488 matches
-
după ce Îl voi fi scris. Cel mai important aspect e că toate sevele vitale, puterile, temeritatea, curajul i s‑au consumat la ruletă. E jucător, dar nu un simplu jucător, așa cum cavalerul avar al lui Pușkin nu e un simplu avar [...]. E poet În felul său, dar problema e că se rușinează de această poezie, fiindcă Îi simte profund josnicia, deși nevoia de risc Îl Înnobilează În propriii ochi. Toată povestirea relatează cum acesta, de trei ani, joacă prin cazinouri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
față de Polina : „avînd bani, aș deveni și pentru dumneata alt om, nu un sclav“ ; „nu am nici o speranță și sînt un zero În ochii dumitale“. Ne amintim că, În scrisoarea către Strahov, viitorul protagonist al cărții este comparat cu cavalerul avar al lui Pușkin, care nu ar fi doar avar. În poemul dramatic pușkinian găsim delirul paranoic despre puterea absolută a banilor : Am să fluier și la mine supusă, sfioasă Va intra nelegiuirea Însîngerată Și‑mi va linge mîna și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
alt om, nu un sclav“ ; „nu am nici o speranță și sînt un zero În ochii dumitale“. Ne amintim că, În scrisoarea către Strahov, viitorul protagonist al cărții este comparat cu cavalerul avar al lui Pușkin, care nu ar fi doar avar. În poemul dramatic pușkinian găsim delirul paranoic despre puterea absolută a banilor : Am să fluier și la mine supusă, sfioasă Va intra nelegiuirea Însîngerată Și‑mi va linge mîna și În ochi Mă va privi, citind În ei semnul voinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
în dragoste ne face demni de încredere. Puterea fără dragoste ne face violenți, Puterea exercitată în dragoste ne face dispuși la ajutor. Onoarea fără dragoste ne face orgolioși; Onoarea practicată în dragoste ne face cumpătați. Averea fără dragoste ne face avari; Averea practicată în dragoste ne face generoși. Credința fără dragoste ne face fanatici; Credința practicată în dragoste ne face toleranți". Indicațiile pentru etica umanității sunt așadar susținute și încurajate de etica specific creștină și în același timp radicalizate și universalizate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
picioarelor strâmbe - așa le avea de mic, ceea ce nu-l Împiedica să fie un om sprinten și un spadasin de temut -, spre masă, unde luă loc alături de amici. Acolo Întinse mâna după ulciorul cel mai apropiat. Dă-mi, nu fi avar, A lui Bachus licoare de cleștar Îi zise lui Juan Vicuña. După cum v-am mai spus, acesta era un fost sergent cavalerist, foarte puternic și corpolent, care Își pierduse mâna dreaptă În luptele de la Nieuport și trăia dintr-un beneficiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
în familie, vă propunem o listă de filme pe care să le urmăriți alături de cei dragi. Iată cinci din cele mai bune filme pe care nu trebuie să le ratați în aceste zile geroase. Autor: Anca Murgoci povestea unui bătrân avar care trebuie să întâlnească fantomele Crăciunului trecut, Prezentului și Viitorului apropiat, pentru a-l ajuta să reînvie bunătatea din inimă să că de gheață. Acestea îi aduc aminte faptul că s-a obișnuit să fie un om rău și îi
Află aici care sunt filmele de Crăciun pe care nu trebuie să le ratezi () [Corola-journal/Journalistic/67685_a_69010]
-
proaspătă ți-e coapsa și șoldul ce'n nisipul/ Balcicului își lasă pentru'n sezon povara!// Ce fragedă ți-e soarta și cât de sprinteni anii/ Pe care-i porți și nu îi dărui nimănui, - / Nici mării ce-și păstrează avară bolovanii,/ Nici cerului ce-și ține, avar, albastrul lui." Simetric, ultima vorbă e Pentru adormirea cântecelor: "Nu te-am rugat pentru zâmbet și aur,/ Nu te-am rugat pentru somnul copilului, nu,/ Nu te-am rugat pentru liniște, nici/ Pentru
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
n nisipul/ Balcicului își lasă pentru'n sezon povara!// Ce fragedă ți-e soarta și cât de sprinteni anii/ Pe care-i porți și nu îi dărui nimănui, - / Nici mării ce-și păstrează avară bolovanii,/ Nici cerului ce-și ține, avar, albastrul lui." Simetric, ultima vorbă e Pentru adormirea cântecelor: "Nu te-am rugat pentru zâmbet și aur,/ Nu te-am rugat pentru somnul copilului, nu,/ Nu te-am rugat pentru liniște, nici/ Pentru-o mai sălbatică clocotire.// Nu te-am
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
poștală colorată care se veselesc, prin cabarete, până la ziuă. Parisul grav, cu surâs melancolic, mai mult al frunții decât al buzelor, Parisul cărților și-al pietrelor auguste. Lumină a cărei prezență o simți. Smulgi frumusețea care se ascunde, în Parisul avar, închis ca o stridie ce nu vrea să i se fure mărgăritarul, Parisul cu lumină de perlă. Și această lumină, a cărei prezență o simți la Th. Pallady mai mult ca la oricare alt colorist - căci fiind puțină e mai
