201 matches
-
pe Celălalt ca pe un gunoi inferior, ca pe un zero fără valoare. Celălalt este văzut ca nedemn de respect sau recunoaștere din cauza respirației sale urît mirositoare, a mîncărurilor ciudate, a deprinderilor neigienice, a muzicii zgomotoase și din cauza limbii sale bîlbîite și de neînțeles care îl plasează în afara și sub nivelul "nostru". Ceilalți nu au decît puține drepturi sau chiar nici unul, nici chiar atunci cînd constituie o majoritate sau o minoritate din populația rezidentă în vecinătatea Națiunii Noastre. Oriunde s-ar
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
care și-a devorat copiii. Născute pentru a înlătura capitalismul după oroarea marelui măcel din 1914-1918, a cărui cauză se presupunea că fusese capitalismul însuși, partidele comuniste trebuia de asemenea să facă zid din lupta lor pentru a proteja revoluția bîlbîită a lui Lenin. Avînd resurse diverse și săvîrșind nenumărate erori asupra persoanelor și obiectivelor, ele au apărut, de asemenea, ca instrumente ale revoluției mondiale, ca urmare a unor tradiții specifice, care au îmbrăcat în fiecare țară aspirații utopice și revoluționare
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
când Ivănică a dat comanda de atac, parlagiul a apucat o cercevea și geamurile s-au spart în capetele lor, rănind milițienii și umplându-i de sânge. La următorul asalt s-a întâmplat la fel. Maromet, în disperare, a strigat bâlbâit: To-to-toți... o-o-dată! Dar viteza cu care lovea parlagiul cu cercevelele și cu picioarele întrecea orice previziune. Milițienii, plini de sânge, refuzau să mai execute comenzile. Maromet l-a lăsat pe Ivănică cu milițianul care nu era rănit să-l țină
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-a. Era ofițer în Comandament, un tip mai discret. Mai vizibil era instructorul cu propaganda, căpitanul Badea. M. M.: Îl știu pe Badea. S. B.: El era purtătorul imaginii partidului prin unitate. Era un tip mai comic. Slăbuț și puțin bâlbâit. Îl aveam pe locotenentul major Marinel (ținut la acest grad din motive de sănătate și pentru că a avut și niște abateri - prieten al lui Bachus) și cred că ei fuseseră colegi. Când îl prindea Marinel pe Badea îl boxa. Zicea
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
al credințelor religioase atrage după sine conștiința responsabilității elitiste a protejării acestuia - prin alegorizare, metaforizare și mai ales încifrare - de pericolul contaminării și maculării: „Mă arde tăcutul însemn de sfârșit / Dictează nebună puterea o limbă, / Te vreau Demostene din nou bâlbâit / Când floarea luminii te schimbă” ( În general se oprește la un diftong). Poetul se acuză, de altminteri, de a fi spus deja prea mult („Ai spus prea multe, fiule vrăjit!”), cu o formulă care, trimițând la textele elenistice adunate sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
să ne bucurăm că în pofida greutăților începuturilor sale, a izolării de noi și de locurile natale ... dar beneficiind de o soție vrednică și de copii muncitori și capabili, a ajuns să aibă asigurată o bătrânețe tihnită. Această sumară și cam bâlbâită expunere lasă desigur să se înțeleagă din parte-mi o oarecare jenă că nu am făcut mai mult pentru el. Dacă este așa... și este în bună măsură, îl rog să mă ierte. Costică, frate, cu soția sa Elena Acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
un profesor obez, cu niște ochi de chinez și ochelari de miop, cu lentile groase și încercănate, ne spunea că, pentru el, convingerile contau mai mult decât cunoștințele. Profesorul acela de socialism științific avea mâini, avea picioare și nu vorbea bâlbâit; totuși, eu îl consideram un infirm, cu probleme majore de raportare la oameni. Pe vremea aceea, contam mai mult pe intuiții. Mai târziu, m-am întrebat ce motive ar fi avut un om cu o judecată sănătoasă să se facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
un defect de vorbire, e de mirare cum se descurca la conferințe Aurel Stino. Într-o toamnă, la liceul „Nicu Gane” din Fălticeni a picat de la Pașcani un repetent; pe numele lui Holban, era lung cât o prăjină și mai bâlbâit decât Stino. Cum avea obiceiul, la prima oră profesorul l-a întrebat: - C... cum te cheamă, f... f. frumușelul? Cât era el de lung, băiatul s-a sculat în picioare și a început să dea drumul din gâtlej unui „H
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
