352 matches
-
civică" a colonelului Stoicescu, a unei națiuni împărțite și supravegheate de mucoșii ăia de prăvăliași îmbrăcați în cămăși jegoase și s-a speriat de-a binelea. Și totul se putea întîmpla de la o zi la alta, ajungea să se audă bîzîitul unui avion deasupra Vladiei și din avion să coboare nu Pangratty, ci domnul Caraiman, care pentru a se vedea cocoțat în vîrful vîrfurilor ar accepta (oare nu chiar i-ar place?) și programul lui Scaraoțchi, nu doar pe cel al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
care două mormane de mușchi în costume cu dungi păzesc o ușă. Caraliilor ăstora le plătești partea lui Lenny, jumate din tot ce câștigi. Unul îți spune numele într-un microfon prins la rever, și ușile sunt deblocate cu un bâzâit puternic. Înăuntru sunteți doar tu, Angelique și Lenny. O să râdeți, dar, oricât de însingurată și izolată pare viața ta făcând joc de picioare, viața lui Lenny arată și mai rău. Închis aici în mansarda lui, îmbrăcat într-un halat alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
eforturi și să ai Încredere În mine. Adam ar fi vrut ca durerea din piept să Înceteze. Îl făcea să se simtă slăbit, amețit și gata să izbucnească În lacrimi. I s-a părut că aude paraziții unui radio, un bâzâit neclar, punctat de voci mormăite, un fragment dintr-o arie de coloratură, știrile, ura, ura, progresăm, mândrie pentru nația noastră. I s-a făcut greață și a simțit că se clatină pe picioare. Sunetele Îi dădeau târcoale fără să le
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
un moment. Azi e teribil de cald. Se vede că ți-o fi tare foame. Să mergem la Glodok să luăm niște mâncare chinezească, ce părere ai? Adam și-a Înclinat ușor fruntea. I s-a părut că aude iar bâzâitul unui radio, mai potolit și mai limpede. De data asta a Înțeles că erau zvonuri din viața petrecută alături de Karl. și-a amintit cântecele patriotice ale corurilor de copii transmise la radio: Pe glia stropită cu sângele meu/ Rămân În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
rezemat de fișet asistenta moțăia cu o carte în brațe, cu fața învăluită de-o mare împăcare... Carmina coborî din scaun și porni spre ieșire parcă târându-se pe linoleum, străbătu culoarele întunecate, auzi în dosul ușilor vopsite în alb bâzâitul aparatelor de pilit, se grăbi să ajungă afară, coborî scările, respiră de câteva ori profund, aerul părea rarefiat, pătrundea anevoios în plămâni. Coti pe lângă biserică, apoi pe lângă un atelier de ceasornicărie, ieși, în sfârșit, în bulevard. Asta e, își spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de doctorat. Scria la Revista de pedagogie. Publica În Le français dans le monde, Învăța engleza fără profesor. Imagina proiecte de reformă a Învățământului. Muncea enorm. Trăia. Trăia și vorbea despre lucruri care, fără ea, s-ar fi ripisit odată cu bâzâitul de cărăbuș captiv al ceasului deșteptător. O viață din care lui nu i-ar fi rămas decât un gust dulceag-amărui pe limbă. O cocleală. O stare ciudată, inexplicabilă. O nedumerire. Treaz, cu fața Îngropată În pernă, se bucura să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
consumării lente a combustibilului pe măsură ce mașinăriile unei vieți trăite într-un anumit fel, în anumite locuri și din anumite unghiuri sunt oprite, se strică sau se sting una câte una. Durează ceva timp. Uneori, dai peste luminile prăfuite sau peste bâzâitul electric al mașinăriei cuiva - poate la multă vreme după ce te-ai așteptat să ți se întâmple asta -, ce continuă să funcționeze, singură în întuneric. Continuă să-și facă treaba pentru persoana care a pus-o în mișcare încă mult, mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
uitat fix la imagine, mi-am convins mâna din pixeli să se strângă într-un pumn din pixeli și apoi am desfăcut-o, întinzând-o și fluturând din degetele în alb-negru. Auzeam zgomotul traficului. Și alte sunete - un copil plângând, bâzâitul unui televizor printr-un geam deschis -, zgomote ce pluteau peste suprafața apei încețoșate. Uitându-mă în jur, umbre vagi începură să se ivească în albeață. Siluete familiare prinseră contur în jurul meu, acoperișuri terasate la orizont și copaci, antene TV și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
