94 matches
-
un segment semnificativ al cererii turistice (Moisă, 2010: 418-424). Nu în ultimul rând, trebuie să menționăm persoanele cu dizabilități. Odată cu schimbarea atitudinii societății cu privire la aceștia, industria turistică va fi obligată să le acorde atenția cuvenită (Woodside et al., 2004: 3; Băbăiță, 2012: 481). Noile tipuri de produse sunt influențate de: opțiunile turiștilor, inovațiile tehnologice Și industria turistică, aflată într-o perpetuă căutare de nou. Ca urmare a presiunii tot mai mari a vieții cotidiene, tot mai mulți oameni vor căuta pachete
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
dinamica prețului. Modelul concurenței perfecte are la bază ipoteza după care partenerii de schimb nu propun prețuri, care sunt un dat, independente de acțiunile lor, însă cine propune și face să varieze prețurile rămâne o problemă fără răspuns<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 274. footnote>. Dar concurența perfectă este doar un concept teoretic, este situația ideală, în realitate, în condițiile contemporane, dominante sunt formele concurenței imperfecte, pe piață manifestându-se un anumit control
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Competition Agreement. Looking ahead to Cancun”, WTO, Symposium on Trade and Competition Policy, 22 februarie 2003, p. 1. footnote>, acolo unde poate fi creată, este un mijloc superior de ghidare a eforturilor individuale pentru a obține efectul benefic.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 270. footnote> Altfel spus, concurența semnifică o situație în care are loc o confruntare liberă, completă și veridică între agenții economici<footnote Raymond Barre, Économie politique, Tome 1, PUF, Paris, 1976, pp. 202-205. footnote
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
face să apară un exces de cerere - penurie - (Q4 - Q3 = ΔQ), iar concurența dintre consumatori ar conduce la creșterea prețului până la p0, care corespunde punctului de echilibru dintre cerere și ofertă. Așadar, prețul raționalizează cererea și reglează oferta<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 289. footnote>. Interdependențele dintre forțele pieței și nivelul prețului sunt numeroase, sensurile modificării prețului de echilibru diferind de la o situație la alta (de fiecare dată se pleacă de la egalitatea dintre cantitățile cerute și cele
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
determină mișcarea prețului în același sens (figura 7). Nu numai oferta, dar și cererea poate avea un caracter constant la un moment dat (figura 8). Este cazul bunurilor de importanță deosebită pentru consumator, care nu pot fi stocate<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., pp. 283-284. footnote>. Pe termen scurt, cererea și chiar oferta sunt mărimi variabile în anumite limite. Plecând de la momentul în care prețul ridicat (p0) acționează asupra pieței (figura 9a), producătorii sunt vizați să folosească mai
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de creștere a prețului, care va duce la o nouă situație de echilibru, realizându-se o stabilitate în sens walrasian. Echilibrul este stabil atunci când o creștere a prețului anulează cererea netă sau când reducerea prețului elimină oferta netă<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 291. footnote>. b) Modalitatea marshalliană - după Marshall, ajustarea se face prin intermediul cantităților. În acest caz se determină prețul de cerere netă p(E) ca fiind diferența dintre prețul de cerere p(C), adică prețul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
capacități, ca urmare a investițiilor efectuate. Oferta pe termen lung se înscrie pe o curbă cu o înclinare relativ mică în raport cu perioada pieței și chiar în raport cu perioada scurtă, pentru că pe termen lung toți factorii de producție sunt variabili<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 299. footnote>, ceea ce conduce la creșterea posibilităților de adaptare a producției (ofertei) la condițiile pieței. Să presupunem că la un moment dat, prețul p1 al unui anumit bun economic este suficient de mare pentru
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
evidență diferite tipuri de concurență imperfectă, tuturor acestora fiindu-le comună o caracteristică deosebită: „prețul nu mai este determinat de un «crainic» al pieței, firma având posibilitatea de a fixa sau influența substanțial fixarea prețului și a cantităților.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 344. footnote> 3.1. Prețul de monopol „Cât de imperfectă poate fi concurența imperfectă? Forma extremă de manifestare a concurenței imperfecte o constituie monopolul.”<footnote Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, op. cit., 2000, p.
