89 matches
-
care-i votăm din patru-n patru ani, care tot ne orbecăie prin întunericul interminabilei tranziții, aproape că ne-am uitat istoria și faptele eroilor noștri, din care am avea ce învăța. Poate ne-ar limpezi drumul prin această continuă bâjbâială. Să mă explic: Romanul pomenit mai sus al domnului dr. Gheorghe Chirtoc zugrăvește legendara epopee a ostașilor români, care au luptat în al doilea război mondial pe frontul antisovietic. Este un roman complex, în care autorul a înlănțuit un număr
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
inedită împărțeală de atunci echivalentă cu, ceea ce ar putea fi astăzi o „oră model” de dirigenție, în care s-ar dezbate responsabil tema „orientării școlare și profesionale”, moment nimerit de bilanț și statistică școlară la clasele terminale și în care bâjbâielile și frustrările făceau casă bună cu nedumeririle fiecăruia, ignoranța și dezinformarea care te prindeau strâns în menghina bulversării și în care dascălul căuta, după tact și pricepere, să pună ceva ordine chiar și apelând la astfel de tactici puțin ortodoxe
GHEORGHE CONSTANTIN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371210_a_372539]
-
mai ramas din Uniunea Europeană) se află la capitolul... multă prostie. Calul troian al imigranților ajunși în Europa o poate face să colapseze rapid. Europa poate face implozie, distrusă fiind de la exterior către interior, dar cu ajutorul incompetenței din interior. Toată această bâjbâială precum și lipsa de luciditate a conducătorilor Europei poate duce în cel mai scurt timp la cea mai mare cădere a acesteia, din toata istoria lumii. Ne putem trezi cu un soi de lovitură de stat dusă la cel mai profesionist
UNIUNEA EUROPEANA A MURIT? EUROPA ÎŞI TRAGE ULTIMA SUFLARE… de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372213_a_373542]
-
de a nu abdica de la principiile sale, spiritul justițiar, caracterul ferm și o anume directețe în exprimare. El nu se teme să spună lucrurilor pe nume, oricâte consecințe ar presupune aceasta. Aceste calități sunt preferabile în poezie, decât ambiguitățile și bâjbâielile unor confrați de condei care caută și nu știu ce vor, împrumută stiluri care nu le sunt proprii și nu iau poezia în serios, așa cum ar trebui să facă orice creator, ca mesager al Cetății, ca trimis să strige adevărul. În toate
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
și Dumnezeu”) ar fi putut alcătui o „suită patetică”, dacă dicția crispat modernistă nu ar goli de fior ambițioasele texte. Într-un decor cu o recuzită simbolistă binecunoscută („roze”, „cavouri”, „parcuri moarte”, pietre prețioase) se consumă iluminările poetului, ca și bâjbâielile lui prin indestrămabile neguri. Simplitatea, chiar în tonuri de romanță, priește mai mult liricii lui I. A publicat în periodice traduceri din Baudelaire (pentru care pare să aibă o preferință), Gérard de Nerval, Leconte de Lisle, Émile Verhaeren, Henri de
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
aceea a și fost considerată de mulți exegeți ca „epoca lui Bloom”5. Taxonomia lui Bloom a fost asemuită cu tabelul lui Mendeleev și s-a afirmat ritos că ea inaugurează nașterea pedagogiei științifice după milenii de căutări, frământări și bâjbâieli „alchimice”. Taxonomia obiectivelor pedagogice a fost, fără îndoială, o contribuție științifică majoră, care a marcat istoria pedagogiei. Dar importanța ei nu este atât de mare cât s-a sperat în anii ’70; ea nu descrie un „tablou universal al elementelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai bun prieten? Sau Într-un pat de campanie, cu doi oameni În loc de unul, În timp ce pe casetofonul rablagit cânta Bach, orchestrând fuga? E un fel de stare de fugă, oricum, sexul timpuriu. Înainte să se stabilească rutina sau dragostea. Atunci când bâjbâiala e În mare măsură anonimă. Sex ca-n groapa cu nisip. Începe În adolescență și durează până la douăzeci, douăzeci și unu de ani. E vorba despre cum Înveți să Împarți. E despre cum Îți Împarți jucăriile. Uneori, când mă urcam pe Obiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și simplu, ca o diversiune. Am plecat din Siliștea-Gurnești, cu căruța, cu părinții mei, să-l vedem pe sfânt. Era în 1937, cred. Nu voi spune ce am văzut, n-am acum paleta pregătită ca să descriu terifiantul spectacol oferit de bâjbâiala orbilor, bestecăitul ciungilor și al paraliticilor, care singuri prin numărul lor ofereau o imagine infernală; mi-a rămas însă în minte mulțimea de mii de oameni, adunată pe o câmpie lângă Dunăre să-l aștepte pe vestitul cioban. Un fapt
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
