252 matches
-
elev și notarea lor de cadrul didactic, s-a ajuns la extinderea acțiunilor evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, durabilității cunoștințelor elevului, calității curriculumului școlar și pregătirii personalului didactic. Termenul de evaluare provine din axiologie și antrenează numeroase elemente psihologice, sociologice dar mai ales psihosociale, psihomorale. Analizând conceptul de evaluare, Genevieve Meyer precizează că „ nici o evaluare nu este pură sau perfectă în sine sau în mod absolut. Perfecțiunea oricărei evaluări provine din adecvarea ei la
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
de către elev și notarea lor de către profesor s-a ajuns la extinderea acțiunilor evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, durabilității cunoștințelor elevului, calității curriculumului școlar și pregătirii personalului didactic. Termenul de evaluare provine din axiologie și antrenează numeroase elemente psihologice, sociologice dar mai ales psihosociale, psihomorale, astfel că, în Dictionnaire de pédagogie, conceptul de evaluare este definit drept „un dispozitiv care a luat naștere spre mijlocul secolului al XX-lea în țările anglosaxone și care
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Iar aceasta e dominată de un preaplin al vitalității inconștiente cum literatura română nu cunoscuse până atunci. „A trăi” înseamnă pur și simplu „a trăi”, a te lăsa cuprins și dominat de izbucnirile vitalității. „Binele” și „răul” se încadrează unei axiologii primitive și puternice, pentru care „păcat” nu poate exista atâta timp cât omul este viață (O necredincioasă). Izbucnirea simțurilor nu-l revoltă până într-atât, încât să-și supună personajele la vreo penitență. Scriitorul s-a exprimat fără menajamente împotriva acelor teologi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
poate fi retușat. Valoarea unei cărți "contează", indiferent de conversiunea pe care o poate reflecta sau nu, într-o manieră explicită, din simplul motiv că suflul divin e apt a se manifesta pe mai multe căi, pe întreaga claviatură a axiologiei noastre. Iar ideile nu sînt totdeauna, în ingeniozitatea lor, "diavolești", analoage buruienilor care invadează un cîmp fertil: Tînjesc după un cîmp mănos, făgăduind rod bogat, care, brusc, a fost năpădit de buruieni. Nu mi se pare că există o altă
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
sa carte [Controverse eminesciene, 2000, n.ed., L.C.] apărută la Editura " Viitorul românesc", studii și articole răspândite în presa de specialitate într-un răstimp de peste trei decenii. Cuprinsul celor două părți Controverse eminesciene și Eminescologie se orientează după criterii întemeiate pe axiologie estetică, drept dovadă încălcarea rigorilor cronologice prin alăturarea unor lucrări din perioade diferite. Conviețuirea lor are o justificare în plus la preluarea, detalierea și îmbogățirea nuanțată a unor idei pivotante care, de fapt, se fac vizibile peste tot, conferind întregului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
său, tânărul Codreanu citește, cu predilecție, doar "cărți mari", cele mai multe cu faimă de "capodopere". Ca tămâia pentru preot, tot așa e și mirosul acestora pentru el: îi sporește "trezvia", acuitatea, îl îndeamnă la paralelisme (apropieri și diferențieri), la exerciții de axiologie și imagologie. Nu-l atrage critica estetică și nu gustă prea tare stilistica. Modelele sale declarate sunt câțiva critici de "primă clasă": Ibrăileanu, Călinescu, Ralea, Vianu, care au "vocația ideilor", știu să privească viața. Semn că a depistat o anormalitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rece, a unei întregi problematici a vremii și-a tuturor vremurilor: rostul individului pe pământ, sensul existenței mundane, viața, moartea, arta, datoria și onoarea, munca, politica, nădejdea și speranța, disperarea, adevărul, minciuna și, bineînțeles, literatura, poezia, proza, teatrul, eseul, critica, axiologia, și iarăși morala,religia, ateismul, capitalismul și comunismul, atitudinea, patria și patriotismul, realismul în artă, modernismul, postmodernismul etc. Toate trecute prin mintea și sufletul rece al nihilistului, acea atitudine de indexare, de punere la zid aproape față de tot ce-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Teoria universală a dreptului, avându-i colegi de generație pe: germanul Rudolf Stammler, românul Mircea Djuvara etc. și ca student, pe Josif Constantin Drăgan, traducătorul și prefațatorul Lecțiilor de filosofie juridică, În limba noastră. Lucrarea urmează, cu fidelitate interpretativă, liniamentele axiologiei neokantianului jurist, format el Însuși, exemplar, la „Lecția” majoră, fundamentală a lui Immanuel Kant, cel din Metafizica moravurilor și Critica rațiunii practice. Mai mult, autoarea a găsit de cuviință, pe drept cuvânt, să analizeze și așanumitele „lucrări mici” ale filosofului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În etica modernă, filosofia engleză - unde hedonismul este adoptat, - și filosofia continentală unde este adoptată concepția energetică, platonico aristotelică. Ambele concepții, Însă, stau sub semnul generalului care nu le avantajează pe nici una dintre ele. 3. Perspectiva istoric-teleologică a datoriei În axiologia neokantiană Reflecția asupra vieții umane și a valorilor ei pleacă și de la Sollen, „a trebui”. De la „a trebui”, de fapt, se ajunge la reflecția despre ce anume Înseamnă bine și ce Înseamnă rău. Nu este prea lesne pentru că voința umană