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
constituit monopolul, divizându-l în mai multe firme<footnote Gheorghe Crețoiu, Viorel Cornescu, Ion Bucur, op. cit., p. 99. footnote>. Desigur, existența și dezvoltarea monopolurilor are mai multe cauze care stau la baza formelor în care ele se prezintă<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 346. footnote>. În primul rând există un monopol determinat în mod natural. Este vorba despre raritatea unor resurse care pot fi exploatate numai dintr-un singur loc. În această categorie intră și acele domenii
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
sporească oarecum cantitatea vândută cu ΔQ, de la Q0 la Q1, trebuie să micșoreze prețul cu (-Δp) de la p0 la p1. Sporul de venit este<footnote Aurel Iancu, Tratat de economie, vol. 3, Editura Expert, București, 1992, pp. 161-162, apud Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 353. footnote>: Venitul marginal este prețul primit pentru unitatea suplimentară vândută minus pierderea de venit prin scăderea prețului la toate celelalte unități. De aceea, pentru o firmă ce deține monopolul, venitul marginal pentru producerea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
creștere a volumului producției nu poate să se manifeste decât printr-o diminuare corelată a prețurilor pieței. În aceste condiții, se naște în mod firesc întrebarea: Care este volumul optim de producție care asigură profitul maxim pentru monopol?<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 360. footnote> Echilibrul monopolului se asigură la acel volum de producție (cantitatea de echilibru, qem) și preț (pem) pentru care Vmg = Cmg ⇒ Profitul total este maxim. Cu alte cuvinte, profitul va fi maxim când
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Situația de monopol poate fi reprezentată și cu ajutorul unei diagrame pe care sunt trasate patru curbe: două curbe în formă de U pentru costul mediu și costul marginal și două curbe rectilinii pentru venitul mediu și venitul marginal<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., pp. 364-366. footnote>. Curba costului marginal (Cmg) se intersectează cu cea a venitului marginal (Vmg) în punctul A, la nivelul de producție Q0 (figura 18). La nivelul Q0, cantitatea cerută este E, prețul de monopol
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
marginal trebuie să crească mai puțin rapid decât costul marginal. Această condiție este satisfăcută automat dacă, de exemplu, venitul marginal se micșorează, în timp ce costul marginal sporește odată cu dimensionarea producției peste valoarea pentru care aceste măsuri marginale sunt egale<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., pp. 360-361. footnote>. 3.1.2.2. Echilibrul monopolului pe termen lung Dacă în condițiile concurenței perfecte, prețul manifestă tendința de scădere până la nivelul costului mediu din pricina atracției pe care o manifestă noi și noi
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
întâlnindu-se destul de frecvent în comportamentul unor firme. Astfel, în practică există o serie de exemple de monopoluri, care, pentru a-și atinge obiectivul de maximizare a profitului, pun în aplicare strategii ce le apropie de monopolul discriminant<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 378. footnote>. Fenomenul în virtutea căruia monopolul găsește convenabilă vânzarea aceluiași produs la prețuri diferite (diferențele de preț nefiind asociate cu diferențele de cost)<footnote „Nu toate diferențele de prețuri reprezintă discriminări de prețuri. Diferențele
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
o serie de specialiști vorbesc despre o așa-zisă discriminare pe persoane, care are la bază ideea de individualizare a fiecărui consumator și de a-l face pe acesta să plătească prețul maxim pe care îl poate accepta<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 379. footnote>. Această formă de discriminare se practică pentru o serie de servicii (juridice, bancare, diverse reparații etc.), fiind deosebit de avantajoasă în cazul în care se manifestă „efectul Veblen” sau „efectul de snobism”. Deci
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
p) va fi o funcție crescătoare în raport cu cantitatea cumpărată. Desigur, curba ofertei (O) - ca orice curbă de ofertă - este crescătoare, iar curba cheltuielilor marginale (Cmg) exprimă rata de creștere a cheltuielilor totale ale cumpărătorului, pe măsură ce cresc achizițiile sale<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 390. footnote>. Producătorul, singurul cumpărător pe piața locală luată în considerare, își vinde producția (Q) la un preț fix (p) pe o piață concurențială (națională sau internațională). În cazul acesta, venitul total (VT) și
