de a se exprima, de a fi ascultat ș.a. * Nevoia de autonomie (cu sensul de libertate), de a fi stimat, de a se simți util. * Nevoia de autorealizare de împliniri, de a se realiza, de a găsi un sens vieții lui. Cea mai mare parte a vârstnicilor identifica nevoile financiar materiale ca fiind cele mai importante, urmate de cele de sănătate, iar principalul actor în împlinirea acestor nevoi
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
boala. Teoria elaborată de Maslow postulează existența unei ierarhii a nevoilor umane, grupate în cinci categorii: nevoi fiziologice (nivelul I), nevoi de siguranță (nivelul II), nevoi de apartenență și dragoste (nivelul III), nevoi de stimă (nivelul IV) și nevoi de autorealizare (nivelul V). Maslow (1943, 1945/2007) descrie fiecare nivel din cadrul ierarhiei. Nevoile fiziologice sunt, în cea mai mare parte, nevoile care asigură homeostazia organismului: hrană, apă, oxigen, activitate sexuală. Nevoile de siguranță se referă la securitate, stabilitate, dependență, ordine, predictibilitate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
dorințele de reputație și prestigiu, recunoaștere, atenție, importanță și apreciere. Satisfacerea nevoilor de stimă conduce la sentimente de încredere în forțele proprii, valorizare, capacitate și adecvare, la sentimentul de a fi util și necesar. Ultima categorie de nevoi, cele de autorealizare (self-actualization) exprimă dorința de autoîmplinire, de realizare a potențialului fiecărui individ: "...ființele umane trebuie să fie tot ceea ce pot să fie" (Maslow, 1945/2007, p. 93). În ceea ce privește natura acestor nevoi, Maslow afirmă caracterul de tip instinctiv, înnăscut: "avem nevoie de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Maslow afirmă caracterul de tip instinctiv, înnăscut: "avem nevoie de dragoste la fel cum avem nevoie de iod sau vitamina C" (Maslow, 1999, p. 28). Acest fapt generează următoarea consecință: dacă există predeterminare, atunci există și limitare a posibilității de autorealizare în funcție de dotarea biologică a fiecărui individ. Sensul termenului "auto-realizat" (atribuit de Maslow neuropsihiatrului Kurt Goldstein) este explicat astfel: "acest termen, inventat de Kurt Goldstein, este folosit în această carte cu un sens mult mai particular și mai limitat, referindu-se
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
exact, de a-și atinge potențialul maxim în conformitate cu predispoziția naturală." (Maslow, 1945/2007, p. 94). După aproape douăzeci de ani de la publicarea teoriei ierarhiei nevoilor, Maslow consideră că primele patru nevoi sunt nevoi de tip deficit (D-needs), iar nevoia de autorealizare este o nevoie de tip creștere (G-need). Dinamica ierarhiei nevoilor poate fi sintetizată astfel: 1. Pentru satisfacerea ierarhizată a nevoilor trebuie îndeplinite o serie de condiții: libertatea de exprimare, libertatea de a face fiecare ceea ce dorește, fără a pricinui rău
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]