64 matches
-
lent, și anume vocea profesorului devine din ce în ce mai înceată (slabă) până când acesta imită doar mișcările articulatorii. Copilul vorbește în cele din urmă singur. La cea de-a treia etapă, pronunțarea reflectată a unor povestiri scurte, copiii întâmpină deja greutăți mai mari. Bâlbâitul trebuie obișnuit să suporte întreruperile (disfluențele) și să aștepte cu răbdare până ce își amintește expresiile și vorbirea continuă ca de la sine. Spre a-i ușura fisiunea, logopedul îl lasă întâi să pronunțe reflectat o povestire de circa 10 propoziții, pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
răbdare până ce își amintește expresiile și vorbirea continuă ca de la sine. Spre a-i ușura fisiunea, logopedul îl lasă întâi să pronunțe reflectat o povestire de circa 10 propoziții, pe propoziții, și numai după aceea integral. În etapa a patra, bâlbâitul e în stare să citească singur o povestire și s-o repovestească. A cincea și ultima etapă, cuprinde conversația liberă. Terapeutul va trebui să obișnuiască din timp pe copil cu prezența unor persoane străine. La bâlbâiți mai vechi, Liebmann își
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
silabe „mestecate”. Următorul pas constă în a pronunța în timp ce și amintește de mestecat zilele săptămânii, lunile și alte asemenea enumerări. După un răstimp, terapeutul citește părți de propoziție, apoi propoziții scurte și lungi pe care pacientul le repetă. În continuare, bâlbâitul va citi dintr-o carte, de câteva ori pe zi, și în sfârșit va vorbi tot mai des cu oameni. În toate aceste situații, va fi condus de „ideea mestecatului”. Desigur că și această metodă nu poate fi aplicată, ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
încrederea copilului încă de la prima ședință. b) Destinderea. Scopul activității constă în reîncadrarea bolnavului în societate, în a-i explica sensurile ei unde fiecare trebuie să știe să se subordoneze anumitor cerințe comune. Uneori situația copilului în familie este precară. Bâlbâitul simte deja o ușurare când se convinge că este înțeles și că intenția logopedului este de a-l ajuta. c) Analiza. Copilul trebuie să învețe să se cunoască pe el însuși și să fie îndrumat în a se autoeduca. Pentru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
inițială. Unii autori americani susțin ideea terapiei în grup. Colectivul asigură situații normale de vorbire. Metoda lui Seeman Terapia complexă a lui Seeman cuprinde psihoterapia, exercițiile logopedice și tratamentul medical. Baza o pune pe psihoterapie, și în cadrul acesteia pe reeducarea bâlbâitului. Se cere însă ca psihoterapia să fie strâns legată de exercițiile logopedice. Inițial sunt efectuate exerciții de destindere care cuprind consoanele și combinațiile de consoane. Se fac și exerciții de respirație, dar acestea nu ocupă un loc central în cadrul terapiei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
anamneze pe cât posibil complete pe care o consideră o esențială treaptă pregătitoare a psihoterapiei. De asemenea, relevă rolul contactului plin de încredere care se stabilește între terapeut și bâlbâit. O premisă pentru reușita tratamentului terapeutic ulterior este aceea că atât bâlbâitului cât și familiei acestuia trebuie transmisă siguranța (convingerea) că tratamentul va fi încununat de succes. Ședințele să nu dureze prea mult, iar tratamentul să fie scurt, dar intensiv. De regulă, 20 de ședințe sunt suficiente, la care, după caz, pot
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
regulă, 20 de ședințe sunt suficiente, la care, după caz, pot fi adăugate încă 5-10. Psihoterapia lui Heese se bazează pe conceptele etiologice și terapeutice ale lui Adler și discipolii săi. În cadrul exercițiilor logopedice, se acordă o atenție sporită abaterii bâlbâitului de la procesul motric al vorbirii. Se recomandă exersarea unei vorbiri cu puternice accente melodice și ritmice. Părerea lui Schilling despre tratamentul bâlbâielii După Schilling, există două mari direcții: psihoterapia și terapia logopedică. Psihoterapia este o terapie cauzală. Ea urmărește restructurarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
