69 matches
-
1905) 40x29 cm. În fiecare an schimbă anul în subtitlu. Din 1902 înlocuiește cuvintele „care va apare anual” din subtitlu cu cuvântul „anual”. Din 1902: 48x33 cm și din 1904: 40x 29 cm. În 1902 - 1903 director: Victor Hugo. * Curierul Bârlădean Curierul Bârlădean, periodic editat de Primăria municipiului Bârlad, număr inaugural, gratuit, apare la 15 februarie 1997 și are ca moto una din spusele lui I.L. Caragiale: „Opiniile sunt libere, dar nu și obligatorii". 42 Publicația este realizată de Biroul de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și pentru astăzi miercuri 19 aprilie, ei au fost gata de drum...” Sub lozinca „Trăiască România”, după intonarea imnului „Despărțirea”, cu refrenul: „Rămâneți cu bine, rămâneți cu bine”, cei 69 de emigranți pleacă de la mitingu l celor peste 5000 de bârlădeni, de lângă grădina publică, către Zorleni, Banca, spre Vaslui, înconjurați de trecători, continuând a cânta imnul despărțirii...” Ziarul mai cuprinde „scrisori i ntime, printre care și una din New‐ York semnată de Herșcu Haim, student - sub chirurg, către un prieten român
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din 18 ianuarie 1919 se publică recenzia la primele două numere din „Florile Dalbe”, iar St. C. Dumbravă semnează articolul „Reînceperea activității Societății muzicale „Armonia” din Bârlad. Libertatea din 6, 15 și 27 februarie 1921 se ocupă de procesul socialiștilor bârlădeni N. Cucoș, P. C onstantinescu, I.C. Iacomi și Gh. Candel, puși în libertate până la judecarea procesului, dar și scrisori ale unora din ei pr in care mulțumesc celor care i‐ au ajutat să fie liberi. În Libertatea au semnat: P.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Inscripții” s‐a numit volumul cu producții literare ale membrilor cercului literar „Mihail Sadoveanu”, care a beneficiat de o cronică literară semnată de profesorul Constantin Parfenie în Rulmentul din 30 ianuarie 1968. Tot C. Parfene semnează articolul „Oameni de seamă bârlădeni”, în care trece în revistă ce au făcut la Bârlad profesorul Ion Popescu, Alexandru Vlahuță, Iacov Antonovici, A l. Philippide, Tudor Pamfil, V. I. Popa, Ștefan Neagoe, Solomo n Halița, Stroe Beloescu... Iată câteva din creațiile cenacliștilor: Întâlnire în oțel « Iată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de a avea permanent o cronică pentru cititori. Durata în timp a ziarului se leagă neîndoios de străduința unor 145 tipografi ca Haim Leibovici, Ion Contoman, Necu lai Dănilă sau Todirașcu, Pintilie nedespărțiți de literele care au dat viață bilunarului bârlădean. La capătul a 17 ani, răsfoind colecția ziarului Rulmentul, știind și revăzând ce a făcut el pentru educarea și formarea elevilor și ucenicilor, a muncitorilor și tehnicienilor, a inginerilor și a întregului personal din F.R.B. este de neînțele s cum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
casnică” referitoare la amenajarea locuinței, încălzitul, luminatul, despre îmbrăcăminte, alimente, gospodărirea rurală”, la a treia ediție de Maria Int. colonel Dobrescu, diplomată a școlii de menaj din Priburg, profesoară și inspectoare școlară. Într‐un număr din România Mare - scos de bârlădeni la București - G.G. Ursu spune că în „Cronica unui colț de ța ră” se evocă participarea elevului Alexandru Vlahuță de la Liceul Codreanu, când stătea în Cotul Negru la lupta cu praștiile. „Aici s‐ a oțelit Vlahuță pentru bătăliile de mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1903, cu numerele 14 din 15 iunie 20 iulie, vezi și volumul „Tipografiile..." de Gr. Crețu și I. Antonovici, ziarul „Vocea Tg. Ocnei" nr. 1/1905 publica articolul intitulat „Ridicarea unui monument lui Ion Popescu Bârlad", semnat de mai mulți bârlădeni din țară", menționând că Ion Popescu „ a luat parte hotărâtoare la toate actele mari ce s-au petrecut de la 1854 până la moartea lui în 1901" și propunea a se organiza o întâlnire publică care să aleagă un comitet care să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tocmai de afirmarea regionalismului creator”, scrie cel care în 1957, la îngropăciunea lui G. Tutoveanu îi creiona statuia pe care o merita poetul plopilor dar și al dragostei de țară și tineret, în timp ce presa din Bârlad tăcea. Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte și sentimentele adânci, în raport cu valorile localității, apreciez încă odată observațiile subtile ale Cronicarului din „România literară” și regret adânc că o bijuterie literară nu numai stilistică precum „Figuri singulare din familia Alexandrina Enăchescu Cantemir: Tanti Didica” nu și-
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ceea ce a reprezentat și ce reprezintă astăzi municipiu l Bârlad, sub cele mai variate aspecte: cultură, artă, poezie și proză, sculptură, pictură și economie” - susține ing. Gheorghe Alexa, profesor universitar dr. docent Iași . ...”Un colectiv de peste o sută douăzeci de bârlădeni, rămași în oraș sau plecați pe alte meleaguri (dar cu sufletul strâns legați de locul natal), animați de energia și râvna neobositului Romulus Boteanu, au realizat recent cel de al doilea volum monografic din ciclul „ Bârladul odinioară și astăzi” - scria
