434 matches
-
de fotografii, scrisori, pasaje cu iz retrospectiv din scrierile mentorului, Ioan Pintea și-l imaginează drept "un tînăr mîndru, orgolios, cosmopolit deseori, ironic, plin de idei năstrușnice, pe măsura Ťanilor nebunaticiť, eroic de cele mai multe ori, mereu pus pe harță și bășcălie în imensitatea saloanelor interbelice, sobru la nevoie, franțuzit și englezit peste măsură, în scandal cu mentalitatea franceză și engleză, după caz". Și totuși acest intelectual vivace, strălucitor a simțit chemarea divină. Și a abandonat nu doar traiul mirean , ci și
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
Când ele sunt puse în discuție, totuși, la insistențele intervievatorului, comentariul își pierde sclipirea de altădată, în favoarea unei retorici foarte generale și fără contur: „tot ce pretind e că progresul tehnic, științific, material, e însoțit uneori de regres interior”; „plăcerea bășcăliei și deprinderea de a face haz de necaz ne-au stimulat, poate, să nu luăm nimic în serios, să fim ceea ce aș numi «popor meteorologic», prea «sensibil» și prea atent la direcția din care suflă vântul”; „avem, se pare, nefericita
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
care rămâne o durere surdă, neînțeleasă, imprecisă. Scenariul semnat de Ionuț Teianu are o simplitate convingătoare, un echilibru pe care regizorul l-a urmat, și este remarcabil că umorul nu este nicio clipă grosier. Tudor Giurgiu nu a cedat tentației bășcăliei și a poantei scabroase, filmul nu are nici cea mai mică tușă de vulgaritate. Pe scurt, muncitorii unei întreprinderi falimentare sunt pe punctul de a fi disponibilizați, există totuși promisiunea că investitorul strategic de origine franceză, o firmă care ar
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
omului nou, curaj, simț al sacrificiului, moralitate, tenacitate, idealism și credință în cauza comunistă, dar și cel care-l transforma în filmele de după 1989 într-un om al cavernelor, dezumanizându-l până la un grotesc nimicitor, lăsând doar erzațul ordurier al bășcăliei. Și m-aș întoarce la o scenă care nu poate să nu îți stârnească râsul, dar care are acea doză de ambiguitate prin care tragicul se insinuează în filmul lui Giurgiu. Muncitorii îmbrăcați corect cu costum, cravată și pantofi se
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
scena de caft de la morgă între medicii legiști, infirmieri și Aurel însoțit de polițaiul Stelică este de o formidabilă tîmpenie, escaladînd performanțele știrilor de la ora 5. De grotesc are parte tot filmul, orice încercare timidă de a ieși din schema bășcăliei generalizate eșuează, sictirul și stropșitura umplu gura personajului. Expresiile măscăroase, miștoul, "caterinca", neaoșismele buruienoase, toate cu condiment de accent moldovenesc sunt livrate în afara unei autentice prestații actoricești, simple fapte și dileme peizane "de-ale lui Mitică", "să mă ierți și
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
nu într-un birou. (La Scăieni, în ultimul timp, când am întrebat de el în hala cuptoarelor, muncitorii sticlari îmi răspundeau făcând semn cu bărbia ori cu degentul în sus. Crezusem că le place să glumească, să mă ia în bășcălie, ce căutam acolo. Aș, tata, cocoțat sus pe un cuptor, la câțiva centimetri de tavan: ajungeai la dânsul numai pe niște pasarele și o mulțime de scărițe metalice, perpendiculare, așa cum sunt pe vapoare. Tata: dacă inginerul nu-i în stare
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
Ana Blandiana Noțiunea de bășcălie este o noțiune misterioasă, de la etimologie până la importanța pe care a reușit să o aibă în psihologia poporului român. în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, cuvântul B|ȘC|LIE figurează de origine necunoscută, iar cele câteva supoziții etimologice pe care
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
etimologice pe care le-am găsit aiurea mi s-au părut puțin convingătoare. O proveniență mai curând necunoscută, la fel de incitantă și neliniștitoare ca și importanța pe care realitatea numită astfel o are în viața și în istoria noastră. A face bășcălie, de cineva ori de ceva, explică dicționarul, înseamnă a-ți bate joc, iar sinonimele sunt: a batjocori, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ocară, a înjosi, a dezonora. Exagerând puțin, s-ar putea vorbi aproape de
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
începând de când, din care epocă, sufletul timpului a fost pentru noi marcat de acest amalgam de influențe și reacții, de complexe și născociri, de provocări și riposte care se numește, cu o vocabulă mirosind aproape dramatic a sarmale și mititei, "bășcălie". Aș fi tentată să încep de foarte mult - poate chiar de dinaintea momentului incert în care ne-am format ca popor - și să consider că totul se trage din ceea ce eu consider a fi cea mai specifică și cea mai greu
