1,792 matches
-
Biserică universal valabil, cu aplicabilitate în interiorul tuturor statelor, deși pot exista unele asemănări și similitudini, deoarece fiecare Stat își reglează și conturează aceste relații ținând seama de tradițiile culturale și religioase proprii și mai ales de cadrul politico - ideologic și axiologic pe care și-l asumă. Este cunoscut faptul că în epoca noastră fiecare Stat în cadrul independenței și suveranității sale, își normează relațiile cu Biserica sau cultele recunoscute, în așa fel încât fiecare țară creează premizele legale ale raporturilor sale cu
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448007038.html [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
tu ne me chercherais pas si tu ne m'avais pas trouvé". Într-un eseu publicat mai demult (Poezia mistico-religioasă. Structură și interpretare, cf. Eugen Dorcescu, Poetica non-imanenței, Editura Palimpsest, București, 2009, p. 55 - 70), îndrăzneam următoarea afirmație de factură axiologică: „cantitatea de ființă absorbită în operă îi asigură acesteia trăinicie și valoare”. Zbuciumatele „prozoeseme” ale doamnei Maria Nițu (care dau prioritate ideilor, validate estetic, în detrimentul, asumat, al epicității și tipologiilor) îmi reconfirmă această veche și îndelung meditată convingere. Februarie, 2015
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425092166.html [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
mereu însoțite de conștiința estetică a poetului. Lirica erotică este prezentă în versuri rafinate, subtile, de mare delicatețe - întrezărind în aura lor, sufletu-i ceremonios care se confesează cu sfială, ca în fața unei icoane. Meditațiile existențialiste încearcă să descifreze semnificațiile axiologice ale devenirii. Aflat în mijlocul tuturor lucrurilor, la distanță egală între „a fi și a nu fi”, poetul se contemplă pe sine ca pe o enigmă, un fragment înstrăinat de „sursă” și aflat într-o continuă destrămare. Duioase explozii de puritate
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_volumul_undeva_la_poarta_ra_valentina_becart_1342944454.html [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
țara-soră, la Conferința Științifică interacademică cu tema ''Interferențe teoretico-practice în procesul valorificării opțiunii europene a Republicii Moldova''. Discuțiile au fost grupate în trei secțiuni, anume Aspecte politice și legislative ale integrării europene, Factorul social - element catalizator al proceselor integraționiste și Orientări axiologice în spațiul informațional comun. Conferința a avut loc la Academia de Științe a Moldovei, lucrările prezentate de cei 23 de români și cele ale gazdelor, fiind acum publicate într-un volum special. * Interesul crescut pentru susținereea activităților de cercetare-dezvoltare și
TELEX DE LA UNIVERSITATEA APOLLONIA IASI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Telex_de_la_universitatea_apollonia_iasi.html [Corola-blog/BlogPost/342517_a_343846]
-
cu prețul „de a-și duce crucea în provincie, cu distincție și discreție” - cf. Liviu Ioan Stoiciu - de fapt, își duce crucea de eremit!) - compromisul generator de impostură monstruos-proliferantă, impostură care inversează, complet grotesc, ierarhiile valorice și batjocorește deplin normele axiologice: „Dacă stăteam în banca mea, puținii scriitori din Focșani, câți cunoșteam eu, mă priveau ca pe un pudel de casă, adică unul care dă prietenos din coadă, ușor de stăpânit și manipulat Cam asta era condiția ca să mă îngăduie în preajma
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
de meserie”!) și de prim-plan. Bun de „împrumutat” și altor zone românești multe! a) Deci, jurnal de lecturi nu se vrea (pentru că asta era, în esență, cartea, atât de cald prietenescă, față de scriitorii din Vrancea, dar atât de inutilă axiologic, a lui Ionel Necula) - și nici nu este: cel ce se-ncumetă să se-apuce s-o citească trebuie să recunoască, dacă are o minimă pricepere în domeniu, că are în față rezultatul unor încordări hermeneutice cu totul deosebite. Chiar dacă
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
