907 matches
-
funcții: protoiereu de Tutova (1900-1902), membru (1897-1900) și președinte (1906-1909) al Consistoriului Eparhial Huși, apoi membru al Consistoriului Superior (1909-1918). A predat între anii 1881-1918 (cu excepția anilor de studii la București) ca profesor de religie și filosofie la diferite școli bârlădene: Școala Normală, Liceul “Gh. Roșca Codreanu”, Școala secundară de fete “Nicolae Roșca Codreanu” (la care a fost și director), precum și la Externatul de fete. Rămas văduv, preotul Ioan Antonovici a fost tuns în monahism la Mănăstirea Cetățuia din Iași, primind
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
director), precum și la Externatul de fete. Rămas văduv, preotul Ioan Antonovici a fost tuns în monahism la Mănăstirea Cetățuia din Iași, primind numele monahal Iacov. A fost ales la 26 iunie 1918 ca arhiereu-vicar al Eparhiei Hușilor cu titulatura de "Bârlădeanul". Devine apoi arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei (1921-1923), îndeplinind și funcția de egumen al Bisericii “Sf. Spiridon” din Iași. La 29 martie 1923 a fost ales ca episcop al Dunării de Jos, cu reședința la Galați. Este întronizat la 31 martie
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
al Hușilor, dintre care menționăm următoarele: A desfășurat o bogată activitate științifică, remarcându-se ca un cercetător al trecutului ținutului natal. A publicat numeroase volume de studii și documente istorice de interes local, printre care și o colecție de "Documente bârlădene", precum și zeci de articole în periodicele vremii. A fost distins cu Medalia de aur și Placheta de colaborator al Expoziției jubiliare din 1906 (la cea de a 40-a aniversare a urcării pe tron a principelui Carol), precum și cu Premiul
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
starea studiilor istorice din acea vreme, ci și pentru a se constata talentul și spiritul vizionar al autorului. A publicat documente false despre o republică federativă la Iași, în secolul III. Astfel, Hasdeu a publicat un act, așa-numita „Diplomă Bârlădeană”, o scriere ce ar fi datat din 1134, potrivit căreia ar fi existat un principe al Bârladului, Ivancu Rotislovovici, dependent de tronul Galiției, care ar fi stăpânit șesul Moldovei. La 15 iulie 2013, Banca Națională a României a pus în circulație, cu ocazia
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
un titlu sau câte un vers și, în final, după o îndelungată tăcere și "o matură chibzuință" (cum zicea regretatul George Macovescu), ne-am dus cu toții la cârciuma "Rarău" din mijlocul Copoului, cârciumă care semăna cu un pavilion de vânătoare... Bârlădenii mei mă priveau întrebător-mustrător, dar eu tăceam adânc, pentru că știam și simțeam că în acea clipă, în toamna anului de grație 1960, nimeni dintre cei vii nu i se putea opune lui Adi Cusin... Și din acea zi, metodic, am
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
locul de centru comercial și creându-și premizele viitoarei sale dezvoltări economico-sociale. Revoluția de la 1848 deschide un nou capitol în istoria Bârladului. Ideile revoluționare care au răscolit întreaga Europă la mijlocul secolui și-au găsit un larg răsunet și în rândul bârlădenilor. Astfel în preajma anului revoluționar 1848 la Bârlad ia ființă "Asociația Patriotică" în fruntea căreia se aflau Alexandru Ioan Cuza, Iordache Lambrino, Gheorghe Sion, Ion Cuza, Grigore Cuza și alții, a cărei principal scop erau prefacerile politico-sociale specifice Moldovei și ca
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
avut și presa locală, care număra peste 150 de publicații periodice in a doua jumătate a sec. XIX și până în primele decenii ale sec. XX. Primul spital public se inaugurează în anul 1838 prin contribuția obștească și donațiile unor intelectuali bârlădeni. Dezvoltarea învățământului a creat o puternică atmosferă spirituală care a determinat crearea unor instituții de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 profesorul Stroe S. Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adapostirea unei biblioteci
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
unor instituții de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 profesorul Stroe S. Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adapostirea unei biblioteci publice și a unui muzeu. În anul 1914 un grup de intelectuali bârlădeni în frunte cu profesori de la Liceul Codreanu se constituie în "Comitetul de fondare a muzeului bârlădean", muzeu care își inaugurează activitatea cu o pinacotecă și o expozitie de istorie. Printre societătile cultural-literare existente în Bârlad se numără și „Academia Bârlădeană