el de lung, băiatul s-a sculat în picioare și a început să dea drumul din gâtlej unui „H...H.H...H.”, și sa oprit să respire. Stino s-a făcut verde. - C... cum îndrăznești? Realizând ce se întâmplă, bietul bâlbâit a încercat să se explice: - D... d... dom p... pr... - Iii-eși afffară!!! Nuh, hhhai la dd... director. Umflându-l de-o halipă, profesorul la dus pe Holban la directorul Rimmer ca să dea seama de nemaipomenita lui îndrăzneală. Amândoi înalți în fața
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-a. Era ofițer în Comandament, un tip mai discret. Mai vizibil era instructorul cu propaganda, căpitanul Badea. M. M.: Îl știu pe Badea. S. B.: El era purtătorul imaginii partidului prin unitate. Era un tip mai comic. Slăbuț și puțin bâlbâit. Îl aveam pe locotenentul major Marinel (ținut la acest grad din motive de sănătate și pentru că a avut și niște abateri prieten al lui Bachus) și cred că ei fuseseră colegi. Când îl prindea Marinel pe Badea îl boxa. Zicea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
toți predecesorii săi, Mihail Sergheevici era un excelent vorbitor, un orator cu priză la public, curajos și sincer. Și în România era ascultat cu plăcere, mai ales pentru că, inevitabil, era comparat cu Ceaușescu, orator de mâna a doua, incult și bâlbâit. Gorbaciov a lansat doi termeni care au făcut o frumoasă carieră internațională: perestroika (reformă) și glasnost (transparență). Ei desemnau fenomene de neconceput, până atunci, în Uniunea Sovietică, și de aceea au uimit și încântat pe mulți, dar au stârnit și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
dobitociei e acest parvenit, susținut de cineva din jurul unui minister atotputernic... (nr.66 din 21 februarie 1932). Și tot despre Mișu Fotino la 7 februarie 1932 din cursivul „Ticăloșia de la Teatrul Național”: „Incultul Fotino. Un privilegiat al fustei, un actor bâlbâit, un analfabet, un șmecher în mânuirea fondurilor bănești. Acest pește al favoritismului de la București. Lingușitor, valet de casă, traficant sentimental... El ia adus la Cernăuți pe regizorii Dan de la Craiova, Maican și Sică Alexandrescu de la București, iar Bucevschi al nostru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în fața disperării, fără a-și da seama, găsind altceva asupra căruia să își canalizeze energia. Astfel, ei își neagă situația. De exemplu, o italiancă îl numește "idiot" pe un compatriot de-al ei când acesta este absent, deoarece este foarte bâlbâit, deși trebuie să fie interpret pentru ceilalți italieni. Mai târziu, o altă italiancă o numește pe prima "idioată", dezvăluind politica unei comunități menite să le distragă atenția membrilor săi de la așteptarea acceptului - sau refuzului - de a imigra. Tânăra lituaniană crede
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
altfel) și un vrednic dușman de clasă al boierilor (întotdeauna mai răi decât, pentru turci, „ghiaurii”). Angelo Mitchievici descrie apoi cu vervă tembelizarea cartelizată, până și ea distribuită în rații, la televizor. Hipnoza catodică era alimentată nu doar de prezența bâlbâită a despotului - „cel bun, cel drept, cel mare, cel viteaz” -, ci și de melodrama națională sponsorizată de paharnicul Dan Spătaru, fericitul Ion Dolănescu și populara Maria Ciobanu. „Un tramvai numit dorință” se oprește în stațiile frustrării și, prin complicitatea rimei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ioan VIII trebuie să plătească cu propria-i persoană pentru a îndepărta primejdia și odată cu moartea lui Ludovic. După aceea, coroana imperială va trece din mînă în mînă, după bunul plac al negocierilor cu papalitatea, întîi lui Ludovic II cel Bîlbîit, fiu al împăratului mort, apoi, după o pauză de trei ani, lui Carol cel Gros (de la 881 la 888), fiu al lui Ludovic Germanicul, care se dovedește repede incapabil și este detronat de către mai marii Germaniei, la inițiativa unui bastard
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
epoci nebune. Fiecare o face cum găsește de cuviință, fiecare o face după cum poate, fiecare are dreptul să-și trăiască viața așa cum crede că este mai bine. Nu cred că am câștigat vreun drept special de a desena granița, foarte bâlbâită uneori, care separă lașitatea de rezistența practicată exclusiv prin cultură. În acest moment mă rezum la a spune că nedumeririle mele față de practicanții rezistenței doar prin cultură apar numai atunci când unele dintre domniile lor se iau drept altceva. Oricât de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ne interesează că Eminescu bea sau că Blaga era bâlbâit, ne interesează valoarea, cine au fost ei ca scriitori”. Una este să bei un pahar în plus - ca să nu mai spun că nu ai vreo vină că te-ai născut bâlbâit - și alta este să fi fost un harnic informator al Securității ori un febril agent de influență. Frecvența de undă socială pe care o recomandă dl Breban colegilor săi de breaslă este deprimantă - între amoralitate și imoralitate. Asumându-și un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
