81 matches
-
proza pașoptistă și postpașoptistă (1999). Mai mult decât în oricare dintre textele anterioare, P. adoptă aici o perspectivă postmodernă, de la ideatica schemelor de reconsiderare detașat-implicată și „ironic-afectuoasă” (Livius Ciocârlie) până la ultimele ei erupții de amănunt în stilul „simpatetic” și totodată „bășcălios” și „«haios»” (Paul Cornea). Comentatorul declară că nu ține să „salveze” proza în discuție, totuși, prin noua optică, el reușește să îl apropie de ea pe cititorul de azi. Îi vine în ajutor mai întâi criteriul de alcătuire a corpusului
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
se autopercepe într-un registru ironic, asemănător celui din romane. Scriind despre sine, Chandler nu abandonează aerul sarcastic, șarja caustică și vivacitatea parodică. Prezentându-se drept un erou de roman („Sunt exact ca personajele din cărțile mele”), autoflatându-se la modul bășcălios („Sunt foarte frumos, am un fizic puternic și îmi schimb cămașa în fiecare luni dimineață”), el reușește un portret plin de farmec, bazat pe figura retorică a hiberbolei - o hiberbolă în ton minor însă: Am prieteni în toate păturile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vechi ale copiilor care participaseră la „Iată un copil deștept“, în zilele când Seymour și cu mine eram vedetele spectacolului. Locotenentul s-a întors spre mine. — Ce fel de spectacol era? Nu l-am ascultat niciodată. O chestie din alea bășcălioase pentru copii? Întrebări și răspunsuri, și alte chestii de genul ăsta? Neîndoielnic, în glasul lui se strecurase o undă de rang militar, neostentativă, dar insidioasă. Mi-am scos în sfârșit chipiul și am răspuns: — Nu tocmai. M-am simțit invadat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
a avut putere nici măcar să se mire, dom’ Tolea, să scâncească, să ridice mâinile în dreptul ochilor, gonind vedenia. N-a făcut nimic, îl privea doar pe marele Bazil. Palid, ca un mort, dar treaz. Nu era beat, avea mutra lui bășcălioasă dintotdeauna, dar era palid, palid de tot. Ca un prunc privea, fără să clipească și fără să vadă, săracul Tolea. Vasile îmbrăcat în raglanul cafeniu, englezesc al lui dom’ doctor! Fular de mătase galbenă la gât, pălărie tare. Mănuși lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ajung să scriu pe dosuri... ) deci o pagină de manuscris care avea pe o față scrisul meu, pe cealaltă, al Balcanicului. Bine, deșteapta mea, și ce-ai mai observat? (ea mă privește ascuțindu-și ochii, trece repede peste tonul meu bășcălios, înghițindu-l ca pe ceva material) La voi acolo, zice, condeiul e de uz comun? Pixul, adică, scrie cu el ăla care pune primul mâna? Și asta e bună. Pe amândouă fețele nuanța pastei, un negru violaceu destul de greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cele necesare pentru o dezbatere Între trei specialiști În fenomene paranormale, și anume, doi vrăjitori recunoscuți și o clarvăzătoare celebră, convocați În mare grabă ca să analizeze și să-și exprime opinia asupra a ceea ce Începea să fie numit de către unii bășcălioși, din aceia care n-au nici un pic de respect, greva morții. Reportera, Încrezătoare, Își făcea de zor treabam, Într-o cruntă amăgire, Întrucât interpretase spusele sursei sale de informație ca Însemnând că muribundul, literalmente, se căise de pasul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
-iștii s-au născut din Cei Șapte Pitici”. „Nu Cei Șapte Pitici, ăștia-s Nibelungii”. „Dar cei de care se vorbește aici sunt Micul Popor irlandez. Iar cele rele aici sunt zânele, micuții sunt buni, doar că sunt un pic bășcălioși”. „Pune-l deoparte. Și dumneata, Casaubon, ce-ai găsit?” „Numai un text curios despre Cristofor Columb; Îi analizează semnătura și găsește În ea până și o referire la piramide. Intenția lui era să reconstruiască Templul de la Ierusalim, deoarece era mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
se întreprindea, respectivul exces era iute acoperit și făcut uitat de către fermecătorul vălmășag de Occident și Orient al acestor neasemuite tărâmuri. Uite că și-n prezent, remarcă, nu fără o fină delectare, has-Satan, un cârd de găini scurma cu o bășcălioasă înflăcărare brazdele 78 DANIEL BĂNULESCU Dar abia atunci când prietena mea a recunoscut, printre trupurile ce săltau sub revărsarea sucurilor gastrice și-a salivei, siluetele inconfundabile ale câtorva poeți precum: Ion Mureșan, Cărtărescu, Mariana Marin, Danilov, parcă Antonesei, Stoiciu, desigur Mușina
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