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
plăcerii de a citi, în detrimentul celei intelectuale care produce frustrări celor care nu reușesc să decodeze și să verbalizeze filozofic mesajele operelor literare, o tratare prozaică, frustă fiind aspru sancționată de profesor și însușită de clasă și elev ca o axiologie a talentului și inteligenței personale. Frustrările acestea, ne sugerează Papadopol, produc în cele din urmă abandonul acțiunii de a citi. Din punct de vedere didactic, Papadopol se găsește cu această afirmație polemică și astăzi în legitimitate. Fl. Ilioasa este și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
înșiși autori de ample lucrări, pe care le-au lansat pe piața avidă de informații ori de unde acestea ar fi venit. Acest lucru a schimbat major statutul profesorilor în sistem. în contextul lansării oficiale și a unui nou tip de axiologie prin fișa postului și alte documente colaterale, prin care profesorul este evaluat nu numai ca practician la catedră, ci și ca teoretician și cercetător al fenomenului didactic, duce personalitatea profesorului spre altă epistemă, calitatea de om de știință fiind probabil
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în privința debuturilor? (9/1994), Cărți românești în edituri (9/1996), Stilul e omul? (3/1997), Poezia anilor ’90 - o ficțiune critică? (10/1997), Despre starea poeziei (12/1999), Cartea și publicul. Despre debut (2/2001), Istoriile literare între factologie și axiologie (4/2002), Generația artistică de după 1990 (1/2003) ș.a. Se recuperează alte texte inedite, precum cele ale lui D. Stelaru, documente și corespondență din perioada interbelică. Câteva numere din perioada postdecembristă sunt caracterizate de obsesia revizuirilor. Predomină acum un discurs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
peisaj care, în această optică, ar înlocui vechile diviziuni conflictuale, legate de obiceiuri de autoritate și de disciplină de acum inadecvate. Construirea unor "culturi de întreprindere" adaptate, în care actorii, uitând ierarhiile și stratificările dureroase, fuzionează activ, desemnează cu pertinență axiologiile cele mai novatoare ale întreprinderii; etica uniunii s-a substituit politicii antagonismelor, operând o răsturnare impresionantă a valorilor și a instrumentelor de interpretare. Această "reconciliere" multiformă, aclamată în interiorul întreprinderii, poate fi rezumată în viziunea comunitară pe care o cristalizează: este
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Chronos, Eros și Thanatos), sistem de semne alternând între memoria abisală și predicție, marea Poezie se vrea (și este) o sinteză de viață, de gândire și plăsmuiri, un mod de inserție într-un timp unificat și, concomitent, introducere într-o axiologie universală. Toate acestea sunt de găsit în infinitul unui text persuasiv,spectacol inițiind, provocând și revelând. Deși Faurul, centru al lumii, vorbește în nume propriu, el crede în participarea mai mult decât simbolică a lectorului respectiv. Câtă vreme poezia se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și scenarii lirice, stilul o diferențiază prompt. Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute confirmă parcă opinia lui Eugenio d'Ors că sufletul e "o stare a peisajului". Timiditățile, gestica retractilă, feminitățile desuete îi sunt străine; structură deschisă, o Venus barbata independentă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
culturi reflexive orientate spre universal, general, rațional. Judecata estetică succede atunci emoției estetice. Odiseea cu sens unic nu este repetabilă, nici istoria artei nu se mai întoarce. În ambele cazuri, ordinea timpurilor funcționează ca judecată de valoare, cronologia este o axiologie. Refolosirea unei vechituri: "avangarda" Filosofii Progresului din secolul al XIX-lea sunt respinși cu ușurință de minți luminate care totuși îi transpun zi de zi în judecățile lor de gust. Aceiași esteți care ironizează naivitățile iacobine au preluat ca atare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
72 4.2. Procese geopolitice contemporane / 74 4.2.1. Spații geopolitice de interferență / 74 4.2.2. Geofractalitate și praxalitate / 80 4.3. Hierofania omului geopolitic izomodern / 80 Capitolul 5 Paradigma conflictului și contractul social actual / 83 5.1. Axiologia contractului social / 84 5.2. Paradigma conflictului social / 90 5.3. Contractul societal izomodern / 96 Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia / 103 6.1. Mediamorfoza contemporană / 105 6.2. Blogosfera / 107 6.3. Univers versus metavers / 109 6.3
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