unui interviu cu discreta scriitoare și erudită: „La ceas de taină, cu Irina Mavrodin”), Constantin Frosin, Constantin Ghiniță, Corneliu Fotea ș.a. n-au putut fi supuse actului critic și unei minime ierarhizări valorice. Spunem „minime”, pentru că suntem conștienți că ierahizarea axiologică n-o produce nici măcar intuiția celui mai onest și rafinat critic, ci „spiritul publicului cititor”, în ISTORIE! Da, deși nu dau mulți bani pe „gloată”, trebuie să recunosc că Dumnezeu a plantat în „spiritul colectiv al Neamurilor” un cântar infailibil
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
olimpiană și inteligență apollinică a actului critic” - iată că se ițește a treia întrebare majoră: are Mircea Dinutz astfel de calități, precum înaintașii săi celebri, întru Spiritul Critic Românesc - pentru ca judecățile sale critice să capete „greutate” și valoare de repere axiologice, străbătând, dacă nu veacurile, cel puțin penetrând conștiințele acestor decenii nefericite și seci, din punctul de vedere al vizionarismului critic? La așa ceva nu se poate răspunde judecătortește, prin „da” sau „nu”. Trebuie aduse argumente solide, altfel degeaba s-a „înfoiat
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
lui Duiliu Zamfirescu, surprinzător prin modernitate și prin efortul (parțial încununat de succes) de a înnoi romanul românesc.” Deci, la întrebarea (pe care tot noi ne-am pus-o) dacă „judecățile sale critice pot să capete < > și valoare de repere axiologice” - putem afirma, cu mâna pe inimă, că, oricine ar fi interesat de „literatura de idei”, ar găsi, în Mircea Dinutz, cel puțin un expert extrem de harnic și onest, dacă nu neapărat (și totdeauna) o autoritate incontestabilă. La fel de harnic, onest, intuitiv
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Centrului, față de Circumferința Culturală Românească, de disprețul funciar, precum acela al elefantului, neprivind (nici în vis!) spre furnică (dispreț față de munca sisifică și exasperant de solitară și non-solidară, de a stabili „puncte cardinale în haos”, de a fixa coordonate corecte axiologic, într-o Românie contemporană a inversării valorilor a prestabilirii valorilor naționale „pe dos”, dintr-un Centru al Perfectei Ignoranțe și Incredibilei Rele-Credințe!), din partea unei dictaturi imbecile a multora dintre „caizii” pseudo-criticismului bucureștean, opac complet la „provincie”: „Eu nu mi-am
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
socio-umană a ineptocraților făcând parte marea masă a oamenilor inepți, care trăiesc în societatea moderne, și care fac ca societățile contemporane, tocmai pentru că sunt formate în mare parte din oameni inepți, să fie societăți aflate în criză morală, economică, educațională, axiologică, spirituală, culturală, cu un nivel educațional scăzut, cu oameni mediocri, care nu sunt la înălțime. Ca și noțiunea de meritocrație și noțiunea de ineptocrație este simbolică și vagă, imprecis definită. În general însă chiar și un om cu o cultură
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_o_carte_e_stefan_dumitrescu_1375686047.html [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
mitologia fabuloasă a „Întoarcerii Domnului de Rouă”. Ca reper, Domnia sa spune: „Tradiția formează baza unei culturi, temelia ei. Nu există nicio cultură, acolo unde nu există tradiție. Acesta este un adevăr axiomatic, în aceste vremuri de mare confuzie teoretică și axiologică, în care tradiția este puțin respectată. Deci, prin întoarcerea Domnului de Rouă salutăm întoarcerea, revenirea la tradiție, care trebuie continuată și dusă mai departe”... Viziune de o înaltă apreciere. În contextul revenirii Domnului de Rouă își spun cuvântul și Adrian
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română by http://uzp.org.ro/domnul-de-roua-o-noua-revista-in-cultura-nationala-romana/ [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
