907 matches
-
substanța volumului Flăcări. Poezie mai publică A. Mândru, A.C. Cuza, Elena Văcărescu, D. Anghel, Elena Farago (Fatma) ș.a. Aceeași atmosferă nostalgică, paseistă se întâlnește și în proză. Emil Gârleanu își ia subiectele predilecte din Iașii copilăriei și din experiența sa bârlădeană, compunând cu gingășie portrete aureolate de blândețe și bunătate (moșnegi, boieri sărăciți, visători). Sunt prezenți în revistă și alți prozatori: Mihail Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voinești, Artur Gorovei, N.N. Beldiceanu. În privința articolelor și studiilor, poate fi considerat semnificativ cel publicat în
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
dimensiona. Despre conținutul ei a vorbit Stelian Baboi, dar cititorii numai aprofundândo vor putea beneficia de înțelesul ei. Dincolo de volumele tipărite este literatura virtuala pe Corektbooks, publicistica din ziarele și revistele vremii, trecute și din prezent - Convorbiri literare, Saeculum, Academia bârlădeană, Elanul etc. - Ca secretar de redacție ani de zile la Editura TipoMoldova, iar în prezent la revista de literatură, civilizație și atitudine, Onyx, editată de Centrul cultural din Dublin, Irlanda, tipărită la PIM, Iași, i-au trecut prin mână, prin
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
materiale care au apărut în anii 1933, 1944, 1945-1948 în ziarul „Păreri tutovene” și revista „Lumina”, dar și în alte documente ce conțin informații cu privire la „trecutul de glorie” al Bârladului lui George Tutoveanu, George Nedelea și toată pleiada de la „Academia Bârlădeană” - după care - zic eu, viața spirituală a intrat în declin din cauza schimbării orânduirii sociale, a migrării „materiei cenușii”, a dispariției celor care i-au ctitorit faima. Oricum, în publicațiile de la Bârlad au poposit multe creiere luminate și este meritul lui
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
de care se ocupă Ion N. Oprea, cade în duritatea unei ideologii dizolvante de trecut. Ultimii mohicani supraviețuitori (George Tutoveanu, George Nedelea, G.G.Ursu) încearcă să mai salveze ce se mai poate din moștenirea culturală a Bârladului cultivată în Academia Bârlădeană și, pe ici, pe acolo, mai fac pact cu diavolul. În fruntea comunității se instalează clasa muncitoare. Președinții consiliilor populare provizorii sunt muncitori ceferiști, țărani săraci, oameni de bună credință pentru regimul comunist care își începuse „opera” de transformare a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
ne stârni mirarea și consternarea, oprobriul și plăcerea în același timp. În amintirea doctorului Isac Weinfeld - Ion Palodă, în august 1947, cu o ocazia înmormântării acestuia, profesorul G.G. Ursu, care l-a avut drept îndrumătorul primilor săi pași la Academia Bârlădeană și ca îndrumător literar, regreta că acesta nu și-a tipărit lucrările publicate într-un volum, - citind din bucățile lui originale poemul în proză „Pesimism”, care este un model de operă bună. Cartea la care ne referim reproduce și alte
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
Istoria presei bârlădene scrisă de un încercat ziarist, amicul meu din veacul trecut, Ion N. Oprea, nu s-ar putea spune că este doar o înșiruire exhaustivă de gazete, mai ales că după aprecierile autorului ar mai exista încă multe nedescoperite. Personal aș
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
pierd forța de penetrație, o dată cu trecerea timpului, ci dimpotrivă, exercită asupra noastră, peste vremuri, o stare nostalgică de transmigrație, de transpunere în alt timp aparținând transcendentului, empatizându-ne și copleșindu-ne aproape figurativ cu drama clipei consumată cândva. Răsfoind Istoria presei bârlădene descoperi cu emoție personalități, evenimente despre care generațiile mai vârstnice au auzit întâmplător, fie din manualele școlare, fie din bibliografii ce se consultau doar cu permis special, fie din procese publice trâmbițate cu persuasiune și ură de clasă. Dar din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
românești și nu numai, astăzi când avem atâta nevoie de adevăr, după o jumătate de secol de îndepărtare frauduloasă de la rădăcinile neamului nostru lăsat în bătaia tuturor vânturilor ce au încercat să-l smulgă din țărâna mumă. Scriind Istoria presei bârlădene, Ion N. Oprea face un mare serviciu tinerilor gazetari de astăzi, cărora li se pune la dispoziție de-a gata o amplă documentare asupra unui timp ținut în con de umbră. Trage un semnal de alarmă asupra importanței constituirii cu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
celor interesați nu numai de trecutul Bârladului, ci și de un anumit mod de gândire a unei întregi generații dispărute în negura timpului. - Prefață (Cronica cronicarilor) pag. 5-8,la lucrarea Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene de Ion N..Oprea, Editura TipoMoldova, 2004 Iași.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