liniștirea generală, stăpânire, la mărirea capacității de concentrare și întărirea voinței”. În etapa a IV-a, trec pe prim plan jocurile de zaruri și de societate. Acestea oferă multe posibilități vorbirii. Modelele de vorbire au ca scop să-i ușureze bâlbâitului vorbirea fluidă. Etapa a V-a ajută la educarea vorbirii spontane și a celei curente, cât și la comunicarea verbală ireproșabilă cu lumea înconjurătoare. Scopul general al jocurilor folosite este reeducarea și restructurarea pozitivă a întregii personalități a copilului logopat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
blocaje în centrul vorbirii. După acestea poate avea loc o fază normală, apoi iarăși blocaje, ajungând să se constituie un stereotip verbal patologic sub aspectul ritmului și fluenței vorbirii. Unii autori consideră acestea ca o urmare a imitației în familiile bâlbâiților, ceea ce presupune și o cauză congenitală (ereditară). Seeman consideră că 1/3 din numărul bâlbâiților o moștenesc. Sigur că s-ar putea transmite anumite trăsături ale excitabilității, dezorganizarea psihomotorie, care să-l predispună pe copil la bâlbâială, dar trebuie să
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ajungând să se constituie un stereotip verbal patologic sub aspectul ritmului și fluenței vorbirii. Unii autori consideră acestea ca o urmare a imitației în familiile bâlbâiților, ceea ce presupune și o cauză congenitală (ereditară). Seeman consideră că 1/3 din numărul bâlbâiților o moștenesc. Sigur că s-ar putea transmite anumite trăsături ale excitabilității, dezorganizarea psihomotorie, care să-l predispună pe copil la bâlbâială, dar trebuie să mai existe și alți factori nocivi. Este probabil că mai ales atașamentul copilului față de părintele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
teama lui de vorbire și cercul vicios în care a intrat. Dojana, dezaprobarea și chiar pedeapsa pentru lipsa de exprimare corectă și rapidă, mai ales după o absență mai îndelungată, boală etc. favorizează apariția bâlbâielii pe care o implică personalității bâlbâitului. Etiologia fiind complexă, nici terapia bâlbâielii nu se poate baza pe o metodă unică, ci necesită îmbinarea judicioasă a unui complex de procedee. Faptul se explică prin complexitatea neuropsihică pe care o implică personalitatea bâlbâitului. Copilul sau adolescentul trebuie prezentat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pe care o implică personalității bâlbâitului. Etiologia fiind complexă, nici terapia bâlbâielii nu se poate baza pe o metodă unică, ci necesită îmbinarea judicioasă a unui complex de procedee. Faptul se explică prin complexitatea neuropsihică pe care o implică personalitatea bâlbâitului. Copilul sau adolescentul trebuie prezentat medicului psihiatru pentru a-i indica medicația de tonifiere a sistemului nervos și logopedului care-i va contura tot complexul de măsuri psihoterapeutice necesare de instituit în familie, școală și societate în general. Inițiativa și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
învățăturii lui Hristos, Takeo Arishima (1878-1923) s-a remarcat prin publicarea unor romane ca: Această femeie /Yoko, 1911, Urmașii lui Cain, 1917, Durerile facerii, 1918, eseuri ca Micuților mei, 1918, drame ca: Moartea care are loc înainte și după, Moartea bâlbâitului, 1923. Romanul Această femeie, tradus în limba română cu titlul Yoko, publicat în 1911, reflectă epoca de confuzie din primii ani ai secolului XX, cauzată de influența Occidentului asupra mediului social nipon conservator, cu valori morale și culturale complet diferite
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că totul poate constitui materie pentru comedie, în afara imperfecțiunilor care întristează și a viciilor care șochează. Un om care vorbește repede și înghite cuvintele vorbind are o imperfecțiune ciudată, care devine comică, când este folosită cu măsură, ca acel balbuziente (bâlbâitul) și acel tartaglia (cel care bâiguie). Nu același lucru s-ar întâmpla cu un șchiop, un orb sau un paralitic: acestea sunt infirmități care dau naștere la milă, și nu trebuie arătate pe scenă, în afară de cazul în care caracterul specific
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]