cel roșcovan, băgăcios și isteț, cu nume schimbat pentru ocazie În Coman, dat afară de mine pe ușă și intrat pe fereastră prin insistențele generalului - a groisăr purăț-ul, a groisăr ganef-ul din inima acestor afaceri - și ale fiului său, Dodu cel bâlbâit și cu școala neterminată, dar nărăvit de tânăr la fel de fel de afaceri, ca șabăsgoi, adică interpus al evreilor excluși de la importul de ceasornice pe vremea persecuțiilor rasiale, sau În tovărășie discretă la comerțul de benzină cu taică-său, generalul Ion
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu li se cere decât stăruință și Încă pățânare, la fel ca și măgarului, la care aceste virtuți se valo rifică, pe câtă vreme la cal nu); și, În sfârșit, pe cel mai agitat dintre aceștia toți, Eugen Porn, asistentul profesorului Motru, bâlbâit, fârnâit și astmatic, mare consumator la cafeneaua literară Kübler, dar nu de șvarțuri, cât de palme pentru cro nicele lui impertinente și prost scrise, cu care debuta și de care s-a vindecat brusc, luând calea pribegiei În Italia, unde
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mi s-a întâmplat chiar la spital. Ioana iese cu mine, mă conduce până la capătul culoarului, în dreptul unei scări. Încep să cobor treptele și dau peste un gnom - mă rătăcisem în aripa de endocrinologie - de vreo 12-14 ani, nebun și bâlbâit. Îl întreb: «Pe unde pot să ies?» (Eu și nemaipomenitul meu simț de orientare.) Îmi spune, bâlbâindu-se și țopăind: « Un pas, un pas... ha-hai, pi ici». Cobor după el și ajung în subsol. Mă întorc spre el: Ia ascultă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
atmosfera, l-am întrebat în ce raporturi se află cu prototipurile personajelor sale. A glisat, după care, încet-încet, discuția a ieșit din perimetrul literaturii și a intrat în cel al „vieții literare” cu luptele și farsele ei. În felul său bîlbîit dar simpatic, C.ș. a evocat, cu destul umor, vizite, călătorii, scriitori străini și români (Voznesenski, șolohov, Preda), oameni politici (Ion Iliescu, „un lord printre muncitori și țărani”). Anecdotele despre Marin Preda mi s-au părut cele mai reușite. Iată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de tot din gura mea cuvîntul adevărului!” (Ps. 118, 43), convins că uneori îl am. * Deși l-am rugat de trei ori, Sporici mi-a lăsat rîndul care trebuia scos la corectură, astfel că finalul cronicii pare scris de un bîlbîit. Sună ca un pick-up la care acul s-a împotmolit și nu mai poate sălta la șanțul următor. *Crăciunul e aproape așa cum îl prezintă popii: zi de armonie între cer și pămînt, de pace între oameni. Așezat lîngă radio, ascult
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spre ghinionul său, Lampi (sau, dacă vreți, J.J.) era bâlbâit, iar domnișoarei Rafaela nu-i plăceau bâlbâiții. În rest, nu i-ar fi fost nici ei indiferent Lampi, însă pur și simplu nu a putut trece peste dezgustul ei față de bâlbâiți; Pe de altă parte, J.J. a trimis la editura AGORA primul său roman, "Învingătorul molimei", o frescă realistă a unei situații simbolice de război, dar redacția i-a răspuns că nu publică romane istorice; nici editura PANTHEON n-a acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
s-a pomenit că își imaginează tot mai des cum ar fi să se trezească dimineața cu căpșorul pe pieptul lui Lampi, care când doarme nu se bâlbâie. Și, când a citit pe Google Chrome că J.J. este logonevrotic (nu bâlbâit!), tristețea Rafaelei s-a transformat în depresie. Care s-a agravat tot mai mult, mai ales când a apărut în presă că acum atât de celebrul J.J. s-a logodit cu top-modelul Lilly Lampedusa. ("Care în mod sigur l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Televiziunea a dat, televiziunea a luat, fie numele televiziunii binecuvântat! (2006) Cazul Bleonț Lam văzut pentru prima oară pe Claudiu Bleonț pe scenă în montarea lui Horea Popescu după Zbor deasupra unui cuib de cuci, unde juca rolul tânărului aceluia bâlbâit, Billy Bibbit, care se sinucide spre final. Asta se întâmpla pe vremea lui Ceaușescu, iar Bleonț era foarte tânăr și foarte bun. Apoi lam văzut în multe roluri care pot fi considerate antologice. De la un moment încolo, însă, cariera artistică
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]