465 matches
-
surzilor, utilizând Matricele Progresive Raven, a constatat că Întârzierea surzilor este de doi ani și patru luni, În medie, pentru vârstele considerate (9 13 ani). Ruiz cercetând Însușirea operațiilor aritmetice a constatat că elevii surzi prezintă o ușoară Întârziere față de auzitori. (după P.Oleron, 1963). Alte cercetări au pus În evidență diferențe nesemnificative Între surzi și auzitori În realizarea diferitelor tipuri de probe. (Mott, 1900) găsește că surzii obțin rezultate egale și chiar superioare auzitorilor În probele de memorie și de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
luni, În medie, pentru vârstele considerate (9 13 ani). Ruiz cercetând Însușirea operațiilor aritmetice a constatat că elevii surzi prezintă o ușoară Întârziere față de auzitori. (după P.Oleron, 1963). Alte cercetări au pus În evidență diferențe nesemnificative Între surzi și auzitori În realizarea diferitelor tipuri de probe. (Mott, 1900) găsește că surzii obțin rezultate egale și chiar superioare auzitorilor În probele de memorie și de observație. Drever și Collins, nu găsesc decât o ușoară retardare care nu atinge un an (pentru
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
surzi prezintă o ușoară Întârziere față de auzitori. (după P.Oleron, 1963). Alte cercetări au pus În evidență diferențe nesemnificative Între surzi și auzitori În realizarea diferitelor tipuri de probe. (Mott, 1900) găsește că surzii obțin rezultate egale și chiar superioare auzitorilor În probele de memorie și de observație. Drever și Collins, nu găsesc decât o ușoară retardare care nu atinge un an (pentru varstele de 6 - 15 ani). Ei neagă existența unei inferiorități reale ale surzilor (după G.Milcent,1963). M.
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ale surzilor (după G.Milcent,1963). M. Borelli (1951) a efectuat o cercetare asupra genezei operațiilor logice la copiii surzi Între 5 și 8 ani. El constată că nu există diferențe semnificative Între capacitățile logice elementare ale copiilor surzi și auzitori. Operațiile ar fi, deci, independente de limbaj la acest nivel. Totuși, el consideră că limbajul ar interveni ca element „fixator al proceselor, contribuind la conștientizarea lor, dându-le mai multă stabilitate și eficacitate. Autorul subliniază, Însă, că la nivelul operațiilor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
stabilitate și eficacitate. Autorul subliniază, Însă, că la nivelul operațiilor formale ale gândirii, rolul limbajului crește considerabil”. În unele cercetări se subliniază că performanțele intelectuale ale surzilor trebuie apreciate diferențiat: sub unele aspecte ele pot fi mai mici decât ale auzitorilor, sub alte aspecte Însă surzii nu rămân În urma auzitorilor. În acest sens se pot menționa investigațiile făcute de A. Marzi și Taverni (1938) cu privire la diverse aptitudini, pe baza cărora ajung la concluziile că: a). În probele În care intervine limbajul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
operațiilor formale ale gândirii, rolul limbajului crește considerabil”. În unele cercetări se subliniază că performanțele intelectuale ale surzilor trebuie apreciate diferențiat: sub unele aspecte ele pot fi mai mici decât ale auzitorilor, sub alte aspecte Însă surzii nu rămân În urma auzitorilor. În acest sens se pot menționa investigațiile făcute de A. Marzi și Taverni (1938) cu privire la diverse aptitudini, pe baza cărora ajung la concluziile că: a). În probele În care intervine limbajul, Înțelegerea, spiritul critic, organizarea logică a materialului, subiecții surzi
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
menționa investigațiile făcute de A. Marzi și Taverni (1938) cu privire la diverse aptitudini, pe baza cărora ajung la concluziile că: a). În probele În care intervine limbajul, Înțelegerea, spiritul critic, organizarea logică a materialului, subiecții surzi obțin rezultate mai slabe decât auzitorii; b). În schimb, În probele care implică percepția și memoria vizuală rezultatele surzilor sunt egale cu cele ale auzitorilor. (după G.Milcent, 1963). Testul Borelli-Oléron se Încadrează, alături de testul Kohs, Labirintele Porteus, Grace- Arthur etc., În grupa testelor de performanță