forma tezei conform căreia "societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern". Această a treia etapă a epocii moderne este, consideră autorul, izomodernă, deoarece neagă axiologia postmodernismului social al secolului 20 și recuperează sub forme elaborate (și identificate pe parcursul cercetării) unele dintre valorile fundamentale ale modernității inițiatoare. Autorul concepe o structură ingenioasă a lucrării în care sunt puse în dialog paradigme fundamentale asupra schimbării sociale: paradigma
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este și exomodern. Fără a impune o ordine preferențială, voi descrie mediul relativist al acestui secol prin mai multe coordonate: − apariția societăților comuniste ale căror valori au înlocuit pilonul axiologic al drepturilor omului promovat de inițiatorii modernismului democratic. Cred că axiologia comunismului este postmodernă, deoarece anulează valorile clasice și promulgă o serie de valori nonclasice, sub domnia cărora deciziile factorilor de putere predomină asupra valorilor instituționalizate prin democrațiile modernismului consacrat; − succesul doctrinelor de extremă-dreaptă (nazism, fascism etc.), inspirate doctrinar, printre altele
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
inedite fractale, haotice, turbulente, catastrofice sau de atractori, atunci societatea contemporană tinde să devină ceea ce numesc "societate izomodernă". Altfel spus, în concordanță cu ipoteza acestei lucrări, lumea globală care se conturează tinde să recupereze, inclusiv pe palier geopolitic, elemente ale axiologiei modernității timpurii și să lase în plan secund valorile modernității clasice, generate de axiologia valorilor relative, fluctuante. Voi începe prin prezentarea sumară a teoriilor clasice din știința geopoliticii, pentru a reliefa, în principal, diferența de abordare metodologică dintre acestea și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ceea ce numesc "societate izomodernă". Altfel spus, în concordanță cu ipoteza acestei lucrări, lumea globală care se conturează tinde să recupereze, inclusiv pe palier geopolitic, elemente ale axiologiei modernității timpurii și să lase în plan secund valorile modernității clasice, generate de axiologia valorilor relative, fluctuante. Voi începe prin prezentarea sumară a teoriilor clasice din știința geopoliticii, pentru a reliefa, în principal, diferența de abordare metodologică dintre acestea și o viziune morfogenetică asupra lumii izomoderne. 4.1. Teorii geopolitice consacrate Nu este în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Transformarea mediului socio-politic actual marchează, în esență, traiectul unei transformări spre re-spiritualizarea vieții interioare a individului angrenat în mecanismul social. Jaloanele acestei transformări se calchiază pe destabilizarea valorilor "postmoderne" și pe redescoperirea, în cadre geopolitice necunoscute până de curând, a axiologiei modernității inițiatoare. Reapariția sacralității spațiilor de interferență stabilite în perioada modernității timpurii nu face decât să reformuleze harta spirituală a lumii globale, prin inventarea de noi naționalisme etno-religioase, de "fracturi" ale frontierelor, de turbulențe comunicaționale la nivelul relațiilor internaționale sau
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
tinde să devină izomodernă. Pentru început, voi face o scurtă incursiune în teoria contractului social. Apoi mă voi referi succint la principalele teorii ale conflictului. Toate acestea vor fi puse în legătură cu tema și cu ipoteza prezentate mai sus. 5.1. Axiologia contractului social Înainte de a prezenta succint principalele teorii ale contractualismului, reprezentat mai ales prin Thomas Hobbes (1588-1679), John Locke (1632-1704), Jean-Jacques Rousseau (1712-1778), Immanuel Kant (1724-1804) și, în contemporaneitate, în special prin John Rawls (1921-2002), se cuvine să facem câteva
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
corectitudinea politică", poate genera chiar opusul scopului urmărit, acela al integrării, prin acceptanță, a alterității. * * * În concluzie, putem sesiza apariția a noi drepturi/libertăți, calchiate pe grila clasică a democrației instituite în principal prin teoria clasică a contractului social. Recuperaea axiologiei clasice a drepturilor și libertăților se reformulează după următoarele coordonate: 1. Diversificarea tipurilor de conflict conduce la crearea unor noi drepturi și libertăți, care însă nu se abat de la linia clasică a modernismului. Cred că această pleiadă de noi drepturi
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reîntoarceri la idealurile iluministe ale modernității timpurii care au creat din fracturări naționale state-națiune dar nu și imperii ideologice (precum ideologiile postmoderne ale secolului trecut) și care recuperează valorile tradiționale ale drepturilor omului. La fel, spiritualitatea contractualistă a Iluminismului și axiologia acestuia sunt recuperate, prin sublimare, sub forma atractorului social izomodern. În fine, la nivel comunicațional, interesul modernității inițiatoare pentru diseminarea fractală a informației (mai ales sub aspectul "procesului cooperant Gutenberg") este în epoca actuală recuperat, mai ales prin fenomenele internet
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]