157 matches
-
DANIELA SOREA Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând... IONUȚ MIHAI POPESCU Credința și coeziunea socială în contextul destrămării ... VIOREL POPA Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului 288 287 CORNELIU BÎLBĂ Postfață DATE DESPRE AUTORI Date despre autori CORNELIU BÎLBĂ Dreptatea, solidaritatea și tehnologia puterii
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Judecătoria Hațeg - Merisescu Mihaela-Carmen - Judecătoria Hațeg - Neagu Carmen-Nicoleta - Judecătoria Hațeg - Gheorghiță Adrian-Mugurel - Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Andrei Ion - Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Iordache Gabriela - Judecătoria Pitești - Stania Mihaela-Alina - Judecătoria Pitești - Nastasie Mioara - Judecătoria Drăgășani - Enescu Emilia-Elena - Judecătoria Curtea de Argeș - Lacatusu Elenă - Judecătoria Horezu - Bâlba Morina - Judecătoria Bacău - Birjovanu Cristian - Judecătoria Român - Ciobanu Sorina - Judecătoria Bacău - Lupașcu Sergiu - Judecătoria Bacău - Darie Daniel - Judecătoria Moinesti - Socol Liliana - Judecătoria Bacău - Moraru Amalia Cecilia - Judecătoria Oradea - Blaga Vasilan Daniel Ovidiu - Judecătoria Oradea - Bajenaru Gabriela - Judecătoria Oradea - Kulcsar Iren
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129019_a_130348]
-
Europarlamentarul PDL, , a demostrat de-a lungul timpului că este una dintre cele mai mari producătoare de bâlbe și discursuri "remarcabile". Mezina familiei prezidențiale, Elena Băsescu, a devenit faimoasa datorită "succesurilor" sale. Duminică, în cadrul emisiunii "Secvențial", Adrian Ursu a prezentat un colaj cu "perlele" fiicei președintelui Băsescu.
EBA, în topul gafelor și perlelor de neegalat - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/22637_a_23962]
-
copierea pe banda de magnetofon sau introducerea materialului înregistrat în computer pentru montaj.Aceasta operație se numește în limbajul radiofonic ,fonotecare”. Fiind vorba de sunet și anumite tăieturi care sunt făcute mecanic sau digital apare clar că vor fi eliminate bâlbele și repetițiile pe care unii interlocutori le fac în expunerea ideilor sale .O mai mare atenție trebuie manifestată la eliminarea pauzelor care uneori sunt semnificative.Astfel, dacă va trebui să lăsăm la montaj o pauză care poate semnifică o ezitare
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
Răzvan, Chiriac, Trahanache; care cum se nimerea. Nici unul nu stătea degeaba: săreau de colo-colo, gesticulau neobosit și ne împroșcau cu stropi de salivă. Le-aș fi modificat destinele fără milă, sucind scena în direcții imprevizibile. La sfârșit, după rateuri și bâlbe, trozneau aplauzele. Indiferent de piesă, oamenii se ridicau, bubuind frenetic. Îi vedeai pe toți în picioare, la orice porcărie; te simțeai și prost că stai jos, se uitau actorii urât la tine. Entuziasmul dura minute în șir, unii mai răcneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am vizionat alăturea de Bagi peliculele de mare interes artistic "27 de rokii" și "asterix & obelix la jocurile olimpice" și nu am clacat emoționalmente, aflându-ne sub influența fisticului. (text de pe un blog, http://stressymako.wordpress.com, 3.IV.2008) Bâlbe onomatopeice de politicar autopropulsat financiarmente pe "sticlă" și în Parlament ("Cotidianul", beta2.cotidianul.ro, 11.IV.2006) Mi ți-i rânduiesc mai degrabă printre cetitorii în zațul succedaneului de cafea numit literarmente [s.n.] năut, iar popularmente nechezol, afini câteodată cu
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
dar niciodată nu rețineau, nu-și propuneau să țină minte ce ai spus. După dispariția cenzurii specializate a apărut cenzura internă, a instituției de care aparțineai. În context, emisiunile în direct erau cele care solicitau la maximum. Pericolul se multiplica. Bâlbele, o dată apărute, atrăgeau altele. Formulările neclare generau interpretări. Frica de „șopârlele” interlocutorului îndemna, și ea, la o pândă strașnică pentru a ghici - o clipă mai devreme - ce cuvânt se va rosti. Este suficient să amintim de arhitectul Nicolae Porumbescu, autor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de manifestări politice îmbrăcate în haină sindicală "au fost desființate" (Vasile 2002, 70). Putem spune că perioada mandatului CDR a fost decisivă pentru procesul de integrare a României în structurile euro-atlantice. În evaluarea ei, trebuie făcută distincția între gafele și bâlbele guvernării și orientarea fără echivoc spre UE. Începerea procesului de europenizare (2000-2004) Perioada de după alegerile din 2000 este una în care mesajul proeuropean a fost mai pregnant. Să nu uităm că în aceasta s-au înregistrat progrese precum renunțarea la