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adapostirea unei biblioteci publice și a unui muzeu. În anul 1914 un grup de intelectuali bârlădeni în frunte cu profesori de la Liceul Codreanu se constituie în "Comitetul de fondare a muzeului bârlădean", muzeu care își inaugurează activitatea cu o pinacotecă și o expozitie de istorie. Printre societătile cultural-literare existente în Bârlad se numără și „Academia Bârlădeană”, înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
bârlădeni în frunte cu profesori de la Liceul Codreanu se constituie în "Comitetul de fondare a muzeului bârlădean", muzeu care își inaugurează activitatea cu o pinacotecă și o expozitie de istorie. Printre societătile cultural-literare existente în Bârlad se numără și „Academia Bârlădeană”, înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă activitate atât în domeniul creației literare cât și în domeniul muzicii și artelor plastice. Activitatea acestei
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
aceste meleaguri. Printre aceștia se numără marele istoric Nicolae Iorga, marele muzician George Enescu, poeții și scriitorii Alexandru Vlahuță, Cincinat Pavelescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu, George Bacovia, Vasile Voiculescu și alții. Activitatea teatrală bârlădeana debutează în a doua jumătate a secolului XIX. Aici a existat o clădire a teatrului unde, începand cu anul 1860, trupe de actori conduse de Matei Millo, Al. K. Robescu au poposit pe scena teatrului bârlădean. Clădirea a existat pe
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
și alții. Activitatea teatrală bârlădeana debutează în a doua jumătate a secolului XIX. Aici a existat o clădire a teatrului unde, începand cu anul 1860, trupe de actori conduse de Matei Millo, Al. K. Robescu au poposit pe scena teatrului bârlădean. Clădirea a existat pe locul unde este Baia Comunală. În secolul XX a existat un Ateneu Popular și un Teatru Muncitoresc a căror activitate a făcut posibil ca în anul 1953 să ia ființă Teatrul de stat „Victor Ion Popa
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
pentru simpatia admirativă ce i-am purtat mereu. La început, m-a atras pentru că a trăit câțiva ani în Bârlad, în epoca refugiului din fața invaziei germane și a colaborat, nu numai la Florile dalbe, dar și, mai târziu, la reviste bârlădene ca Graiul nostru, la care am scris și eu, ca elev de liceu. Când m-am mutat în București, l-am vizitat și m-am bucurat când am simțit că-și aduce aminte cu drag de Bârladul chinuit al tinereții
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
mai, dar din cauza unor probleme tehnice la motor, acesta aterizează pe un teren lângă Râmnicu Sărat. După ce a fost reparata o conductă de ulei, a doua zi acesta pleacă în zbor spre Bârlad, unde este întâmpinat de o numeroasă asistență bârlădeana și din împrejurimi. Aici mai face o demonstrație de zbor și în cursul după-amiezii, zburând de lângă grădină publică peste oraș. După zbor, autoritățile orașului îi fac cadou un ceas de aur cu inscripția: "„27.V.1912, Bârlădenii aviatorului Gheorghe Negrescu
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
o numeroasă asistență bârlădeana și din împrejurimi. Aici mai face o demonstrație de zbor și în cursul după-amiezii, zburând de lângă grădină publică peste oraș. După zbor, autoritățile orașului îi fac cadou un ceas de aur cu inscripția: "„27.V.1912, Bârlădenii aviatorului Gheorghe Negrescu”". Era al cincelea raid din istoria aviației românești, a cărei existența era la început. Gheorghe Negrescu, care avea brevetul de pilot nr.2 din România, va fi, peste ani, un susținător și admirator sincer al Smarandei Brăescu
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
cu arhitectul și pictorul Viorica-Elena (născută Luca, în București, 5 aprilie 1941 - 20 iulie 1994). Este stabilit în București din 1973. Membru al Fundației „Speranța, pentru cinstirea memoriei eroilor neamului” (1990), al „Asociației ex-libris” din Oradea (1995) și al „Academiei Bârlădene” (1997). A avut o activitate socio-profesională diversă: controlor tehnic de calitate la Fabrica de Rulmenți din Bârlad (1 octombrie 1956 - 15 mai 1957; 1 noiembrie 1959 - 30 septembrie 1960), profesor de limba și literatura română la Școala generală Tutova - Vaslui
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
1998 - septembrie 1999) și la Colegiul Național „I. L. Caragiale” din București (septembrie 1999 - septembrie 2001). Colaborări la Radio și Televiziunea română. "Limba română". Manual pentru anul I Școli profesionale (1968); Structura stilistică a dialogului în balada populară românească", în "Școala bârlădeană", iunie 1969, Bârlad, p. 95-97; Îmbinarea principiilor pedagogice cu cele structuraliste în predarea limbii române în școala generală", în "Școala bârlădeană", iunie 1970, p.39-49, și în "Convorbiri didactice", Bacău, 7, 1998; "Bibliografia periodicelor apărute în fostele județe Tutova", Covurlui