toate popoarele care s-au dezvoltat în condiții istorice grele s-au comportat în acest fel. Cu siguranță este ceva și din felul nostru de a fi. Mă gândeam inclusiv la ciobănașul mioritic. Atitudinea lui în fața morții are și ceva bășcălios. În special refuzul său de a se implica rațional, tranșant, într-o situație extrem de clară, pentru a-și salva pielea. Nu vi se pare un fel de bășcălie tragică atitudinea asta, nu vi se pare că e o autobășcălie? Doar
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de lei. În loc de "usturoi", zice "vanilie sârbească", în loc de "vin", zice "flanelă de Drăgășani", și-n loc de "bilet de bancă", "poza lui Traian"".34 Farmecul personajului ține exclusiv de această vocație locutorie, de a da lucrurilor o interpretare mucalită și bășcălioasă, de a distorsiona ludic realitatea prin cuvinte. Reducând totul la dimensiunea derizoriului, Mitică e moftangiul vesel tipic. Politicianul burghez cunoaște prin Cațavencu, Tipătescu, Trahanache, Dandanache, Farfuridi, Coriolan Drăgănescu, Leonida Condeescu, Costăchel Gudurău, etc. obiectivări literare inegalabile. Meritul lui Caragiale este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe alte meleaguri umor, umorul adevărat, în Spania aproape nu a prins și nici nu va fi ușor să prindă curând. Cei ce-și spun la noi umoriști, zice el, sunt ba satirici, ba ironici, dacă nu pur și simplu bășcălioși. A spune că Taboada, bunăoară, are umor înseamnă a folosi abuziv termenul. Și nu e nimic mai puțin umoristic decât satira aspră, dar clară și străvezie, a lui Quevedo, în care predica se străvede numaidecât. Adevărat umorist nu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
scârța-scârța pă hârtie dă forță și anvergură! Fincă chestia m-a uimit și imoționat, m-am Împrofitat pă cai mari dă viraju luminat care-l lua parolele cu care ne dam talente: c-o șopârlă strâmbă care, În a mai bășcălioasă tinerețe dă garagață, mi-ar fi invidiat-o și P. Carbone, am virat șueta ș-am glisat-o la Marile Necunoscute, c-aveam o fixă s-arunc burtoiu valoros În Casă la Catihetu. Făcând grosso modo rezumatu la directivele dân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nordic, cum am zis odată, apoi un tânăr tot frumos, blond și fermecător, cu două însușiri care ne complexau pe noi, ceilalți: a) avea un succes formidabil în relația cu colegele noastre de la Liceul de Fete și b) scria versuri bășcălioase, ingenioase (numite mai târziu "argotice"). Mai târziu, când am văzut caietele sale de tinerețe, am constatat că, lângă poemele în tradiția Topîrceanu, scria și poeme serioase, argheziene și barbiene. Cópii după tablourile maeștrilor. Își pregătea uneltele și stilul. Nu, Nichita
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
recunoaște. El, personal, nefiind capabil de violență, rămâne să-i îndemne pe alții la asemenea terapie contra neamului românesc: "Numai violența, numai sângele mai pot trezi acest popor de grobieni din enorma-i nesimțire. Mă simt personal jignit de prostia bășcălioasă, de acreala invidioasă, de stridența țoapă a acestei populații ignare. (...) Privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prea bine conturat. Mulțumiți de ei înșiși, bine zidiți în certitudini auto-complezente, încântați să și etaleze calitățile proprii („băieți deștepți“, plini de umor, dar oricând gata de bătaie, hiper-descurcăreți, „mai mult sau mai puțin onești“, ca tot românul, autoritari și bășcălioși, oameni de partid, de gașcă, de comitet, una peste alta mereu îndreptățiți să ocupe orice funcție, să ne conducă, să ne certe, să ne învețe). Oricum, avem de a face cu inși a căror principală preo cupare, a căror axă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
discursul autoironic e, în majoritatea cazurilor, absent. Toți se iau foarte în serios, toți adoptă ambalajul com plezenței de sine: au dreptate, sunt de partea cea bună, inflexibili, siguri de ei, țepeni, solemni, zidiți în propria lor suficiență. Pot fi bășcălioși, batjo coritori, sarcastici, dar numai cu privire la ceilalți. La adversari, la cei de altă părere sau de altă obediență. Dar despre ei înșiși, ca despre morți, numai de bineă E plin de jurnaliști care și-au făcut o deprindere din a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fie și de ziua sa, vreun enkomion, ci doar am vrut să spun că percepția sa negativă după revoluție are, în mare măsură, o componentă resentimentară, datorată succesului, talentului și atitudinii sale superioare, distante (semn tipic al omului timid!) sau bășcălioase față de confrați. Bine branșat la București, vânător și pescar pasionat, autor plătit regește de Fondul Literar, membru în Marea Adunare Națională, lăsând în acele vremuri să se înțeleagă - zice-se - că ar fi fost rudă cu prim-ministru Dăscălescu (vorba