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ursu scrie în Lumina nu numai la comemorar ea a doi ani de la moartea prietenului său prof. Ionel Peiu portretul literar de o sensibilitate aparte „Un prieten bârlădean” (nr.21‐ 22, noiembrie 1946) ori poezia „Unui prieten m ort - pictorului bârlădean Ionel Peiu (nr.17‐ 18, august 1946), dar și cursivul „Un muncitor poet” Th. Călin (octombrie 1946 - semna Th Călin Delapraja n.n.): ...” Am publicat la domnul Peiu „Istoria literară a Bârladului”, „Tecuciul literar”, atâtea alte ar ticole și versuri din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a logodit / Cu cernelurile instalate / Și cu pan a suflată / Cu metal astral / Înfruptându‐ se / Din minunea cristică / De a fi om / La masa tăcerii lui / Clipa trăiește / Împărțind lumină / Până la geamătul / Ultimului strigăt. Revista Pagini medicale bârlădene, realizată de bârlădeni, dar nu numai de ei, utilă medicilor și cititori lor în general, din întreaga România. Un mare merit are familia Nicu Botezatu, fiul fostului meu coleg Alexandru Botezatu - Bârlad. A se vedea și finalul de text la medalionul „Însemnări medicale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicist și avocat, secretarul Ligei Culturale, un element de valoare în mișcarea culturală a Bârladului. Dânsul va reprezenta revista bucureșteană în localitate.” O zi îngrozitoare la munte, poveste adevărată, semnată de Dumitru Fărcășanu, găzduiește o fotografie „Colonia de copii 411 bârlădeni în fața pavilionului din Techirghiol, construit de Societatea bârlădeană pentru combaterea tuberculozei, din inițiativa doamnei Madelena D. Costandache și a dlui doctor Ioan Ionescu, medicul primar al orașului Bârlad .” Din pagina ”Bibliografie, cărți, reviste și ziare primite la redacție” aflăm că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu aduce nici o noutate în domeniu (fig. 85av) După 1989, Cuza apare pe medalia expoziției filatelice din 1993, organizată la Alba Iulia cu prilejul sărbătoririi a 75 ani de la Marea Unire din 1918 (fig. 86rv), pe o medalie inițiată de bârlădeni (fig. 87av), cât și pe medalia Lojei masonice Alexandru Ioan Cuza (fig. 88av). Credem că în actualitate se abuzează de prezența lui Cuza pe unele medalii care fie nu aduc noutăți ale portretului medalistic, fie sunt copii palide ale celor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
nu aduce nici o noutate în domeniu (fig. 85av) După 1989, Cuza apare pe medalia expoziției filatelice din 1993, organizată la Albă Iulia cu prilejul sărbătoririi a 75 ani de la Marea Unire din 1918 (fig. 86rv), pe o medalie inițiată de bârlădeni (fig. 87av), cât și pe medalia Lojei masonice Alexandru Ioan Cuza (fig. 88av). Credem că în actualitate se abuzează de prezența lui Cuza pe unele medalii care fie nu aduc noutăți ale portretului medalistic, fie sunt copii palide ale celor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cărți sau proiecte regizorale sau scenografice care erau văzute de puțini intimi ai lui. Într-o zi am primit la redacția ziarului “Seara” unde lucram cartea sa proaspăt tipărită “Ghicește-mi în cafea”, carte pe care el mi-a scris: “Bârlădeni amîndoi, de pe aceeași stradă cu salcâmi, cu gâște și cu copii, cartea are duh net de Podeni, de Podul Pescăriei și de șoseaua Prutului”. “Nu-i frumos desigur cuprinsul ei (adică al cărții, scria cu modestie autorul n.n.) dar e
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Maiorescu, Coșbuc, V.Voiculescu, M.Eliade, Sergiu Al. George ș.a.). Aceasta a patra carte a D-nei Oltea Rășcanu Gramaticu se citește cu plăcere și ca un ghid turistic, și ca o enciclopedie și ca un jurnal de călătorii, devenind pentru bârlădeni, și nu numai, a patra parte a minunii care se numește talent! Simion Bogdănescu, scriitor 679 SIGUR E OBIȘNUINȚĂ! Dacă e a patra oară, sigur e obișnuință... sau despre un dicton contrazis. Ori poate doar continuat... „Une fois n’est
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în linia îngiumătățirii statornicită din vechi”. Aceasta ca urmare că postelniceasa Elenco Manu, stăpâna părții boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții ei de către stăpânul vecin al moșiei Bârlădeni, actualul Podoleni. Vechia hotarnică, prin care se trasase „linia îngiumătățirii” moșiei Umbrărești între partea boierească și cea a țăranilor, linie pe care ei o cer respectată, fusese „făcută de către Costandin Zbere clucer la anii 7213 (1704) septemvrie 1 (întîi) cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
am relatat, el aflându-se, după cum se constată lesne de către cunoscătorii locului, pe interfluviul Bârlad-Siret și făcea legătura, o face și acum, între Umbrărești și Movileni. Luăm în considerație și precizarea prin care în hotarnică se specifică faptul că moșia Bârlădeni „păr/ă/ aici vine tot alăture cu hotarul Umbrăreștilor”, urmând apoi hotarul cu Movilenii și Bilieștii, înțelegăndu-se că este vorba de capetele acestor două din urmă moșii în partea lor estică. Aflăm notat „drumul Bozieștilor” și în Planul moșiilor Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintre acei de gios și fiștecare au rămas în osăbire pentru proprietaoa lor a să îngriji și a o ocroti; și al 3-lea; că între ceea ce să atinge de prigonirea dintre Bârlădeni (Podelenii actuali I.S.) și între partea de sus a Umbrăreștilor pentru înpresurare, în privirea învechitei hotarnice a lui Zbere, care pururea au fost neprihănită și lucrătoare asupra moșiei Umbrăreștii”, dacă există și alte pricini neaduse „încă la cunoștința Domniei noastre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]