ajung să dețină în comun aceste lucruri. Comunicarea e un mod de a exista al comunității”. Așa încât, în condițiile unei situații delicate și pretențioase care pune, laolaltă, în contextul globalizării alegerea, fără discernământ și dreaptă socoteală, a mai multor opțiuni axiologice, funcțiile, instrumentele limbajului și mijloacele de comunicare creștine sunt extrem de importante, ele urmând a viza nu doar culturalizarea și comunicarea valorilor religioase, ci și, decurgând din acestea, asumarea unui rol foarte serios în formarea (nu doar informarea) persoanelor responsabile, ce
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
de agenți ai minciunii și fărădelegii. Desigur, nu este vorba de a suspecta fiecare cuvânt prin care semenii își exprimă gândurile, intențiile sau dorințele, ci de a fi înțelepți, de a ține seama de limitele oricărei ființe umane, cu ajutorul criteriilor axiologice (și) exigente ale selectivității. Cu privire la vindecarea inimii atinsă de boala minciunii, dar și îndreptarea răului cauzat prin acest act de sorginte diavolească, Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul indică preotului duhovnic această regulă de canonisire: „Celor ce învinuiesc pe nedrept și defăimător
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
lucurilor din această lume este imperfecta că și lumea, ca și criteriile omenești de judecată. Cand gândim trinitar însă îl avem deasupra pe Dumnezeu, martor obiectiv și arbitru, care ne corectează și ne perfecționează criteriul nostru de judecată și evaluare axiologica. Rațiunea implică și opțiune, alternativa, dubiu, deci imperfecțiune. Doar Dumnezeu care este perfect nu se contrazice pe șine, deci nu este un dumnezeu acționând după rațiunile de a fi ale lumii acesteia. Referință Bibliografica: TEOLOGUMENA - Despre adevăr / Marin Mihalache : Confluente
TEOLOGUMENA – DESPRE ADEVĂR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1469217475.html [Corola-blog/BlogPost/370578_a_371907]
-
de multe, nădăjduind cu toții în marea bunătate, dragoste și milostivire a lui Dumnezeu spre iertarea păcatelor noastre, uitând faptul că El este atotbun și atotmilostiv dar și atotștiutor și, mai cu seamă, atotdrept!... În dezbaterea și evaluarea noastră valorică și axiologică, ce este de cele mai multe ori pur subiectivă și, mai mult decât atât, răsturnată, ignorăm adevărul și realitatea că unul din păcatele și patimile cele mai mari pe care-l săvârșim cu toată îndrăzneala, justificarea, aroganța și ignoranța este păcatul și
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fa_stelian_gombos_1361954631.html [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, potrivit căruia „Vai de cel prin care vine sminteala!...”, trebuie să conștientizăm faptul că suntem, de foarte multe ori, exemple pur și simplu negative pentru cei mai tineri, care oricum sunt într-o acută criză axiologică, lipsă de modele și exemple demne de urmat, la această dezorientare contribuind, din nefericire, fiecare dintre noi, într-o mai mare sau mai mică măsură, aducând prin aceste atitudini suficientă întristare, necazuri și suferințe!... Prin urmare, viața noastră cotidiană se
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fa_stelian_gombos_1361954631.html [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
matca firească a celei mai frumoase limbi “romanice”. Iar retorismul “didacticist” nu aduce stricare, ci augmentează autenticitatea. Nu putem trece cu vederea, cum nu putem rupe din magma epică, “cultul dascălului”, pe care Grigore Gociu îl practică onest, cu simț axiologic precis, în cele câteva schițe de portret - adevărate elogii esențiale (profesorii Roșca, Savu s.a., unii - adevărate somității, alții - în devenire). Este, de asemenea, remarcabilă puritatea adâncă a sentimentelor acestei generații. Echilibrul comportamental și naturalețea emoțională conferă o mare doză de
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Poate fi privită și că un melanj între cercetarea de tip jurnalistic și jurnalul intim, dar și ca o relatare despre frământările pricinuite de actul creației sau, de ce nu, despre căutarea propriei identități într-o lume sfâșiata de profunde crize axiologice. ,, (Tudor Negoescu, Agero, ianaurie 2008) -,,Desprinderea de eul narator și intrarea în pielea personajelor până la identificarea intrinseca, deplină, cu trăirile acestora, este virtuozitatea recunoscută a prozatoarei Melania Cuc. „Miercurea din cenușă”, român, Editura „Zip”, București, 2008. - Atracția scriitoarei către lumea
