114 matches
-
este făcut în oglindă, el reprezintă un manifest de generație, dar și o expresie a unei viziuni estetice de maturitate, un metafilm. Acest fapt justifică numeroasele puneri în abis din filmul lui Porumboiu, puneri în abis care joacă rolul unei autoscopii pe care o traduce la un nivel profan endoscopia prezentată în detaliu, însă și aceea posibil trucată. Revenim astfel la gastrita improbabilă, altfel autentic ulcer al regizorului, metaforă a unei viscerale și dureroase scufundări psihologice în laboratorul său de creație
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
priviri care se fixează capricios și neașteptat...”. Adeptul criticii de (re)cunoaștere, de identificare - în primul rând cu sine, apoi cu alteritatea, autori, opere - aici, în felul cel mai simplu și direct, se expune. Iată, prin urmare, o adevărată, admirabilă autoscopie: cum scriem, așa citim. Stilul, în sensul larg, scris-cititului, suntem fiecare dintre noi și devine important să ne (re)cunoaștem. Din nou descoperim rosturile adânci ale (re)cunoașterii critice, nu numai în limite literare, filosofice, dar integral umane. Intuiția literar-filosofică
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
care apare în lirica noastră se datorează Ioanei Dinulescu. Pentru un mai mare efect, detestabila provincie devine aici un caz psihologic, astfel încît nu imaginile acesteia reprezintă zona de pornire a creației din care am putea reconstitui cadrul obiectiv al autoscopiei, ci invers. Existențialul pune condițiile, dictînd expresia convenabilă. Miza poeziei o constituie mărturia în măsură a contura o ființă și o biografie. Așa încît tabloul urbei radiază de un lirism doloricsarcastic, de-o tonalitate aparent lîncedă, în fond mustind de
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
oglindă, de pildă, e o carte demnă de interes atât prin meditațiile eseistului asupra unor jurnale celebre (Stendhal, Tolstoi, Musil, Virgina Woolf, Gombrowicz, Gide, Camus, Maiorescu, Radu Petrescu), cât și prin notațiile jurnaliere proprii, ce vădesc un ascuțit simț al autoscopiei, sinceritate în expresie și o fină capacitate de a-și verbaliza trăirile. În încercarea de a defini autobiografia, Mircea Mihăieș nu utilizează demonstrația doctă, aserțiunile cu aer savant sau formulările sentențioase, cu alură dogmatică: dimpotrivă, fraza sa are cursivitate, uneori
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
un regulament militar, ,cuprins de o furie a rostirii, de un delir verbal, nestăpînit, vindicativ, de parcă aș fi împărtășit mulțimii ultimele gînduri de la înălțimea unui eșafod imaginar". Așadar e specificat de o emotivitate vie, tensionată, de nuanță viril-orgolioasă, ispitită de autoscopie ca și de transpoziție în claritățile ideii. Dar stihia istoriei l-a silit a se măsura cu pîclele absurdului totalitar, pe un ,cer potrivnic", trasînd ,contururi abracadabrante", înfricoșătoare. Eul sensibil, febricitant al tînărului autor, atras de observație și analiză, s-
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
o slăbiciune de fond. Voindu-se un profesor care corectează cu creionul roșu textul lui Cioran, dl Ciocârlie ajunge în situația de a se corija pe sine. De unde, în locul unei violente exhibări a eului, tonalitatea unei insatisfacții blajine, a unei autoscopii dublate de o ireprimabilă autocompasiune: , Cînd crezusem că nu-mi rămîne decît să Ťpun la punctť lucruri vechi, iată - cu bătrînețea și moartea - peste ce chilipir am dat!". Ori: , Scriu mai puțin despre bătrînețe decît despre moarte, probabil din cauza instinctului
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
ca amanți, ei descoperă că pasiunea e, totuși, undeva în urmă, și că relația lor împlinită erotic este o formă stranie de vindecare. Procesul deciziei, așadar, în Dragostea, chiar ea, și boala galopantă a bunicii din Blocul 29, invită la autoscopii tardive. Mia este o Irina ajunsă la maturitate, ele împărțind, iată, la vârste diferite, drama frustrărilor întreținute genetic. Mia nu a reușit să devină Femeie, nici prin căsătorie. Adulterul ei și continuarea relației, până la un punct, cu doi bărbați, sunt
Copilăria adulterului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4074_a_5399]
-
de conștiință- acesta este ideea care se desprinde din această carte. De aici decurge și o filosofie dihotonică a eului, văzut sub aspectul dublului echivalent. Omul viețuiește simultan în două lumi felurite, comunicând rar pe canalul premonițiunilor, revelației și al autoscopiei. Nu e fără interes nota onirică, văzută de Aristotel C. Pârvulescu filozofic, dar și justițiar.( Săracul de el ). Inventivitatea este hotărât remarcabilă cantitativ și ea se combină cu un limbaj plastic. Remarcăm propuzițiunea calofilă, fraza calculată în tot și imagistă
SINCERITATEA REFLECȚIEI ÎNTR-UN FLORILEGIU DE ESEURI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384379_a_385708]
-