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
rezumat aici, în câteva rânduri, tot paralelismul dintre jocurile seducției și strategia militară a atragerii adversarului în capcana pistelor false, a indicațiilor sibilinice, a iluziilor optice din care e țesută și materia Rusoaicei. Pe străzile Bucureștiului, frumuseț ea „scumpă și avară” a doamnei Russet Ypsilant strălucește, de departe, ca „un monarh absolut”. Imaginația mereu în fierbere a celui care singur își va spune «Don Quichotte de pe Cerna» declină la nesfârșit atributele Dulcineei, preschimbând-o în Donna Alba, donna angelicata: „cu fiecare
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
a vorbit despre parabola fariseului și a vameșului. Fariseul și vameșul, ni se spune la Evanghelia după Luca, se rugau. Și fariseul se ruga așa - <<Doamne, îți mulțumesc că nu sunt rău precum e vameșul, îți mulțumesc că nu sunt avar, că nu sunt păcătos>>. Iar vameșul spunea - <<Doamne, miluiește-mă pe mine, cu păcatele mele>>. Și ne spune Iisus Hristos că vameșul este, din ei doi, cel care a plecat curățit acasă. Prea adesea, în politică, ne definim în diferență
Voinescu despre relaţia putere-opoziţie: Suntem ca vameşul şi fariseul () [Corola-journal/Journalistic/46088_a_47413]
-
Acea iubire ancestrală pentru fratele tău din același neam care la noi a dispărut de mult, fiind înlocuită cu invidia, dorința sălbatecă de înavuțire, de parvenire și zgârcenia. Cu cât omul nostru a devenit mai înstărit, cu atât este mai avar și mai egoist. Oamenii aceștia erau săraci, trăiau din puținul pe care îl câștigau de la turiști, mâncau din ce își produceau la campo, locuiau într-o casă moștenită de la părinți, (am văzut-o pe Asunction cârpindu-și niște fuste ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
între coapse." (pag. 30). Concluzionând, un poet cu alunecări de teren, interesant (de promițător). La drum de seară... Poezia (dacă e) Floricăi Madritsch Marin induce o senzație de claustrofobie în propriul corp - firesc, de altfel, căci face o economie aproape avară de cuvinte, care revin, mereu cu alte nuanțe, în diferite aranjamente sufocante. Debordează de atâta tensiune încât s-ar zice că e un jurnal de război: miza e somnul (care nu vine niciodată): "nu pot să dorm, nimeni nu mă
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
din 14 iulie 2014 Toate Articolele Autorului ...aceasta nu este țara ta priviți e jefuită hienele în grup rânjesc la fiecare pas respir prin măști hidoase pe sub burți ascund și picătura ne distrusă frânturi în noapte mizerii curg bezmetici și avari se adun se cred furtuni ei sunt inimi de piatră un troc istoric ne botezat ne cununat în întuneric proiectat un suflu metafizic o mântuire Doamne le-au mai rămas ca șansă păcatul chiuretajul. Referință Bibliografică: România și... / Gheorghe Șerbănescu
ROMÂNIA ŞI... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349248_a_350577]
-
Iubita mea cu ochi mirați! De dorul tău s-au declanșat furtuni majore,-n epitet și în metafore ascunse. Nu mă-ntreba,o să te-aștept să-ți crească aripile smulse. Să emigrăm în stratosfere. Să luăm cu noi și o avară iubire ce-a poftit la mere și-un șarpe, să instige iară. Când struguri amețesc fiori, Să facem dragoste în must. O toamnă sau de câte ori tu vei dori să te mai gust. Referință Bibliografică: DRAGOSTE ÎN MUST / Marioara Nedea : Confluențe
DRAGOSTE ÎN MUST de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384375_a_385704]
-
excrocat. 76. Reperaj: declarații. informații, note, scrisori, facturi, dosare... de ce oare? Ridicări în catușe, la înalte cote pe creste, sub nivel de mare. 77. Reperaj: castel cu regim de penitenciar, unde supravegherea se manifestă dintru' început ca un personaj monstruos, avar, în care generozitatea e rară, precum fildeșii de mamut. 78. Reperajul vizibilului-invizibil care se eschivează: "Lumină, domnilor, cât mai multă lumină!" strigă văzduhul care pentru noi vibrează în treisprezece frecvențe, doar la Ultima Cină. 79. Reperaj: duhul regelui defunct, al
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
