392 matches
-
într’una. Prezența omului nu tulbură nimic. E o risipire de imagini bine închegate, printre cari se împletește ca un vis nesfârșit, ca o făclie în nopțile luminate de toamnă“. În Iulie 1942, Ion Soreanu, obține pașaport și pleacă la Băița, aflată sub ocupația maghiară, unde își vede părinții și frații pentru ultima oară. Reîntors în România ciuntită, pregătește poemul „Țara de foc”, care apare în aprilie, în Colecția „Meșterul Manole“, București, 1943, cu dedicația: „Acest poem a fost scris pe
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
te păzești cât poți mai bine. Mâine Regimentul nostru începe atacul cel mare. Cu ajutorul lui Dumnezeu vom intra în Ardealul ocupat“... „Din toată durerea asta va izvorî în curând și o mare bucurie: aceea că voi putea merge acasă la Băița. Te voi duce imediat și pe tine acolo și te voi lăsa până trec toate valurile. Mama va fi așa de fericită și tu veii fi în siguranță absolută. Casa noastră este între munți, ferită de toate vânturile trecătoare“... La
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
februarie-mai, când se repartizează loturi spre folosință membrilor cooperatori. Un caz asemănător este și cel al lui IUHAS LAZĂR din satul Moțiș, orașul Cehu-Silvaniei, județul Sălaj, căruia, după comasarea terenului agricol, i-a fost repartizat o altă suprafață în comuna Băița, ulterior intrată în fondul funciar la statului, potrivit prevederilor Decretului nr. 115/1959. Deși, cu aceste persoane, în repetate rânduri, s-au purtat discuții de către organele locale sau centrale competente, continuă să susțină cererile de restituire a terenurilor ce le-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
într-un leagăn, pe malul râului (97) etc. Acest motiv mitic a pătruns și în textele folclorice : vezi ampla bibliografie a motivului S 141 (Exposure in boat) în catalogul lui Stith Thompson (34). Îl regăsim și în baladele românești : Pi băițăl l-o luat, în ladițî l-o turnat Și-n maria [= mare] cî l-o dat (29, p. 427). în unele basme românești este expus pe apă pruncul nenăscut, aflat încă în pântecele mamei sale. Astfel se întâmplă lucrurile în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
RUSU, Silviu (3.IV.1929, Băița, j. Mureș - 31.III.1982, Iași), poet. Este fiul Anei (n. Vultur) și al lui Nicolae Rusu, agricultori. Urmează primii ani de școală în satul natal. În timpul celui de-al doilea război mondial, la paisprezece ani, devine copil de trupă
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
În timpul celui de-al doilea război mondial, la paisprezece ani, devine copil de trupă. Face liceul la seral și, ulterior, se înscrie la Conservatorul din Iași. După doar un an se îmbolnăvește și este nevoit să se retragă. Întors la Băița, lucrează în 1949 și 1950 ca secretar de plasă la Teaca, ulterior fiind ofițer la Ministerul de Interne. În 1955 pleacă la Moscova pentru un stagiu de pregătire la Academia Militară „M. V. Frunze”. Revenit în țară, va lucra în cadrul unei
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
ȘIUGARIU, Ion (6.VI.1914, Băița, j. Maramureș - 1.II.1945, Brezno, Slovacia), poet. Este fiul Floarei (n. Griga) și al lui Ion Șugar, miner, ambii de confesiune greco-catolică. În certificatul de naștere numele lui Ș. apare maghiarizat: Sugár János. Prin decizia Ministerului de Justiție din
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Sugár János. Prin decizia Ministerului de Justiție din 24 iunie 1936 numele îi este schimbat în Ion Soreanu, dar scriitorul va semna Ion Șiugariu, Ionel Șugar, folosind și pseudonime: Sonia Mugur, Sergiu Băițan, Ion Sorescu. După cursul primar urmat la Băița și Valea Borcutului (1924-1928), face patru clase la Școala Normală din Oradea (1928-1932), apoi trece la Liceul „Emanuil Gojdu” din aceeași localitate, pe care îl va absolvi în 1936. Efectuează stagiul militar la Școala de Ofițeri de Rezervă din Ploiești
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
SÂNTIMBREANU, Mircea (7.I.1926, Băița, j. Hunedoara - 18.VIII.1999, București), prozator. Este fiul Letiției (n. Ardean) și al lui Gheorghe Sântimbreanu, miner. Învață mai întâi la Ghelari, Vețel și Leșnic, urmează Liceul „Avram Iancu” din Brad (1935-1943), Facultatea de Drept (1943-1947) și Facultatea de
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
și al preotului Nicolae Popovici, al cărui nume l-a purtat până la debutul în publicistică, schimbându-l apoi în Moise Popiliu și mai târziu în Miron Pompiliu. A urmat cursul primar în Ștei, fiind trimis ulterior la școala germană din Băița și la liceul din Beiuș, unde a fost coleg cu I. S. Bădescu, S. Fl. Marian și V. Ranta-Buticescu. După terminarea studiilor liceale la Oradea, obține bacalaureatul la Beiuș (1866) și se înscrie la Facultatea de Drept din Pesta. În
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
BORTOȘ, Petru (2.X.1907, Băița, j. Bihor), poet. Tatăl lui B., învățătorul Georgiu sau Gheorghe Bortoș, autor al volumului de versuri Sentinela Românimei (Blaj, 1895), prigonit de autoritățile maghiare, se refugiază cu familia în Regat, stingându-se din viață lângă Iași, în 1917. Reîntors în
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
spele părul blond și bucălat, apoi urechiușele ascunse, parcă, de șuvițele aurii și tare jucăușe. Vine rândul spatelui, în timp ce mămica îi spală brațele și mânuțele... ‘A ‘pă-la’ ! zice Sorin. Apoi, râde cu mare poftă. Da, la spălat! repetă tăticul. După ce băița este gata, părinții-l înfășoară într-un prosop mare. Parcă l-ar înfășa, iarăși în scutece. Dar, nu! Cu același prosop, îl freacă bine și pe obrăjori, și pe căpșor și pe ceafă, peste tot. Ce bine e ! Apoi, îl