de zile-n șir/Din răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune un strop de eleganță și demnitate, îndepărtând cu grijă manifestările intime ale crizei de sensul lor funabulesc.Atenția se îndreaptă mai degrabă spre valoarea aforistică a observației cu care se încheie
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
cu ochii de un albastru nespus de frumos, jucându-i cu vioiciune pe chipul său de monah ortodox. Pictură lui Iurco nu vine din cele din afară, modelele externe sunt părelnice, peste tot dai de ipostaze obiectivate ale sinelui, de autoscopii. Sau, mai simplu: bărbatul și femeia, artistul și „umbra” Celuilalt, aflați mereu în traiectoria dintre tine, privitor, și operă. Cine sunt aceste personaje care te țintuiesc parcă în propria lor uitătură? Cu ochi exoftalmici, ele par, mai curând, naturi umane
PATA UMANĂ de DAN CARAGEA în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363967_a_365296]
-
Nebuni și destin guvernat, De verbul partidei. Se-ngrădește Turnul de veghe/ Pe Tabla de Șah. Nopțile-s albe. Cad zilele negre ... “( Jocul). Poemele acestui volum posedă o “ auto“-conștiință paradisiac - infernală, ele reflectă o amintire ontologică, o amintire a autoscopiei Ființei în dialog cu Timpul. Poetul evită să intre direct în exprimarea adevărului ontologic, egal cu “aproape identic”, apelând la metaforă, care stabilește ”echivalentul “: “Sunt triunghiul cu vârful în Cerc/ Străpung până la tine Infinitul/ Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361919_a_363248]
-
cu duioșie în viziuni duioase încărcate de speranțe, ce se încheagă într-un spectacol al exorcismului divin. Speranțele încarnate în imagini conduc către fenomenul Fata Morgana, hrănită de metafore surprinzătoare, ce produc contemplații calde ale alterității, vibrații extatice ale sufletului. Autoscopia, care e în fond o confesiune deghizată, tulbură imaginarul liric până la o înaltă vibrație, întorcând vioara invers, cum o fac virtuoșii arcușului. Privirea ia locul simțurilor, amintirile se derulează în panorama modulare, pigmentate de maliție, în sensul mărinimiei. Acceptând identificarea
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
eului:” M-am întors acasă pe un drum de țară/ și-am stat de vorbă cu pădurea,/mi-a spus cum cucul cântă în fiecare vară,/ de când eu am plecat aiurea. “(“Suflet rătăcit “). Poemele din acest volum sunt, în fond, autoscopii lirice, în care au încăput mai toate dorurile poetei sprijinite pe un substrat liric, moral și religios:”Parcă-I primăvară, Doamne,/ iar pe-aproape e Crăciunul,/ caut anii tinereții/și nu mai găsesc nici unul “( “ Pe aproape e Crăciunul“).Poemele sunt
APARIŢIE EDITORIALĂ-UN STROP DE VEŞNICIE, POEZII DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364887_a_366216]
-
candide amintiri, fantasme. Dacă îi privești lucrările realizezi că viața este un vis, “un vis frumos”. Brodetsky descoperă raiul din el și-l pictează.” BRĂDUȚ DUMBRAVEANU ,, Pașii făcuți de acest pictor sunt negrăbiți, dar fermi, ambițioși, cenzurați de odihnele unei autoscopii răbdător evaluatoare, proprie parcă ființei-melc care-și privește trupul ca pe un artefact, pași însă care îi asigură deja lui Dumitru Brodetsky un loc special în oricare muzeu românesc de artă contemporană. Un artist hipersensibil și foarte talentat. O mare
DUMITRU BRODETSKY de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366621_a_367950]
-
de zile-n șir/Din răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune un strop de eleganță și demnitate, îndepărtând cu grijă manifestările intime ale crizei de sensul lor funabulesc.Atenția se îndreaptă mai degrabă spre valoarea aforistică a observației cu care se încheie
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
Blecher este elegant, comparabil cu scrisul lui Kafka și Rilke. Un ultim volum de proză apare postum în 1971: "Vizuina Luminată", considerată de mulți a fi lucrarea sa de forță. Proza lui Blecher este îmbibată de atmosfera sanatoriului, este o autoscopie, uneori o adâncă introspecție în inconștient, scopul este cercetarea absurdului care guvernează existența, mprevizibilul destinului uman. La granița dintre real și vis, Blecher analizează freudismul și onirismul folosind practici suprarealiste cu ținta de a realiza un produs estetic, literar, de
MAX BLECHER, UN KAFKA SUPRAREALIST. de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342652_a_343981]
-
Nebuni și destin guvernat, De verbul partidei. Se-ngrădește Turnul de veghe/ Pe Tabla de Șah. Nopțile-s albe. Cad zilele negre ... “( Jocul). Poemele acestui volum posedă o “ auto“-conștiință paradisiac - infernală, ele reflectă o amintire ontologică, o amintire a autoscopiei Ființei în dialog cu Timpul. Poetul evită să intre direct în exprimarea adevărului ontologic, egal cu “aproape identic”, apelând la metaforă, care stabilește ”echivalentul “: “Sunt triunghiul cu vârful în Cerc/ Străpung până la tine Infinitul/ Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346747_a_348076]
-