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
zmeii, gheonoaiele, balaurii nu luptând pur și simplu, ci aflând unde-și țin aceștia puterea, prin organizarea unor strategii și coaliții, formate din alții (albine, furnici) la fel de slabi și de inteligenți ca și ei. Din această inferioritate-superioritate-neegalitate s-a născut bășcălia. Bergson spune că "l'intelligence c'est le moyen de se tirer d'affaire", în traducere liberă, ciudat de exactă, "deșteptăciunea este mijlocul de a ști să te descurci". Pare o definiție scrisă anume despre noi. Și dacă suntem deștepți
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
de naivitate. "Românul nu e candid niciodată, scrie Ralea, (...) are spirit critic, luciditate, bun simț, mefiență, scepticism" și tot el vorbește de adaptabilitatea românească pendulând între scepticism și grandomanie. Din această pendulare s-a născut și continuă să se nască bășcălia. Scepticismul ca rădăcină a bășcăliei, zeflemelei, pehlivăniei, miștocărelii, deriziunii - care, asemenea lui, sunt forme de pasivitate - iată o idee. De altfel, meditația de acest fel, meditațiile asupra propriului popor conțin întotdeauna pentru mine umilința necesității lor. Dacă aș aparține unui
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
candid niciodată, scrie Ralea, (...) are spirit critic, luciditate, bun simț, mefiență, scepticism" și tot el vorbește de adaptabilitatea românească pendulând între scepticism și grandomanie. Din această pendulare s-a născut și continuă să se nască bășcălia. Scepticismul ca rădăcină a bășcăliei, zeflemelei, pehlivăniei, miștocărelii, deriziunii - care, asemenea lui, sunt forme de pasivitate - iată o idee. De altfel, meditația de acest fel, meditațiile asupra propriului popor conțin întotdeauna pentru mine umilința necesității lor. Dacă aș aparține unui popor mare și triumfător, unul
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
vorba de malformații cărora le aparțin, ci și pentru că fac parte dintre acele persoane care nu pot fi strivite decât de lucrurile pe care nu le înțeleg. Iar ceea ce nu pot să nu înțeleg este că atunci, la începuturile ei, bășcălia s-a născut din umilință. Să ne întoarcem la filologie. Cunoscută pentru capacitatea ei de a absorbi neologismele și de a împământeni împrumuturile, limba română este cunoscută, de asemenea, pentru felul bășcălios, pentru ironia și deriziunea prin care preia adesea
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
altă parte, slavul monka semnificând chin, suferă la noi transformarea, semnificantă cât un întreg eseu filosofic, în muncă, deosebită de lucrarea latină, prin lipsa libertății și a bucuriei de a lucra. Am dat aceste exemple ca să ilustrez felul în care bășcălia funcționa ca o răzbunare a cine știe căror și câtor umilințe. Dar ceea ce trebuie observat și reprezintă încă o caracteristică a acestei complicate, ambigui și adesea contradictorii noțiuni care formează tema noastră de azi este faptul că ea se întoarce
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
sau nu, este vorba de o privire de pe malul istoriei, din afara ei. Și, dacă încercăm să găsim în toate acestea un sens mai profund decât simpla descărcare psihologică ("Suntem osândiți la sens", spune Merleau Ponty), vom descoperi că noțiunea de bășcălie, nelipsită din nici o epocă a istoriei noastre, își schimbă modul de întrebuințare de la o epocă la alta. în timp ce în epocile negre se poate transforma într-o alunecoasă manta de vreme rea care ne ajută să ne strecurăm sub lovituri, ne
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
fi manipulat poate fi totuși guvernat cu ușurință. Libertatea interioară se transformă în condiție și chiar în unealtă a supunerii exterioare. ...Iar toată această complicată și subtilă construcție psihologică nu este fără legătură cu persistența lumii lui Caragiale și-a bășcăliei ei în plină nebunie totalitară, unde a funcționat ca un diluant - în delăsare, în superficialitate, în deriziune și chiar în batjocură - a patetismului urii și-a entuziasmului crimei. Dar pentru a reveni, este clar că problema raportului dintre noi, ideile
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