băii și cu un alean care îl despuia de toată grosolănia și îl dăruia cu o virilitate splendidă, astfel încât un futai ca lumea devenea cea mai îndepărtată și mai abstractă dintre toate speranțele ei de viitor, una complet separată de bâjbâielile întreprinse ocazional de Henry dimineața devreme. Iar dacă „fut“ era un cuvânt rezervat băii, fututul era ceva și mai îndepărtat. Sugera o activitate aproape continuă, o manifestare familiară care era, concomitent, degajată și satisfăcătoare și care adăuga o nouă dimensiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
prezenți, ai lumii. ― Învățați-mă cum să mă risipesc! Dați-mi o cunoaștere adâncă sau măcar o mare, o copleșitoare iubire! Vreau, da, vreau să citesc tot și să trăiesc tot. Vreau ca existența mea să nu fie doar o bâjbâială prin întuneric, ci o cale de lumină. În timpul anilor de studenție petrecuți la Viena și la Pisa aflase despre idealismul magic și romantizare. Spera să afle într-o bună zi și calea spre misterul florii albastre, calea care transforma lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
este și trebuie să fie, neapărat, mai complex decât sunt cărămizile create și treaba se complică iar, băieți! Ei, dacă tot s-a ivit ocazia, haideți să ne lămurim! Să înțelegem unde se sfârșește imaginarul colectiv, cu arhetipurile și cu bâjbâielile lui perverse și unde începe, de fapt, Singularitatea. Și cum arată dimensiunea aia grozavă, spirituală, care te întâmpină, zice-se, când vei fi trecut prin spuma cuantică, prin oglindă, Dincolo! Să știm și noi, pentru când va fi să dăm
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
descentrată și multiplu focalizată a acestei cărți, majoritatea personajelor sunt remarcabil calibrate. Femei îmbătrânite sau deja dispărute, dar care au fost fetițe, adolescente, tinere cu poftă de viață și de toate bucuriile ei. Bărbați care-și amintesc, la maturitate, de bâjbâielile juvenile (și tineri din anii ’60-’70, care încă nu prea au ce să-și amin tească, în afara unei prime „experiențe“ erotice, complet ratată). Soți văzuți de consoarte : Mironescu prin ochii Sofiei, Niki prin cei ai Ivonei, „lighioana bătrână“ invocată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ba chiar foarte curînd? CÎți dintre voi puteau să prevadă că În următorul deceniu, omenirea va fi cuplată la o imensă rețea virtuală - cu toate că o asemenea realizare nu-i va Îmbunătăți cu nimic condiția și nu o va salva de la bîjbîiala gălăgioasă prin nebunia acestei vieți? Că omenirea va suferi de blogging și că lipsa unui cont de Facebook te poate transforma Într-un anonim nesărat, poate chiar un mizantrop? Cine ar fi putut crede atunci că anul 2000, adică foarte
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
comerciale care vindeau haine ieftine, dar foarte trainice, delicatese scumpe, cu care-și cucerea colegii de serviciu și, o dată sau de două ori, câte un site de întâlniri amoroase. Netul - o ultimă încercare disperată de a trata orbul preriei. Dar bâjbâiala ei era o nimica toată față de dependența lui Mark. El și amicii lui mânuiau împreună peste douăzeci de avataruri on-line, vorbind cu gospodinele din chat rooms în păsărească, postând comentarii lungi pe blog-urile despre teoria conspirației, încărcând imagini discutabile la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
minutele treceau și numărul acestora creștea necontenit. Planând asupra acestei învălmășeli, armele automate ezitau, nemaifiind sigure de țintele tirului lor. Pe măsură ce sfârâitul suflantelor și detunăturile exploziilor scădeau în intensitate, hărmălaia înjurăturilor, mârâiturilor, gemetelor devenea tot mai distinctă. Stângăcia luptelor, neândemânarea, bâjbâiala combatanților îl lămuriră deodată pe Gosseyn. ― Dumnezeule! ― exclamă el ― lupta asta are loc pe întuneric? Întrebarea era pur formală, căci el percepea acum diferența între lumina ce scălda scena de pe ecran și adevărata lumină a zilei. Era o scenă nocturnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
minutele treceau și numărul acestora creștea necontenit. Planând asupra acestei învălmășeli, armele automate ezitau, nemaifiind sigure de țintele tirului lor. Pe măsură ce sfârâitul suflantelor și detunăturile exploziilor scădeau în intensitate, hărmălaia înjurăturilor, mârâiturilor, gemetelor devenea tot mai distinctă. Stângăcia luptelor, neândemânarea, bâjbâiala combatanților îl lămuriră deodată pe Gosseyn. ― Dumnezeule! ― exclamă el ― lupta asta are loc pe întuneric? Întrebarea era pur formală, căci el percepea acum diferența între lumina ce scălda scena de pe ecran și adevărata lumină a zilei. Era o scenă nocturnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Spinările se neteziră, capetele se întoarseră. — Se dă mâncare, înțelese Costică Ologu, sărind pe loc, păsărește. Să mergem și noi ! Orbul dibui pe jos funia căruțului pe care era priponit Coltuc și porni la vale. Ologu țopăia în jurul căruțului, grăbind bâjbâiala orbului. Nu erau însă singurii care price pu seră. De unde până atunci mulțimea urca și cobora, dinspre vârful dealului se croise un singur șuvoi care mergea, bulu cindu-se, la vale. Oamenii își uitară rândul la moaște, osemin tele, în racla