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Seria Filosofie Coordonatorul seriei este Sorin BOCANCEA. Advisory board: Ștefan Afloroaei (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Vasile Boari (Universitatea "Babeș-Bolyai" din ClujNapoca), Anton Adămuț (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), George Bondor (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Corneliu Bîlbă (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Viorel Cernica (Universitatea din București), acad. Teodor Dima (Academia Română), acad. Alexandru Surdu (Academia Română), Dan Gabriel Sîmbotin (Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Iași). Dan Gabriel SÎMBOTIN este cercetător științific în cadrul Institutului de
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ACADEMICA 200 Seria Filosofie Coordonatorul seriei este Sorin BOCANCEA. Advisory board: Ștefan Afloroaei (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Vasile Boari (Universitatea "BabeșBolyai"), Anton Adamuț (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), George Bondor (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Corneliu Bîlba (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Viorel Cernica (Universitatea din București), acad. Teodor Dima (Academia Română), acad. Alexandru Surdu (Academia Română), Gabriel Simbotin (Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Iași). Raluca Mureșan este lector universitar la Facultatea de Științe Socio-Umane
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
afirmație zeflemitoare, chiar și de orice aluzie nepotrivită din partea celor cu care intră în contact. Altfel, oricât ar fi lucrat cu el logopedul, psihologul și psihiatrul, orice progres va dispăre la primul hohot de râs al clasei, după prima sa "bâlbă". Și, chiar dacă pedagogul reușește să impună o conduită corectă a colegilor lui C.C., acesta va fi incapabil de a profita de acumulările obținute, dacă bucătăreasa îi va aminti, printr-o admonestare, că e "bâlbâit". De aceea, nu este de mirare
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Privire asupra comportamentului duplicitar uman Prof. P.D. Bâlbă Colegiul Tehnic „CF Unirea” Pașcani Motto: “Fățărnicia are o mare calitate: este totdeauna foarte...politicoasă“. (Mihai Codreanu, Aforisme) Abordarea problematicii duplicității impune clarificarea noțiunilor cu care se va opera. În dicționarele existente, român, francez, englez etc., duplicitatea Forma cea mai
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
Seria Filozofie Coordonatorul seriei este Sorin BOCANCEA. Advisory board: Ștefan Afloroaei (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Vasile Boari (Universitatea "Babeș-Bolyai" din ClujNapoca), Anton Adămuț (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), George Bondor (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Corneliu Bîlbă (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Viorel Cernica (Universitatea din București), acad. Teodor Dima (Academia Română), acad. Alexandru Surdu (Academia Română), Gabriel Sîmbotin (Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Iași). Gabriela RĂȚULEA este conferențiar la Universitatea "Transilvania" din Brașov, Departamentul
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Philosophy, Science, and Religion in England: 1640-1700, Richard Kroll, Richard Ashcraft și Perez Zagorin (eds.), Cambridge University Press, Cambridge și New York, 1992, pp. 151-177. Bastide, Charles, John Locke, ses théories politiques et leur influence en Angleterre, Editions Leroux, Paris, 1906. Bîlbă, Corneliu, "The Parent-Child Relation: Beyond Private Life and Public Reason", în Revista de Cercetare și Intervenție Socială, nr. 32/2011, pp. 172-193. și Gabriela Rățulea, "Suveranitate și violență la Hobbes și Foucault", în Violența. Aspecte psihosociale, Gilles Ferréol și Adrian
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Cive, V, § 12, p. 90. 52 Thomas Hobbes, The Elements of Law Natural and Politic, J.C.A. Gaskin (ed.), Oxford University Press, Oxford și New York, 1994, I, XIX, § 11, p. 108. 53 Hobbes, Leviathan, XX, 2, p. 132. 54 Corneliu Bîlbă și Gabriela Rățulea, "Suveranitate și violență la Hobbes și Foucault", în Violența. Aspecte psihosociale, Gilles Ferréol și Adrian Neculau (eds.), Polirom, Iași, 2003, p. 33. 55 În De cive și în Elements of Law, suveranitatea patrimonială nu era considerată ca
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Se poate arăta însă că Hobbes cultivă o anumită ambiguitate cu privire la familie, din pricină că el nu ia în serios convențiile "lipsite de sabie" (Ibidem, XVII, p. 111). Drept urmare, "relațiile de familie sunt locul de tranzit permanent între natural și politic". Corneliu Bîlbă, "The Parent- Child Relation: Beyond Private Life and Public Reason", în Revista de Cercetare și Intervenție Socială, nr. 32/2011, p. 174. 51 Locke, Al doilea tratat, § 56, p. 85. 52 Vezi Ibidem, § 67, p. 92. 53 Ibidem, § 23, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ACADEMICA 271 Seria Filosofie Coordonatorul seriei este Sorin BOCANCEA. Advisory board: Ștefan Afloroaei (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Vasile Boari (Universitatea "BabeșBolyai"), Anton Adamuț (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), George Bondor (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Corneliu Bîlba (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Viorel Cernica (Universitatea din București), acad. Teodor Dima (Academia Română), acad. Alexandru Surdu (Academia Română), Gabriel Simbotin (Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Iași). Constantin STOENESCU este prof. dr. la Universitatea din București, Facultatea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