op. cit., p. 67. 157. Șarolta Solcan loc. cit. (trimite la D.R.H. B. țara Românească, vol. VI, pp. 46-47, doc. nr. 34). 158. Șarolta Solcan (op. cit., p. 68, nota 1) trimite la acte în care asigurarea oferită achizitorului este limpede exprimată (Documente bârlădene, editate de I. Antonovici, vol. III, Bârlad, 1913, p. 47, doc. nr. CLI; Nicolae Iorga, Studii și documente..., vol. XII, București, 1906, pp. 4, 7, doc. nr. VII, XII). 159. D.R.H. B. țara Românească, vol. VII, pp. 280-281, doc. nr. 235
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nr. 124, 130. 191. DRH. A. Moldova, vol. XXIV, întocmit de C. Cihodaru și I. Caproșu, Editura Academiei Române, București, 1998, p. 197, doc. nr. 216; vezi și Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 401-402. 192. în al IV-lea volum al Documentelor bârlădene, pp. 145-146, doc. nr. LXXXVIII; Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 492; Șarolta Solcan, Văduva..., p. 236. 193. Vezi Șarolta Solcan, loc. cit. 194. Documente bârlădene, vol. IV, pp. 165-167, doc. nr. CII. 195. Acte judiciare..., pp. 984-986. 196. DRH. A. Moldova
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
216; vezi și Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 401-402. 192. în al IV-lea volum al Documentelor bârlădene, pp. 145-146, doc. nr. LXXXVIII; Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 492; Șarolta Solcan, Văduva..., p. 236. 193. Vezi Șarolta Solcan, loc. cit. 194. Documente bârlădene, vol. IV, pp. 165-167, doc. nr. CII. 195. Acte judiciare..., pp. 984-986. 196. DRH. A. Moldova, vol. XXIII, Editura Academiei Române, București, 1996, pp. 528-529, doc. nr. 468; vezi și Șarolta Solcan, op. cit., p. 238. 197. DRH. A. Moldova, veac XVII
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
referiri precise la starea postconjugală a unor femei (ex. „Ioana, văduva din Văleni, sud. Mușcel”). 206. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 388. 207. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 387-390. 208. Ibidem, p. 385. 209. Șarolta Solcan, Văduvele..., p. 230 (trimite la Documente bârlădene, vol. III, p. 70, doc. nr. LII). 210. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 391. 211. Ibidem, pp. 91-92 212 Ibidem, p. 238. 213. Ibidem, p. 79. 214. Ibidem, p. 80. 215. Ibidem, pp. 171-172. 216. Ibidem, p. 190. 217. Ibidem, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu numele ortografiat „Sămănătorul”, formă asupra căreia va reveni abia în 1910, când încetează directoratul lui Aurel C. Popovici și când titlul e „Semănătorul”. Anunțată în ultimul număr al „Curierului literar” (1901), noua publicație preia, de fapt, numele unei reviste bârlădene din secolul al XIX-lea, titlu acceptat pentru caracterul său sugestiv, la propunerea lui Al. Vlahuță. Articolul-program Primele vorbe, nesemnat, inclus de Vlahuță, cu titlul Îndemn, în volumul său File rupte (1909), anunță o linie pe care scriitorul o urmase
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
octombrie 1931. Colectivul redacțional: G. Tutoveanu, Maria Grigorescu, Sylvia Pan (Natalia Pașa), D. Iov, G. Nedelea, D. Fărcășanu, G. G. Ursu, G. Ioniță, I. Mihail. În tradiția vechilor publicații literare apărute la Bârlad, S.n. cuprinde scrieri și interviuri ale scriitorilor bârlădeni și ale altor personalități legate de mișcarea literar-culturală a orașului. Rubrici: „Cronica literară”, „Însemnări”, „Discuții literare. De vorbă cu...”, „Corespondență literară”. Colaborează cu versuri G. G. Ursu, G. Nedelea, G. Pallady, G. Ioniță, Alexandru Pogonat, iar cu proză D. Fărcășanu
SCRISUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289581_a_290910]
-
T. Moroșanu, în timp ce Olga Alexa și Aurel Greifenberg traduc versuri din Lucrețiu, Horațiu și Properțiu. Revista oferă, de asemenea, articole despre viața literară a Bârladului, semnate de V. Damaschin și G. Nedelea, un interviu cu G. Pallady, informații în legătură cu Academia Bârlădeană, o rubrică de corespondență literară, unde sunt incluse un dialog epistolar între G. Tutoveanu și Emil Gârleanu, scrisori privitoare la revista „Făt-Frumos”, aparținând lui A. C. Cuza și lui Mihail Sadoveanu, și mai multe documente bârlădene cu relevanță culturală. Alți colaboratori
SCRISUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289581_a_290910]
-
G. Pallady, informații în legătură cu Academia Bârlădeană, o rubrică de corespondență literară, unde sunt incluse un dialog epistolar între G. Tutoveanu și Emil Gârleanu, scrisori privitoare la revista „Făt-Frumos”, aparținând lui A. C. Cuza și lui Mihail Sadoveanu, și mai multe documente bârlădene cu relevanță culturală. Alți colaboratori: Zoe G. Frasin (Tutoveanu), G. Ranetti, Ion Ciocârlan, I. Beldiman. M.W.
SCRISUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289581_a_290910]
-
vremurile și oamenii. Lângă portretele de mici dimensiuni stau câteva de mărimea unor micromonografii, precum cele închinate lui E. Lovinescu și N. Iorga. Evocările se întind de la anii studenției sale boeme și ai începuturilor literare (sunt remarcabile secvențele despre Academia Bârlădeană, despre participanții la întrunirile ei literare, Al. Vlahuță, G. Tutoveanu, V. Voiculescu, V. I. Popa) până la prietenii Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, D. Iov și la ziariștii Gheorghe Rădulescu-Archibald, Constantin Xeni. Uneori tonalitatea este compasivă, ca în cazul lui Pompiliu Păltănea
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Artur Gorovei. Trece și pe la Focșani, iar în 1903 se stabilește la Bârlad, lucrând în învățământ până în 1933 și rămânând în orașul natal până la sfârșitul vieții. În mai 1915 va întemeia, împreună cu Tudor Pamfile și cu preotul Toma Chiricuță, Academia Bârlădeană, societate frecventată în anii primului război mondial și de Al. Vlahuță, având și ulterior numeroși membri și invitați de prestigiu. Amfitrioană era soția lui T., poeta Zoe G. Frasin. Debutează, cu poezii și epigrame, în 1887, la gazeta bârlădeană „Paloda
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
Academia Bârlădeană, societate frecventată în anii primului război mondial și de Al. Vlahuță, având și ulterior numeroși membri și invitați de prestigiu. Amfitrioană era soția lui T., poeta Zoe G. Frasin. Debutează, cu poezii și epigrame, în 1887, la gazeta bârlădeană „Paloda” („Tutova”), unde din 1895 va fi și redactor, iar în volum cu Albastru, plachetă apărută în 1902, urmată de La arme! (1913), Balade (1919) ș.a. Începând din 1898 semnează cu pseudonimul care l-a consacrat în „Revista modernă”, „Convorbiri literare
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
a ilustrat fenomenul denumit de Al. Dima „localismul creator”. Asemenea poetului provensal Frédéric Mistral (mult admirat de confratele român), el a crezut în ideea provinciei creatoare, unde talentele să se poată manifesta în cadrul unui cenaclu - cum era acela al Academiei Bârlădene - și scriitorii să fie găzduiți în periodice editate aici, chiar dacă de cele mai multe ori asemenea inițiative erau puse în operă cu enorme dificultăți. Dacă în activitatea de animator cultural, de întemeietor de reviste, T. dovedește un entuziasm neobosit, un elan deseori
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
și o operă supraviețuiesc, CRE, 1931, 1 134; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 142; Ion Șiugariu, Poetul George Tutoveanu, „Cronica”, 1938, 38; Gh. Vrabie, Bârladul cultural, București, 1938, 263, passim; George Ivașcu, „Sonete”, JL, 1939, 10; Vasile Damaschin, Poetul bârlădean, SE, 1940, 745; Călinescu, Ist. lit. (1941), 573-574, Ist. lit. (1982), 646, 1013; [George Tutoveanu], „Păstorul Tutovei”, 1942, 8-10 (semnează Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, Pamfil Șeicaru, D. Iov); Nichifor Crainic, Poetul George Tutoveanu, G, 1942, 9; Arghezi, Scrieri, XXVII, 404-405
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
perioada liceului, în 1925, la „Dimineața copiilor” cu versuri, și editorial cu monografia Poetul G. Tutoveanu în 1928. Colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuget clar”, „Neamul românesc” ș.a., precum și la revistele bârlădene „Graiul nostru”, „Scrisul nostru” (unde e secretar de redacție), „Lumina”, „Păreri literare”, „Păstorul Tutovei”, „Școala bârlădeană” ș.a., iar cu studii de istorie literară la „Limbă și literatură” (e membru în comitetul de redacție), „Contemporanul”, „Ateneu”, „Tomis”, „România literară”. A mai
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
în 1928. Colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuget clar”, „Neamul românesc” ș.a., precum și la revistele bârlădene „Graiul nostru”, „Scrisul nostru” (unde e secretar de redacție), „Lumina”, „Păreri literare”, „Păstorul Tutovei”, „Școala bârlădeană” ș.a., iar cu studii de istorie literară la „Limbă și literatură” (e membru în comitetul de redacție), „Contemporanul”, „Ateneu”, „Tomis”, „România literară”. A mai semnat cu pseudonimele G. Roman, Ion Trestianu, G. Veroni. U. a fost un important animator cultural
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
în comitetul de redacție), „Contemporanul”, „Ateneu”, „Tomis”, „România literară”. A mai semnat cu pseudonimele G. Roman, Ion Trestianu, G. Veroni. U. a fost un important animator cultural al Moldovei de Sud interbelice și, totodată, ultimul secretar al societății literare Academia Bârlădeană (1933-1943). De altfel, scrierile sale de tinerețe simt din plin pecetea „academică” a zonei. Primele cercetări cu caracter critic și istoric - Poetul G. Tutoveanu, Istoria literară a Bârladului (1936), G. Ibrăileanu și Bârladul (1939), Tecuciul literar (1943) - au o valoare
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]