despre pace, tânguielile brizei ținându-le isonul; Ne șopteau despre vechi credințe moarte, spulberate de zi, Tinerețea fiind banul cu care am cumpărat Încântare din lună, Acela era impulsul de noi cunoscut, limbajul care ar fi, Datoria ce-n punga avarului Iunie sună. Aici, În visul cel mai profund, lângă apele ce nu vor aduce Din trecut ceva ce n-am cunoscut, n-am găsit, Dar dacă lumina n-ar fi decât soare și pe torente cântecul nu s-ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lui, copacul se-nclină către glie. BANCHIZELE Din aspra contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente, de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar. Mereu rătăcitoare, substratul lor închide Tot darul unui soare roșiatec și avar, Apoi, de-a lungul nopții tot aurul stelar Și toată înflorirea reflexelor fluide. Iar când, târziu, prin trude-ndelungi și fir cu fir Au strâns în năvi de gheață un fabulos Ofir, Pornesc, pline de spornica lor muncă, Pornesc să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
un făcut, absurd regat Un palid oaspe calcă, din Sicilii. O, frate cărvunar, întreg trăiești! Din moarte ai păstrat doar străvezimea, Ci în amurgul pajerii crăiești Cîrtește-ntunecat burtăverzimea. Ai multursuzei tagme, gianabeți Cu oftica-nțeleși și cu exilul, Un veac avar te vrură sub peceți, Și zveltei libertăți suciră trilul. Ce-nseamnă! Astăzi piatră ești, din unghi, Republicii Române Populare, Adeveritul mare singur trunchi: Bălcescu, început de calendare. PAGINI DE PROZĂ CONFESIUNI I. VALERIAN: DE VORBĂ CU D-L ION BARBU
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o idee? Câinele în cerc după coadă e mânat de o idee. Idee de acest fel este la rigoare sincronismul. Însă, poezia și critica ei nu rabdă asemenea mizerii. Ea nu cunoaște decât ideile hrănite, ca niște plante, din straturi avare îndelung grădinărite (Gloire du long desir, Idees!1) idei manifestate mai mult prin cercul lor de absență, decât prin substanța lor. Repulsivul sincronism, această idee, atârnă de la o vreme tangibil și gros ca un cablu, insolubil întocmai ca el, în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
revêt la même beauté canonique, due a je ne sais quelle célébration sommaire, à un art plus généralement conçu, du théorème. L'émotion n'en est que plus profonde et comme aggravée par la densité que lui confère une forme avare. Sa musicalité devient cette architectonique sonore dont parlait Nietzsche: le contraire des lîches symphonies symbolistes. Elle devient un agencement d'intervalles intelligibles, commensurables: purs, en un mot. Avec Moréas nous connaissons enfin l'essence ailée qui couronne parfois ce monde
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lui Moréas devine emul al enunțului matematic. Se înveșmîntă în aceeași frumusețe canonică, datorită nu știu cărei celebrități sumare, unei arte mai general concepută - a teoremei. Emoția e mai ptrofundă și agravată parcă de densitatea pe care i-o conferă o formă avară. Muzicalitatea ei devine acea arhitectonică sonoră despre care vorbea Nietzsche: contrarul vlăguitelor simfonii simboliste. Stanța devine o succesiune de intervale inteligibile, comensurabile: pure, într-un cuvânt. Cu Moréas cunoaștem, în fine, esența înaripată care încorporează uneori această lume de reminiscențe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
bătrân îmi povestea acum câteva zile, că în urmă cu 60 de ani, sistemul administrativ al lumii era foarte stufos: existau multe țări, cu granițe între acestea, limbi diferite și monede diferite, cursuri de schimb între monedele țărilor, precum și conducători avari, preocupați să jupoaie oamenii de rând de ultimul ban pe care îl aveau în buzunar, prin legi sau prin acoliții lor. Acum este mai simplu, oamenii vorbesc limba terrană, derivată din limba engleză, dar cu mici influențe regionale de accent
O ZI BANALĂ... DIN VIITOR de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362813_a_364142]
-
Jumătatea comorii, prețul plătit pentru păzirea ei, rămâne în posesia Dracului, decis să urmărească fiecare pas greșit și să găsească punctul sensibil al oamenilor cu care ar putea să devină de neînvis:” Pe ăștia îi voi folosi momeală pentru cei avari, hrăpăreți și lacomi! Le voi oferi celor ce-și doresc bogăție și pentru care nu mai contează nici frate sau soră, mamă sau tată. În schimbul aurului le voi lua sănătatea și sufletul. În final vor muri pe avere ca niște
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
Jumătatea comorii, prețul plătit pentru păzirea ei, rămâne în posesia Dracului, decis să urmărească fiecare pas greșit și să găsească punctul sensibil al oamenilor cu care ar putea să devină de neînvis:” Pe ăștia îi voi folosi momeală pentru cei avari, hrăpăreți și lacomi! Le voi oferi celor ce-și doresc bogăție și pentru care nu mai contează nici frate sau soră, mamă sau tată. În schimbul aurului le voi lua sănătatea și sufletul. În final vor muri pe avere ca niște
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]