idei pentru rezolvarea problemei; 2. Logicienii - elevi capabili să definească și să analizeze problemele; 3. Experți - elevi care triază ideile și aleg soluțiile pe care le consideră potrivite. Metoda pregătește și îmbunătășește prestația elevilor la concursurile școlare. 3.3.12. Autoscopia Tehnică de evaluare alternativă care răspunde nevoii de autoanaliză a elevilor, autoscopia a fost semnalată de cercetătorul B.Calmy de la Centru Internațional de Studii Pedagogice din Sevres. Metoda, a cărei denumire este derivată din grecescul skopos, skopien (a observa, tehnici
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
analizeze problemele; 3. Experți - elevi care triază ideile și aleg soluțiile pe care le consideră potrivite. Metoda pregătește și îmbunătășește prestația elevilor la concursurile școlare. 3.3.12. Autoscopia Tehnică de evaluare alternativă care răspunde nevoii de autoanaliză a elevilor, autoscopia a fost semnalată de cercetătorul B.Calmy de la Centru Internațional de Studii Pedagogice din Sevres. Metoda, a cărei denumire este derivată din grecescul skopos, skopien (a observa, tehnici de observare), este folosită în psihologie de introspecție. Prin autoscopie se evaluează
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
a elevilor, autoscopia a fost semnalată de cercetătorul B.Calmy de la Centru Internațional de Studii Pedagogice din Sevres. Metoda, a cărei denumire este derivată din grecescul skopos, skopien (a observa, tehnici de observare), este folosită în psihologie de introspecție. Prin autoscopie se evaluează: * Capacitatea de prezentare a unui subiect impus, într-o perioadă de timp fixată; * Prezentarea corectă a informației acumulate; * Abilitatea de exprimare liberă în prezența unui auditoriu, * Coerența expunerii; * Adecvarea conceptelor; * Construcția frazei; * Adecvarea limbajului; * Expresivitatea feței, gestica. Principiile
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
o perioadă de timp fixată; * Prezentarea corectă a informației acumulate; * Abilitatea de exprimare liberă în prezența unui auditoriu, * Coerența expunerii; * Adecvarea conceptelor; * Construcția frazei; * Adecvarea limbajului; * Expresivitatea feței, gestica. Principiile fundamentale al metodei sunt autoevaluarea și interevaluarea. O ședință de autoscopie se poate derula pe parcursul a treizeci de minute. Profesorul propune subiectul (caracterizarea unui personaj dintr-o operă literară, relatarea ueni experiențe personale, analiza unui fapt istoric, descrierea unei forme de relief), stabilește timpul de prezentare și înmânează participanților grila de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
audio sau video. În faza următoare, elevii prezintă observațiile, care se pot proba cu înregistrările făcute. Metoda permite elevilor să se implice în dialogul pedagogic, să-și identifice lacunele în prezentare sau cunoștințe și totodată îi învață să se autoevalueze. Autoscopia poate lua forma unui exercițiu - experiment: 1. Profesorul prezintă caracteristicile experimentului; 2. Un elev care se oferă voluntar este lăsat singur într-o încăpere timp de zece minute. Cu ajutorul reportofonului, care i-a fost pus la dispoziție, înregistrează o expunere
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
o întrebare care este apoi discutată și completată cu colegul de bancă, apoi în grup de 4 elevi, în final reportorii grupei prezintă răspunsul final. Tip de sarcină: Care sunt elementele/detaliile care susțin caracterul fantastic al nuvelei? Aduceți argumente! Autoscopia ca metodă, a fost aplicată la clasa a VIII-a în cadrul lecției Lacul de Mihai Eminescu. Sarcina individuală a fost: Argumentează că opera literară Lacul de Mihai Eminescu e o operă lirică! Fiecare elev a primit o grilă de evaluare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
fiind însă contribuția la modernizarea literaturii române. Imaginea criticului în posteritate îndreptățește convingerea lui Eugen Simion că după Titu Maiorescu L. este „cel mai important critic român”. Mărturii autobiografice diverse, pagini epistolare și memorialistice vorbesc despre un L. înclinat spre autoscopie, solitar, sceptic, dar mai ales contemplativ; tentat să se afirme ca prozator, s-a stins îndoindu-se de sine, torturat de o adevărată dramă a nerealizării: „Când mă gândesc la mine - îi scria Hortensiei Papadat-Bengescu la 10 august 1930 - mi-
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
eu sper, tu speri, el (ea) speră....(2002) reprezintă fructificarea judicioasă a încercărilor anterioare, a tendințelor tematice și stilistice și a influențelor culturale (literatură de limbă germană și engleză; literatură psihanalitică). De această dată scriitoarea descoperă formula potrivită a îmbinării autoscopiei protagonistei (Ingrid, confruntată cu o maladie cromozomială) cu acțiunea, plasată atât în România, cât și în Austria, și cu fundalul, mereu prezent, al relației cu familia. Sondarea limitelor existenței este o alegere mai reușită decât cantonarea în zona sentimentelor aflate
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]