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
linia vizionară deschisă de Maiorescu (,,Prin el, poezia a urcat pe cele mai înalte culmi ale acestui veac. Genialitatea și talentul artistic deosebit l-au așezat pe un loc demn, în rândul celor mai mari poeti”), apelând, pentru întărirea aprecierilor axiologice, la aserțiunea poetului Hertrat B.J. (,,Daca Eminescu ar fi scris în franceza, ar fi fost cel mai mare poet al epocii, al acestui secol”). Convins de genialitatea lui Eminescu, deși în dezacord cu influența pesimismului schopenhauerean și a filozofiei budiste
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
primul exeget care l-a încadrat în curentul european al romantismului, în familia marilor spirite din care fac parte Heine, Schiller, Petofi ș.a., l-a comparat cu poetul francez Beranger proiectându-l în spațiul literaturii europene. Mare parte din evaluările axiologice ale cercetătorului preot, bazate pe competență și fină intuiție, vor fi confirmate și preluate de către exegeții secolului al XX-lea. Cartea lui Miron Cristea se înscrie ca o contribuție critică remarcabilă de la începuturile eminescologiei, aflându-se la baza templului înălțat
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
lumii moderne materiile drept denominator comun pentru ceea ce omenirea de oricând și de oriunde a numit/numește/va numi/ bun, frumos, puternic, statornic, drept etc. Este vorba de o mutație de maximă amplitudine, căci opoziția materie vs. formă, ca reper axiologic, privește nivelul primar, gradul zero al transformărilor. Cade în sarcina istoriei artei ca, în rând cu antropologia simbolică, etnografia și filosofia culturii, să poziționeze simbolizarea prin materii sau, cum propunem de aproape trei decenii, simbolismul hylesic, între marile curente artistice
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ by http://uzp.org.ro/valori-taranesti-in-sculptura-brancusiana/ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
ca și față de declarațiile incendiare ale Minodorei, care personifică femeia interesului de conjunctură. Profesorul Condurache, prin logica și coerența faptelor sale, se dovedește a fi un model de comportament, un înțelept și un familist convins. Plăsmuit conștient pe o tramă axiologică, autorul împărtășește valorile moralei eudemoniste și nu al celei hedoniste. Acestuia îi corespunde perfect în plan moral Adriana, tânăra profesoară de română și franceză, rămasă văduvă dintr-o căsătorie anterioară cu doi copii, care personifică sacrificiul de mamă responsabilă și
IASI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402136648.html [Corola-blog/BlogPost/349844_a_351173]
-
intelectuale păgâne. Interferând istoric, ca un fir roșu pornind din suburbiile medievale și continuând până spre finele secolului XII. Luând pulsul acestor încrâncenări, cititorul este in-vitat pe urmă, într-o călătorie istorică cu destinație precisă - secolele X - XIV, unde neliniștile axiologice ale acestei perioade, își vor ralia prezența tot mai pregnant. Paradigma coordonatelor euristice date, unele cronologic, altele dogmatic; unele cu spirit dialectic, altele empiric; vor fuziona nucleul unei absorbții totale. Cititorul endemic va rămâne copleșit de efervescența structurilor filozofale propuse
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Filozofia_in_evul_mediu_catalin_varga_1328116150.html [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
aruncă-n margine de lume,/ Îți renegi ființa cu o ură grea;/ Gropile comune vor să te însume/ Cu o cruce-n spate. Da, o vei purta!//” (Silă). După cum se observă la cele două poezii, din diferitele volume, o similaritate axiologică între umanism și creștinism, soldată cu unitatea dintre uman și divin. Poetul, în aceste două volume, pune cititorul între cei doi poli ai scriiturii po(i)etice: realul imaginar și sensul și cei doi versanți ai atitudinii auctoriale: libertatea spirituală
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1447320431.html [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]