miraculos, și nu numai ale lor, ci și ale creațiilor lor. Și asta se întâmplă doar ca zeii să nu se plictisească! Și, cu ei deopotrivă, nici d-voastră, domnilor!... Și doamnelor... (Albina, tot mai derutată și nervoasă, produce un bâzâit strident și se așază pe chelia rezonerului ce-și agită mâinile iritat pe deasupra ei. Atacă precis și năvalnic chelia plată și strălucitoare. Se aude un răcnet nevralgic și sfredelitor ca de burghiu. Se stinge lumina.) Împărătița furnică Furtive sau false
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
un obiectiv secret. Dar cine comandase plan general? Și un cerc roșu în jurul personajelor în mișcare: Stoian și Teodor? Care urmăreau cocoțați pe gard femeile din priviri. Comentau și râdeau și aici sonorul nu reda nimic. Nu se auzea decât bâzâitul videoproiectorului. Pe stradă, toate femeile erau goale, neștiind că sunt goale. Așteptau în stațiile de tramvai nepăsătoare și frivole, neștiind că sunt frivole, gesticulând sau mângâindu-și sânii și șoldurile, provocator, neștiind că sunt provocatoare, unele căutând să-și aranjeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ca să-și justifice intruziunea în casa mea. Poate că nu era decât soiul acela de maniac care se îngrozește dacă scumpa lui caroserie scoate un zgomot ciudat. N-ar fi îndrăznit să-mi spună: „Scuzați-mă, mașina mea are un bâzâit ciudat, pot să folosesc telefonul dumneavoastră?” N-ar fi părut destul de grav. Politețea l-a constrâns să pretexteze o pană. Da, asta trebuie să fie. Nu este suficient că ar fi fost posibil? Ceea ce e limpede, este că voiam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
fi observat prezența La un moment dat, Păpădie, care mergea În fața mea, se oprește și mă face atent... „Ce-i, Păpădie?” „Cred că am auzit zgomot de motor ambalat la maximum”. Am rămas cu urechea la pândă. Pe gârlă curgea bâzâit de motoare de camion, intercalat cu cel de motoare supergrele... „Ce o fi Însemnând asta?” - ne-am Întrebat. „E posibil să fie și o coloană de tancuri. Altfel nu se explică această Îngrămădire de zgomot de motoare” - a presupus Păpădie
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Oricum, am pierdut Întâlnirea cu balaurii rusești” - a apreciat Toader. „Nu cred că au oprit transportul, ci doar e o pauză Între coloane” - am Încercat eu să păstrez optimismul. Am rămas În așteptare... Pe la primul cântat al cocoșilor, cred, un bâzâit ca al unui roi de albine a adiat din stânga noastră... Toader a privit la mine și la Păpădie cu mare atenție... „Am vrut să văd dacă nu vi se vede cumva căciula sau altceva de culoare Închisă. Pe albul omătului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În timp ce mâncam, zgomotul unui motor de avion a străbătut văzduhul până la noi. „Acesta-i tot nemernicul care ne-a urmărit dimineață. Știind că nimeni nu-l va ataca, Își permite să treacă foarte aproape de linia frontului nostru” - am comentat eu bâzâitul avionului... Ne-am tras În umbra tufelor de la intrarea În crăpătura dealului, rămânând cu ochii pe cer, În direcția de unde se auzea sforăitul motorului. După o vreme, a apărut și avionul În Înalturi. Era unul de recunoaștere. Ne așteptam să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Strunga autobuzul s-a defectat. Am coborât după ce am primit informația din partea conducătorului auto că reparația autobuzului durează aproximativ o jumătate de oră. Plimbându-mi privirea înspre cei câțiva copaci care străjuiau stațiunea pe ambele laturi ale șoselei, am auzit bâzâitul unei drujbe. Cu milă priveam cum cad copacii, unul după altul, sub acțiunea dură a drujbarului. Am continuat să privesc și mi-am îndreptat ochii în sus, spre vârful copacilor care erau încă în picioare, și am observat că ei
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de înalte, că nici cerul nu se mai deslușește; auzi fluieratul fabricilor, al automobilelor, al trenurilor zvăpăiate care merg pe sub pământ și pe deasupra caselor; al harabanelor de căruțe și trăsuri; auzi șuieratul ascuțit al vapoarelor mari de pe fluviul Sena și bâzâitul subțiratic al unor mici vapoare de plimbare, pe care Francezii glumeți le-au botezat "Vapoare muște" și în toate părțile vezi lucruri înveselitoare, care te fac să uiți necazurile zilnice. Sunt un popor de viață Francezii, iar Parisul este casa