În ce tradiție culturală trebuie el plasat; mai corect: în ce epistemă trebuie înscrisă opera lui, pentru a fi corect acostată hermeneutic? Într-un studiu în care aplică, cu foarte bune rezultate, conceptele lui Michel Foucault asupra receptării Divanului, Corneliu Bîlbă răspunde în modul următor: "Scriitura lui Cantemir vine dintr-un loc premodern, pentru că se înscrie în preistoria a ceea ce Foucault numește "fenomenul transdiscursivității". (...) Cantemir ar reprezenta, cred, acea "perioadă de tranziție" în cadrul căreia se compilează, se plagiază și se inserează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-lea, Evul Mediu și Renașterea nemarcând episteme diferite 7) este valabilă dacă ținem cont de specificul primelor sale scrieri, Divanul... și Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Înscriind "compilațiile" de tinerețe ale lui Cantemir în epistema renascentistă numită de Foucault eruditio, Corneliu Bîlbă are dreptate, de vreme ce se referă exclusiv la primele două texte alcătuite de autor. "În epistema respectivă, comentează el, autoritatea eruditului constă în faptul că face să vorbească tradiția, iar subiectivitatea lui se retrage lăsând loc pentru rostirea adevărului"8. Odată cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alegorică, prin stereotipiile pe care le dezbate în mod șablonard (microcosm-macrocosm, vârstele omului etc.), Cantemir nu părăsește, ca atitudine, gândirea religioasă specifică Evului Mediu. A-l înscrie într-o tradiție occidentală în seamnă, de fapt, a nega evidențele. Corneliu D. Bîlbă are dreptate să observe: "Ceea ce Cantemir spune, într-o limbă relativ nouă sub raportul experienței literare este parte din "trecutul mort" al filosofie occidentale. În vocabularul arheologiei, aceasta înseamnă că ansamblul de enunțuri care formează discursul Divanului sunt sedimentate într-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
B Babeți, Adriana, 28, 246 Bacci, Andrea, 152 Bădărău, Dan, 70, 79, 246 Baltrušaitis, Jurgis, 108, 225, 246 Barbu, Daniel, 37, 57 Barbu, Violeta, 48 Besseyre, Marianne, 97, 246 Beullens, Pieter, 95, 97, 246 Bianu, Ioan, 9, 22, 57, 246 Bîlbă, Corneliu D., 13, 14, 73, 246 Bogdan, Cristina, 54 Bogdan, Ioan, 9 Bosch, Jieronimus, 149 Bottero, Giovanni, 55 Breban, Nicolae, 214 Bright, Michael, 179, 240, 241, 246 Buffon, Georges Louis Leclerc, 93, 103, 220, 222, 223, 227, 246 C Caillois
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Pascal Collomb, Press Universitaire de Rennes, 1999, p. 21. 3 Idem, p. 21. 4 Idem, p. 22. 5 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, traducere de Emilian Galaicu-Păun, Editura Cartier, Chișinău, 2004, p. 23. 6 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate. Studii de arheologie discursivă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 283. De asemenea, studiul poate fi consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 7
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
continuitatea timpului. (...) și, mai ales, limbajul își pierde locul privilegiat și devine la rândul său o figură a istoriei, coerentă cu profunzimea trecutului său." Dintr-o asemenea perpectivă, Cantemir nu are cum să aparțină decât etapei "clasice". 8 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate, pp. 334-335. 1 L. Volovici, în Apariția scriitorului în cultura românească, Editura Junimea, Iași, 1976, consideră că se poate discuta despre "profesionalizarea" scriitorului începând cu secolul al XIX-lea. În ceea ce îl privește pe Cantemir, îl consideră
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Septuaginta, vol. 3, coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu, în colaborare cu Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă, Editura Polirom, Iași, 2005, pp. 472-485. 12 Petru Vaida, op. cit., pp. 208-209. 13 D. Cantemir, op. cit., p. 389. 14 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate, pp. 293-294. 15 Ștefan Afloroaei, Cetatea metafiziă a unui principe, în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir, Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, pp. 91-92. 16 Idem, p. 100. 17 D. Cantemir, Metafizica, din latinește de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Pascal Collomb, Press Universitaire de Rennes, 1999, p. 21. 31 Idem, p. 21. 32 Idem, p. 22. 33 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, traducere de Emilian Galaicu-Păun, Editura Cartier, Chișinău, 2004, p. 23. 34 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate. Studii de arheologie discursivă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 283. De asemenea, studiul poate fi consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 35
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]