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a). În probele În care intervine limbajul, Înțelegerea, spiritul critic, organizarea logică a materialului, subiecții surzi obțin rezultate mai slabe decât auzitorii; b). În schimb, În probele care implică percepția și memoria vizuală rezultatele surzilor sunt egale cu cele ale auzitorilor. (după G.Milcent, 1963). Testul Borelli-Oléron se Încadrează, alături de testul Kohs, Labirintele Porteus, Grace- Arthur etc., În grupa testelor de performanță. El a fost inițial conceput și pus la punct În vederea examinării copiilor deficienți de auz. Este singurul test etalonat
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de performanță. El a fost inițial conceput și pus la punct În vederea examinării copiilor deficienți de auz. Este singurul test etalonat pentru copiii surzi francezi (1974). și italieni (1963) Între 5 și 9 ani, recomandându-se examinarea lor comparativ cu auzitorii. Natura activității implicată În rezolvarea probelor la testul Borelli-Oléron este complexă. Inteligența generală se manifestă În răspunsurile verbale ca și În conduitele adaptate. Probele implică coordonarea și structurarea spațială perceptiv-motrică, dar În același timp și posibilitățile de memorare, Învățare, abstractizare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cuburilor; F. Desenarea figurilor geometrice și G. Construcții din cuburi după imagini 2. Populația examinată Etalonarea s-a făcut pe 261 de copii, de ambele sexe, având vârsta Între 4 și 9 ani, dintre care 137 deficienți auditivi și 124 auzitori. (vezi Tabelele nr. 1 și 2). 3. Rezultatele obținute Pentru evidențierea particularităților psihice ale deficienților de auz am recurs la analiza globală și diferențiată a rezultatelor În funcție de sex și vârstă. Din punct de vedere al performanțelor globale observăm că auzitorii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auzitori. (vezi Tabelele nr. 1 și 2). 3. Rezultatele obținute Pentru evidențierea particularităților psihice ale deficienților de auz am recurs la analiza globală și diferențiată a rezultatelor În funcție de sex și vârstă. Din punct de vedere al performanțelor globale observăm că auzitorii obțin rezultate mai bune (33%) comparativ cu deficienții de auz (26%). Diferențele dintre performanțele globale la surzi și auzitori fiind semnificative, rezultă că nivelul intelectual al deficienților auditivi a fost sub nivelul auzitorilor. Prezentând rezultatele În funcție de sex la surzi și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
recurs la analiza globală și diferențiată a rezultatelor În funcție de sex și vârstă. Din punct de vedere al performanțelor globale observăm că auzitorii obțin rezultate mai bune (33%) comparativ cu deficienții de auz (26%). Diferențele dintre performanțele globale la surzi și auzitori fiind semnificative, rezultă că nivelul intelectual al deficienților auditivi a fost sub nivelul auzitorilor. Prezentând rezultatele În funcție de sex la surzi și auzitori, s-a observat că la deficienții auditivi fetele au obținut rezultate mai bune decât băieții, iar la auzitori
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de vedere al performanțelor globale observăm că auzitorii obțin rezultate mai bune (33%) comparativ cu deficienții de auz (26%). Diferențele dintre performanțele globale la surzi și auzitori fiind semnificative, rezultă că nivelul intelectual al deficienților auditivi a fost sub nivelul auzitorilor. Prezentând rezultatele În funcție de sex la surzi și auzitori, s-a observat că la deficienții auditivi fetele au obținut rezultate mai bune decât băieții, iar la auzitori băieții au fost superiori fetelor. Diferențele dintre sexe la cele două populații nu sunt
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
obțin rezultate mai bune (33%) comparativ cu deficienții de auz (26%). Diferențele dintre performanțele globale la surzi și auzitori fiind semnificative, rezultă că nivelul intelectual al deficienților auditivi a fost sub nivelul auzitorilor. Prezentând rezultatele În funcție de sex la surzi și auzitori, s-a observat că la deficienții auditivi fetele au obținut rezultate mai bune decât băieții, iar la auzitori băieții au fost superiori fetelor. Diferențele dintre sexe la cele două populații nu sunt semnificative. Rezultatele mai bune obținute de fetele cu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auzitori fiind semnificative, rezultă că nivelul intelectual al deficienților auditivi a fost sub nivelul auzitorilor. Prezentând rezultatele În funcție de sex la surzi și auzitori, s-a observat că la deficienții auditivi fetele au obținut rezultate mai bune decât băieții, iar la auzitori băieții au fost superiori fetelor. Diferențele dintre sexe la cele două populații nu sunt semnificative. Rezultatele mai bune obținute de fetele cu deficiență auditivă se datoresc influenței tipului de educație specială (o parte 11 din numărul fetelor care au frecventat