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
una de gradul doi, una bazată pe imitație și prelucrare a ceva existent, pe parodie, pe maimuțăreală, pe clovnerii jurnalistice și morale. Noi nu prea ne pricepem la izvodit din neant, ci doar la miștocăreală, la prelucrare ironică, la juxtapunere bășcălioasă, la plasarea dibace a unui diez care modifică umoristic ceva preexistent. Bula e regină în țara lui Bulă, iar din acest punct de vedere Academia Cațavencu a făcut, vreme de două decenii, coperți și poante memorabile, unice și de nedepășit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
livrescă, ci pun în scenă histrionismul real al poetului, pe care CD-ul anexat volumului îl dovedește cu asupră de măsură. Singura intenție de artifex a autorului se concretizează în ultima parte a volumului, româneasca, unde sunt plasate șase poeme bășcălioase, în maniera folclorico-argheziană, care demitizează la greu tot ce prind: ba amorul câmpenesc, ba spaima nedefinită și alte sentimente duhovnicești, ba ponciful național gen „frunză verde“, culminând cu o apoteoză a mentei frecate cu spor. Acest ciclu e unul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
muncă de saltimbanc cultural. Că teoria nu se topește deloc în textul literar, iar reciproca scârțâie și ea. Unii profi mă consideră poet. Mucles, bă, poete! Prozatorii - infestat de teorie. Oricum, am un stil hibrid, cu aparențe parodice de text bășcălios. Textele mele nu sunt însă decât asumate, sincere. De fapt, scriu așa pentru că n-am încotro. Nu se poate altminteri. Ar trebui să vă povestesc pe scurt viața mea pentru a înțelege. Asta și încerc să fac aici. Dar încep
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pentru că pe atunci patriotismul avea alt sens. Sătenii probabil credeau că ei deja formează o națiune de sine stătătoare. Ceilalți trebuiau să aibă ceva diferit de ei. Ei erau singurii oameni. De fapt, cu „o“mare (pag. 86). Textul era bășcălios, însă parodia nu era îndreptată neapărat spre personaje, ci polemiza cu un anume stil cronicăresc prăfuit. Oamenii s-au simțit cu musca pe căciulă. S-au sesizat. Dar nu au luat textul și referirile le persoana lor ca pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în proiectul latent de a constitui prin exhibarea acestui «rău» comun, a acestei «tare», a unei antropologii : «palavragii», vreau să zic, oamenii.” (trad. mea, A.M.) Bășcălia este o formă încă mai agravată a flecărelii, dife- rența este de accent. Verbigerația bășcăliosului provine însă dintr-o iritare, care în cazul flecarului nu există, așa cum în bășcălie nu există o deplină juisanță, ci doar o perpetuă stare de excitație. În termenii lui Jean Baudrillard din Strategiile fatale, urmând o logică a supralicitării întru
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu există, așa cum în bășcălie nu există o deplină juisanță, ci doar o perpetuă stare de excitație. În termenii lui Jean Baudrillard din Strategiile fatale, urmând o logică a supralicitării întru exces, generatoare de simulacre, mai flecar decât flecarul este bășcăliosul. Putem privi însă bășcălia în două feluri, ca o formă de exces a ceva ce deja este excesiv, o ducere până la ultimele consecințe a flecărelii, ca pe o deformare a ei sau ca pe o trăsătură de caracter care se
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
evenimentelor sau a temelor, ci și a soluțiilor care se impun în ceea ce privește corectarea erorilor. Aceasta pentru că în bășcălie nu există nicio intenție pozitivă, corectivă, de ameliorare sau îndepărtare a unui prejudiciu sau inadvertențe. Răul a fost declarat definitiv și irevocabil, bășcăliosul ne așază în fața unei apocalipse de uz personal, una care anulează orice inițiativă benefică. Într-un fel, bășcălia traduce o formă de nihilism balcanic, un nihilism care nu beneficaiză de radicalul dur al unei ideologii sau al unei teologii, care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
modul cel mai urât) următor într-un mod + adjectiv abuziv alert amănunțit (într-un mod mai amănunțit) amuzant (într-un mod absolut amuzant) anecdotic anume asemănător atractiv (într-un mod cât mai atractiv) autentic (într-un mod cât mai autentic) bășcălios (într-un mod bășcălios și incomod) bizar cald (într-un mod cald, matern și sentimental) civilizat (într-un mod civilizat și nobil) clar (într-un mod clar și vizibil) clar (într-un mod profesionist și foarte clar) concret constructiv convingător
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]