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de echilibru caracteristică pieței monopolistice, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, implică un nivel inferior de producție față de Q3. De aceea, se consideră că în situația de concurență monopolistică se realizează un echilibru de risipă<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 400. footnote>, deoarece, în aceste condiții, firmele dispun de capacități și factori de producție incomplet utilizați. În concluzie, obiectivul producătorului aflat pe o piață cu concurență monopolistică este acela de maximizare a profitului. Analiza
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
pieței, iar în jur de 75% din producția mondială se asigură doar de zece companii. În al doilea rând, intrarea și menținerea în ramură este posibilă doar pentru firmele care îndeplinesc condiții de natură financiară, economică și tehnică<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 403. footnote>. Desigur, orice industrie din țările cu economie de piață concurențială de tip capitalist<footnote Diana Tănase, „Industry - vector of economic development”, 2nd International Conference on Business Administration and Economics „People - Ideas - Experience
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
și firma „barometru”, așa cum se prezintă General Motors în industria auto din SUA) își elaborează autonom propria strategie privind prețul, oferta, reînnoirea producției etc., făcând abstracție practic de ceilalți concurenți. Ea se comportă ca un autor de preț<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 420. footnote>, nefiind în mod necesar cea mai puternică, dar este, în mod evident, cea mai bine informată, cea mai bine organizată. În practică, liderul fixează prețul, astfel încât să obțină un nivel țintă de
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Gavrilă, I., Tănase Ghiță, P., Popescu, C., Târhoacă, C., 2000, Economie, București, Editura Economică Anghelina, A., 2011, Aspecte microeconomice și macroeconomice ale comportamentului de consum al populației, Arad, Editura Gutenberg Univers Barre, R., 1976, Économie politique, Tome 1, Paris, PUF Băbăiță, I., Duță, A., Imbrescu, I., 2000, Microeconomie, Timișoara, Editura Mirton Bernard, Y., Colli, J.-C., 1994, Vocabular economic și financiar, București, Editura Humanitas Brémond, J., Gélédan, A., 1995, Dicționar economic și social, București, Editura Expert Von Böhm-Bawerk, E., 1886, Grundzüge
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
decît mine. Și voia acasă, să-și trăiască ultimele zile la Răsuceni, nu în străini." O bună parte a amintirilor lui Constantin Ottescu evocă, social și topografic, lumea proprietarilor de pămînt din Teleorman, cu moșiile și conacele lor de la Frăsinet, Băbăița, Răsuceni, Cioroaica, Depărați, Beiu, Ciochina... Lumea unor calde legături de familie, populată din belșug cu unchi și cu mătuși: unchiul Bebe, tanti Viorica, nenea Dan, nenea Iacovache, tanti Ortansa, unchiul Grigore, nenea Jean Vetra, nenea Mitică Vetra, tanti Neta, unchiul
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
Moldovei ● - 1.185. Valea Moldovei ● - 1.186. Vama ● - 1.187. Vatra Moldoviței ● - 1.188. Verești ● - 1.189. Vicovu de Jos ● - 1.190. Vicovu de Sus ● - 1.191. Zvoriștea ● - Teleorman Municipiul 1.192. Alexandria ● - Orașul 1.193. Videle ● - Comună 1.194. Băbăița ● - 1.195. Blejești ● - 1.196. Botoroaga ● - 1.197. Branceni ● - 1.198. Bujoreni ● - 1.199. Călinești ● - 1.200. Cosmești ● - 1.201. Crevenicu ● - 1.202. Didești ● - 1.203. Drăcșenei ● - 1.204. Drăgănești-Vlașca ● - 1.205. Frumoasă ● - 1.206. Gălățeni ● - 1.207. Grația ● - 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
provocând grave dezechilibre<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 12. footnote>. 1.2. Definirea comportamentului consumatorului Mecanismul prin care sunt create noi dorințe, care nu pot fi satisfăcute decât în condițiile creșterii veniturilor, explică în bună măsură comportamentul consumatorului<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 55. footnote>. Termenul de „comportamentul consumatorului” se referă la „comportamentul pe care consumatorii îl manifestă în cercetarea pentru cumpărare, folosire, evaluare și părăsire a produselor și serviciilor de la care ei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Definirea conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea multor economiști, desfășurarea liberă a activității economice impune stabilirea unui raport precis de subordonare a mijloacelor de către scopuri; în acest sens, producția, nefiind un scop în sine, se subordonează adevăratului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Este prima funcție pe care o realizează consumul. Nevoile de hrană, de transport, de securitate etc. sunt necesități vitale, care condiționează, practic, viața individului. În acest sens, Michel Didier preciza că „muncim
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]