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
datoresc influenței tipului de educație specială (o parte 11 din numărul fetelor care au frecventat Centrul de reabilitare a auzului și limbajului au obținut performanțe superioare băieților din școlile generale speciale). Rezultatele cele mai apropiate dintre deficienții de auz și auzitori au fost obținute la probele de Încastrare (C și D), care fac apel mai mult la gândirea concretă (operarea cu obiectele concrete), decât la gândirea abstractă (operarea cu simboluri).Mai dificile s-au dovedit a fi probele B, D și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fin spirit de observație, coordonarea perceptiv-motrică spațială, analiza și sinteza formelor, a relațiilor părților cu Întregul, reprezentări ale perspectivei În adâncime etc.la care subiecții surzi au manifestat o rămânere În urmă. Figura nr. 1: Rezultatele obținute de surzi și auzitori pe ansamblul probelor Făcând analiza globală interprobe observăm că ordinea dificultății modelelor nu este aceeași pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
etc.la care subiecții surzi au manifestat o rămânere În urmă. Figura nr. 1: Rezultatele obținute de surzi și auzitori pe ansamblul probelor Făcând analiza globală interprobe observăm că ordinea dificultății modelelor nu este aceeași pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
rămânere În urmă. Figura nr. 1: Rezultatele obținute de surzi și auzitori pe ansamblul probelor Făcând analiza globală interprobe observăm că ordinea dificultății modelelor nu este aceeași pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai Înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele din 4 cuburi performanțele
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai Înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele din 4 cuburi performanțele auzitorilor au fost superioare performanțelor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai Înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele din 4 cuburi performanțele auzitorilor au fost superioare performanțelor obținute de surzi, dar În cazul secvențelor constând din lovirea a trei cuburi diferențele au fost nesemnificative pentru unele vârste. În cazul secvențelor mai complexe, care constă din lovirea ritmică a 4 cuburi diferențele dintre surzi
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fost superioare performanțelor obținute de surzi, dar În cazul secvențelor constând din lovirea a trei cuburi diferențele au fost nesemnificative pentru unele vârste. În cazul secvențelor mai complexe, care constă din lovirea ritmică a 4 cuburi diferențele dintre surzi și auzitori au fost semnificative. În cazul unor sarcini simple, care fac apel mai mult la primul sistem de semnalizare, deficienții de auz au obținut performanțe apropiate celor obținute de auzitori, pe când În cazul sarcinilor mai complexe, care fac apel la cel
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
constă din lovirea ritmică a 4 cuburi diferențele dintre surzi și auzitori au fost semnificative. În cazul unor sarcini simple, care fac apel mai mult la primul sistem de semnalizare, deficienții de auz au obținut performanțe apropiate celor obținute de auzitori, pe când În cazul sarcinilor mai complexe, care fac apel la cel de-al doilea sistem de semnalizare, deficienții de auz rămân În urma auzitorilor. Se cunoaște că reușita În cazul secvențelor complexe implică Însușirea noțiunii de număr, reversibilitatea, aspectul voluntar al
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mai mult la primul sistem de semnalizare, deficienții de auz au obținut performanțe apropiate celor obținute de auzitori, pe când În cazul sarcinilor mai complexe, care fac apel la cel de-al doilea sistem de semnalizare, deficienții de auz rămân În urma auzitorilor. Se cunoaște că reușita În cazul secvențelor complexe implică Însușirea noțiunii de număr, reversibilitatea, aspectul voluntar al atenției, memoriei etc. Aceasta Înseamnă că deficienții de auz se antrenează mai greu În rezolvarea secvențelor complexe. Copierea figurilor geometrice s-a dovedit
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]