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de magiun de prune. Multe din "cărțile esențiale" - Dumas, Jules Verne, Cervantes, Tolstoi, Homer, tragediile grecești, Dickens, Fielding, Poe, Jack London, teatrul american, surorile Brontë, Shakespeare - se leagă, din acest motiv, de-o anumită lumină, de culoarea pomilor înfloriți, de bâzâitul albinelor, de căldura plăcut-moleșitoare a acelor zile care m-au marcat pe vecie. După cum, în "regim nocturn", n-am să uit cum citeam, prăpădindu-mă de râs, singurul treaz într-un oraș adormit, Serile în cătunul de lângă Dikanka, al lui
Ce tabieturi de lectură aveți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7400_a_8725]
-
se îndulceau cu înghețată, mâncând cu lingurițe de os din pahare albastre fațetate. În piață zbierau purcei în saci și, în coșuri, acoperite cu rogojină până la gât, gâște. Zburau paie. Muște mari, în straie verzi de bal, cădeau cu un bâzâit de elice în coșuri cu cireșe amare putrede, se ciocneau în aer și făceau mici voiajuri de nuntă. Tot drumul, Evsei Lvovici îl înfieră pe Iusupov pentru faptul că COM-ul nu a fost la înălțime. Iusupov fu de acord
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
înfățișează încă de la titlu. Cuvântul "țânțar" nu apare niciodată explicit în text. Ca sugestie, ca metaforă, ca întrebare de subsol, termenul e omniprezent. Cea dintâi interpretare se referă, desigur, la comunitatea "artiștilor" invitați în vilegiatură de doamna Maurier. Necontenitul lor bâzâit, neodihna sterilă, inutilitatea ocupațiilor, nesfârșita vacanță în care par a trăi reprezintă transcrierea în regim cultural a activității insectelor. Înțepăturile dintre personaje, încercările de a dobândi superioritate morală sunt întru totul asemănătoare acțiunii dipterelor care trăiesc vampirizându-i - la propriu - pe
Primul Faulkner (VIII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6708_a_8033]
-
păianjen pe un fir lung de pânză care se desfășura progresiv. Îl vedeam tot mai aproape, îi distingeam picioarele care țeseau neîntrerupt firul. Ajunsese la zece centrimetri de mine. Se opri. Ceva îi făcu să tremure carcasa gheboasă. Deslușeam un bâzâit agitat. În pânza de deasupra se prinsese o muscă și încerca să se desprindă din firele lipicioase. Păianjenul a simțit-o. Într-o secundă era lângă ea, croindu-i din picioarele lui meștere un corsaj lipicios și complicat, exact pe
Poveste glossy by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4563_a_5888]
-
scurta albastră pe mine băiatul i-a atins brusc reverele și a fugit nici nu-l cunoșteam pe băiat din acea zi mă simt ca un ostatic 4. scurta albastră plutea în curte la comana era plină de versuri de bîzîitul albinelor pescari veneau și-o salutau cizme de cauciuc undițe pe pămînt și în aer acum stă în odaia mea între computer și grilajul de fier al ferestrei cînd și cînd un abur de ceai îi învăluie reverele în neștire
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și abia aici devine evidentă marca Filip Florian - că până și momentele cele mai tensionate din istorie sunt transpuse într-o scriitură într-atât de vie, încât iese mereu din paginile cărții. Bombardamentul aerian din 1944 e surprins drept „un bâzâit cumplit, aiuritor, ca și cum mii de albine mi-ar fi intrat în urechi”. De reținut și imaginea absolut fabuloasă a mamei, așa cum rămâne ea imprimată pe retina micului Emil: „Mama era lângă mine, nu în geamantan, nici n-ar fi încăput
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]
-
și jale să îmbucăm feliile de învățătură pe care nimeni nu ni le oferea. Doamne, cât de însetați de învățătură mai eram după loviturile de strujan! Însetați și înfometați. În câteva secunde era o liniște în clasă, de puteai auzi bâzâitul muștelor din curte. Iar școlarii? Cadre de icoane, scoși din ramă și așezați îngeri în bănci. Blânzi, cuminți și drăgălași, de-ți venea să-i săruți. Cine putea crede că, în urmă numai cu câteva clipe, drăgălașii de îngeri se
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Petriță a spus : -Hai, mă, să-l luăm și pe el la bolindeți, că mă enervează cu miorlăitul! -Bine, îl luăm! a spus șiretul de Ilie. Numai dacă îi dă mă-sa voie. Bucuros, am mutat pe un alt plan bâzâitul și insistențele. M-am dus la mama : -Hâââ! Vreau la Moș Ajun! Vreau la bolindeți! Hâââ! Într-un târziu, am reușit să topesc inima tatei, care a spus : -Hai, fă, să-l lăsăm! Să aibă și el o bucurie! -Nu-l
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]