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Limba română". Manual pentru anul I Școli profesionale (1968); Structura stilistică a dialogului în balada populară românească", în "Școala bârlădeană", iunie 1969, Bârlad, p. 95-97; Îmbinarea principiilor pedagogice cu cele structuraliste în predarea limbii române în școala generală", în "Școala bârlădeană", iunie 1970, p.39-49, și în "Convorbiri didactice", Bacău, 7, 1998; "Bibliografia periodicelor apărute în fostele județe Tutova", Covurlui și Vaslui (manuscris, 1969); "Articole/anchete/știri" etc. care însumează preocupări ale surprinderii cotidiene, fie culturale desfășurate în localitățile actualului județ
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
și universale, apărute în periodice din țară și străinătate: „Academica”, „Jurnalul literar”, „Literatorul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista Cultului Mozaic/Renașterea evreiască”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue Roumaine”, „Viața românească” (București); „Ateneu”; „Convorbiri didactice”, „Deșteptarea”, „Fântâna Blanduziei”, „Vitraliu” (Bacău); „Academia bârlădeană” (Bârlad); „Hiperion” (Botoșani); „Steaua” (Cluj); „Convorbiri literare”, „Dacia literară” (Iași); „Căminul românesc” (Geneva - Elveția); „Minimum” (Tel Aviv - Israel). Realizator al emisiunii „Lumea cărților” la T.V. Sigma București. Participări directe la întemeierea caselor memoriale Ion Minulescu și Liviu Rebreanu din București
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață de 364 de hectare, barajul de la Pogana este totodată și loc de agrement. Atît localnicii, cît și cei din comunele învecinate, dar mai ales bîrlădenii, îl folosesc pentru pescuit sau picnic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pogana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, cănd se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor șunt români (94,99%). Pentru 4,95
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
Germania), Mouleion (Franța). Ca o recunoaștere a tradiției și valorii rugby-ului de pe aceste meleaguri, Bârladul a fost gazda pentru partide internaționale. În 1963, echipa României învingea în cadrul “Cupei Păcii”, formațiile Bulgariei (70-3) și R.D.Germane (15-0), în aplauzele publicului bârlădean. La 5 mai 1985, la Bârlad, pentru prima dată în istoria sportului cu balonul oval, echipele României și Tunisiei s-au aflat față în față și tot atunci, pentru prima dată, Bârladul a fost gazda pentru o partidă din calendarul
CS Rulmentul Bârlad () [Corola-website/Science/303390_a_304719]
-
nume. Ștefan Cristea, Ilie Pascal, Virgil Mihălașcu, Spiros Spiratos, Nicolae Duță, Sergiu Bărgăunaș, Cioriciu Traian, Ion Harnagea, Luca Abutoaie sunt rugbysti bârlădeni, care au întărit loturile “B”, de Tineret și de Juniori. Nu există în rugbyul românesc echipa pe care bârlădenii să nu o fi învins de-a lungul anilor, fie că ea s-a chemat Dinamo, Steaua, Farul, U. Cluj sau R.C. Grivița. Prima victorie împotriva unei campioane s-a produs în 1965, atunci când Steaua pierdea titlul la Bârlad în
CS Rulmentul Bârlad () [Corola-website/Science/303390_a_304719]
-
Solilor păcii” și doritorul parfumului „Trandafirilor înfloriți”, să fie, după maestrul Al. Macedonski, cel de-al doilea teoretician al simbolismului românesc, întruchipând intelectualul analitic, cu viziune integratoare, multidomenială, în calitate de poet, prozator, dramaturg, sociolog, economist, ziarist. George Bacovia publica în revista bârlădeană "Vitraliu" poemul ”Tu ai murit”, dedicat memoriei lui (apud. Constantin Ciopraga, Despre fenomenul Bacovia, în "Vitraliu", XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 5-6 („Bacovia - afirma un coleg de-al său de liceu și de facultate - avea un cult față de
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Ministerul Domeniilor din București și, bolnav fiind de tuberculoză, se întoarce în satul natal, la Bucești pentru a trăi ultima perioadă a vieții sale. Aici se stinge din viață la data de 17 octombrie 1904. George Bacovia publica, în revista bârlădeană „Vitraliu”, poemul "Tu ai murit", dedicat memoriei lui Ștefan Petică (apud. Constantin Ciopraga, "Despre fenomenul Bacovia", în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 5-6 („Bacovia - afirma un coleg de-al său de liceu și de facultate - avea un
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Onilă își va începe în toamna anului 1998 carieră de profesor la "Seminarul Teologic Liceal Ortodox « Sfanțul Ioan Gură de Aur »" din Huși, liceu proaspăt reînființat la insistențele părintelui episcop Ioachim. În paralel, între 1998-2000, ieromonahul, profesorul și episcopul-vicar Corneliu Bârlădeanul al Hușilor va exercita și funcția de director al acestui liceu teologic. Fiind singurul profesor multispecializat, conform modelului de învătământ german, și din cauza lipsei unui corp profesoral adecvat și competent, în anii care vor urma, îl vom regăsi pe Corneliu
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]