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de greci și totuși Orientul continuă să ni se refuze - este întemeiată." Ne întîlnim o oră, după cină. Îi spun că am început să-l peratologizez pe Caspar David Friedrich și că, în faza asta, peratologia mea este o simplă bâjbâială. Simt că lucrul nu o să se consolideze decât atunci când am să-mi caut ideea în istoria filozofiei, când am să o documentez și am să o atest istoric. În felul acesta am să obțin și o sistematică a ei. "Ai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o cunoaștere care se realizează în act: a afla făcând, nu meditând. În faptul de a face se instalează un raport misterios cu adevărul însuși: explicația este înlocuită aici cu expresia. În faza actuală, care nu e decât o simplă bâjbâială, am în minte trei caracteristici ale discursului artistic: 1. cosmogonicul, ca variantă artistică a ontologicului. Este vorba aici de o ontologie care se rezolvă în natură, deci de ontologicul pe care filozofia l-a pierdut după presocratici, pentru a-l
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și total, pentru a-și asuma acțiunea aici și acum, din grijă pentru celălalt. O capcană veche și bine cunoscută: în numele unui radicalism al gândirii, în așteptarea zorilor luminoși ai revoluției mondiale, nu mișcăm un deget! Am rămas la această bâjbâială a rațiunii practice politice? E ceva mai ridicol decât această doxa aureolată de certitudinile trădate ale Iluminismului, care face pedagogia, adică acțiunea, vinovată de violența în școală sau incapabilă să reacționeze la aceasta? În plus, riscul negării este și cel
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
seamănă mai mult cu neantul decât gloria la Paris! Nu-mi vine să cred că am râvnit și eu la «asta»! Sunt însă lecuit pe vecie. E singurul progres adevărat cu care pot să mă laud după atâția ani de bâjbâieli, de eșecuri și de dorință” (I, 73). Pagina aceasta e un moment cheie pentru mutația radicală din opțiunile lui Cioran. Căci continuă: „Să mă străduiesc întru anonimat, să fac eforturi de a nu ieși în față, să rămân în umbră
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să-ți iei și tu o soțioară devotată, ca Emma, cu o caligrafie ordonată. — A, pentru asta mă tem că e prea târziu, Îi răspunse el. În plus, probabil că aș aduce-o pe biata femeie În pragul nebuniei cu bâjbâiala mea după le mot juste. — E drept, eu nu nădăjduiesc să ating același stil desăvârșit ca al tău, zise Du Maurier modest. — Nu, nu, dragul meu, nu asta am vrut să spun, Tu ai o elocvență naturală și neforțată, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din dinți și o va face. Pentru actori și pentru ideea de onoare profesională, va mai face o „tăietură“, ultima, În textul deja sângerând și plin de cicatricele nenumăratelor răni de același fel. Nu Își făcea nici o iluzie că această bâjbâială chirurgicală avea să salveze spectacolul de la a deveni un eșec comercial; și dacă, printr-o minune, Îl salva, aceasta nu avea să Îi schimbe hotărârea de a nu se mai expune În veci unui refuz atât de brutal ca acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mod sigur, înaintea ei, Domnița. Dar despre Domnița, adică despre tine, e bine să nu vorbesc încă. Pentru că acum îi vorbește Ioanei Sandi - sau ar vrea să-i vorbească, nici măcar eu nu mai sunt sigur - despre alunecările în abisuri și bâjbâielile obositoare după sensul lucrurilor, iar ea se pierde, nu reușește să-l urmărească, se sperie, intră în panică, vrea să arate că înțelege tocmai pentru că nu înțelege nimic și se trezește vorbindu-i despre ea însăși. Convinsă că viața nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
vătrai? Nimic, un obiect, un instrument cu care intensifici focul, cu care răscolești lemnele să ardă mai bine... Nici măcar nu mă grăbii să-mi caut felinarul uitat într-un colț: știam că o să-l găsesc și îl și găsii după bâjbâieli care nu mirară pe nimeni. Doar întru târziu cineva drăcui că nu s-au pus la loc scândurile după ultima rostogolire de minereu, un maistru civil, ai cărui ochi se holbară de câteva ori spre noi auzind jos răcnete... Dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]