a patetismului urii și-a entuziasmului crimei. Dar pentru a reveni, este clar că problema raportului dintre noi, ideile comuniste și realitatea pe care ele voiau s-o impună și s-o inventeze este dependentă de problema raportului nostru cu bășcălia. Este clar că, în perioade foarte grele, capacitatea noastră de a ne bate joc de ceea ce ne înconjoară ne-a apărat și chiar ne-a salvat într-o oarecare măsură. în mod evident, în dialogul dintre oameni și lozinci au
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
de a ne bate joc de ceea ce ne înconjoară ne-a apărat și chiar ne-a salvat într-o oarecare măsură. în mod evident, în dialogul dintre oameni și lozinci au câștigat întotdeauna bancurile. în mod evident, forța vitală a bășcăliei a îngreunat spălarea creierelor la români. Ceea ce nu înseamnă că aceasta nu a reușit totuși, dar cum totul e relativ pe lumea asta, e destul să ne comparăm mecanismele sufletești și mentale cu cele ale germanilor din RDG ca să ne
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
ofițeri ai poliției politice sunt de neimaginat în România nu numai pentru că la noi le țin preoții, ci și pentru că foștii ofițeri nu au timp de morți, sunt încă prea ocupați cu viii. Dar ca să revenim la perioada în care bășcălia era încă o formă de apărare și nu rareori chiar o armă, să ne amintim cum deviza întregii populații era "ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim", cum totul era mimare, îngânare și bătaie de joc
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
încă o formă de apărare și nu rareori chiar o armă, să ne amintim cum deviza întregii populații era "ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim", cum totul era mimare, îngânare și bătaie de joc, cum bășcălia era așezată chiar la temelia societății și cum verbele acțiunii ajunseseră să fie "a se orienta", "a se descurca", "a se învârti". "Lipsa de energie activă, pasivitatea defensivă și resemnată a românilor", lăsând loc doar la "protestarea verbală (...) prin batjocură
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
însuși și era din ce în ce mai evident că o asemenea îndelungată practică a degradării nu putea să nu lase urme. E adevărat că împotriva răului devenit absurd nu se putea lupta cu armele raționalului, dar în același timp acceptarea armelor absurdului - și bășcălia ca atitudine existențială a fost una dintre ele - prezintă riscul dizolvării criteriilor, al convertirii definitive la bășcălie. Ca într-o vaccinare deci, singura șansă ar fi fost inocularea bolii, a batjocurii, a deriziunii doar în măsura în care sănătatea avea nevoie de ele
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
urme. E adevărat că împotriva răului devenit absurd nu se putea lupta cu armele raționalului, dar în același timp acceptarea armelor absurdului - și bășcălia ca atitudine existențială a fost una dintre ele - prezintă riscul dizolvării criteriilor, al convertirii definitive la bășcălie. Ca într-o vaccinare deci, singura șansă ar fi fost inocularea bolii, a batjocurii, a deriziunii doar în măsura în care sănătatea avea nevoie de ele pentru a se apăra, o vaccinare neomologată științific însă, ale cărei teste le-am făcut pe noi
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
vor sustrage demenței, înnebunind puțin. Abia după 1989 am descoperit că, pe de o parte, în pofida șmecheriei noastre, spălarea creierelor se produsese într-o măsură mult mai mare decât în cele mai pesimiste estimări, iar pe de altă parte, medicamentul bășcăliei produsese o intoxicație medicamentoasă la fel de periculoasă ca și boala pe care încercase s-o trateze. Am descoperit că ceea ce putea în condițiile dictaturii să ne salveze poate în condiții de libertate să ne distrugă. Tot ce ni s-a întâmplat
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
în care este liber să și-l construiască singur. Purtată prea mult, masca batjocurii ni s-a lipit de față, împiedicându-ne nu numai să ne descoperim adevăratele trăsături, ci chiar să ne mai amintim dacă am avut vreodată altele. Bășcălia (o șmecherie care are în plus tupeul de a-și bate joc de cei pe care îi înșală) a devenit pentru români un fel de șperaclu bun de deschis toate porțile și de rezolvat toate problemele, un fel de perpetuum
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
care îi înșală) a devenit pentru români un fel de șperaclu bun de deschis toate porțile și de rezolvat toate problemele, un fel de perpetuum mobile care face să ni se învârtă nu numai soarta, ci și sufletul în gol. Bășcălia generalizată reușește să dilzolve totul, asemenea unui acid capabil să șteargă urmele și să facă să dispară, la grămadă, atât victimele, cât și armele crimei. Cei ce fac alergie la gravitate vor considera, desigur, exagerată această perspectivă, după cum cei ce
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]