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
lui Jake era întinsă astfel încât s-o țină de spatele vestuței, ca să se asigure că fetița nu scăpa pe cine știe unde. Haide, dovlecel, a spus el ridicând-o pe Jessica și descheindu-I vesta cu Winnie Ursulețul. E vremea să facem băiță. A mângâiat cu afecțiune căpșorul cu pufuleț mătăsos. Fetița fusese copleșită de Moș Crăciun cu daruri, dar părul nu fusese unul dintre ele. Așezând-o cu grijă pe scăunelul rotativ de baie, Jake s-a aplecat și a început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
întorseseră unul la celălalt, pentru că fusesem fetiță cuminte. Ani de zile nu îndrăznisem să mă gândesc la zilele acelea, iar acum dulceața lor concentrată mă sufocă, greața îmi invadează gâtul, cum fusese posibil ca degetele sale pasionate, care îi făceau băiță seară după seară, săpunindu-i corpușorul ei vesel, plin de lapte din cap și până-n tălpi, să o scape de pe terasă; mai târziu, după ce se recuperase în mod aproape miraculos, nu l-am mai lăsat să pună mâna pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
naturalețea cu care oamenii aruncă cu pietre în apă. N-am înțeles niciodată de unde vine instinctul ăsta, dacă asta e - instinct. Uneori acționez așa, în virtutea propriului dezacord. Dezvolt un efect analgezic pe moment. Trecut de șase. Trebuie să-i fac băiță copilului. Și să-mi pun comprese calde pe sâni ca să-mi vină laptele. Vreau să mă fac pompier. — Nu poți. — De ce nu mă lași măcar să-ncerc... — N-o să meargă. Clar n-o să meargă. Mai bine mori. — Nu vreau să mor
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
paranormală a lui Doru care a pus mâna pe fierul de călcat,lovind-o puternic cu el în cap de mai multe ori pe Aurica. Cum în apartament nu mai era nimeni, cu cele găsite în locuință, un cuțit, o băiță din plastic, s-a apucat și a dezmembrat cadavrul, după care a decolat țesuturile moi de pe oase, mai puțin de pe față și de pe labele picioarelor. Organele interne și țesuturile moi ce au rezultat de pe oase le-a împachetat în sacoșe
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Jenică acceptă cu oarecare dificultate, dat fiind că bărbia îi rămăsese proptită între degetele femeii. Avu totuși inspirația să nu spună nimic, căci în fiecare zi mâncarea preferată era alta. — Hai, spuse ea, bătându-l ușor pe obraz. Mergi la băiță și spală-te pe mâini și pe față, să lași necazurile de afară. Jenică încuviință iarăși și porni, cu fruntea plecată, spre baie. Primele minute ale conversației cu maică-sa îl sleiau de puteri. După aceea, lucrurile deveneau mai simple
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
epididimului rezultând orihiepididimita, care poate afecta unul sau ambele testicule. Etiologie: - Flora microbiană urinară comună; - Bacterii cu transmitere sexuală la bărbați activi sexual < 35 ani; - Orhita urliană provocată de virusul urlian, agentul etiologic al parotiditei (oreionului) epidemice apărută la copii (băiței) și la adolescenți; după vindecare lasă sterilitate în 2% din cazuri. Diagnosticul : - se recoltează frotiu din secreția uretrală, se etichetează și se trimite la laboratorul de bacteriologie pentru identificarea bacteriei; - se recoltează urină pentru examen microscopic și urocultură , pentru depistarea
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Rugino șica, Ploștinuța, Arădănuțu. Există, bineînțeles, și toponime analizabile, dar care nu pot fi considerate derivate toponimice, pentru că baza de la care s-au format este apelativă (cuvinte întîi derivate, apoi toponimizate) sau antroponimică (antroponime întîi diminutivate, apoi toponimizate): Stejerel, Buzica, Băița, Ponorălu, Mălușelu, Plăișoru, Albioara, Bășicuța, Prăguțu. Diferențierea dintre cele două categorii nu este întotdeauna clară, decisivă fiind analiza documentară și pe teren - la fața locului, cum se zice. Direcția dominantă în care evoluează majo ritatea numelor de locuri de-a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dificilă este diferențierea diminutivelor realizate la nivel apelativ de cele realizate la nivel toponimic, care au pornit de la baze foste apelative sau antroponimice, dar au fost toponimizate anterior derivării: Stejerel, Văluța, Cernica (de la numele fostului proprietar, potri vit documentelor), Buzica, Băița, Ponorălu, Mălușelu, Plăișo rul, Albioara, Frumușica, Lăzuțu, Bășicuța, Prăgușu etc. pot fi mai degrabă derivate apelative, respectiv antroponimice, mai ales dacă nu există dovezi documentare privind prezența ante rioară a toponimului-bază în zonă. Conservarea unor toponimizări moștenite din latină sau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Tîrnavei Mari; sate în județele Alba, Cluj, Harghita, Satu Mare, Sălaj); Criștior (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Criștioru de Jos și Criștioru de Sus (sate în județul Bihor), Crișul Alb (rîu, afluent de stînga al rîului Körös/Criș), Crișul Băița (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Mic (pîrîu, afluent de stînga al Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
când mi-au luat bebelușul din salon și l-au mutat la terapie intensivă. Dintr-odată, aveam timp berechet. Nu mai trebuia s-o alăptez pe Stella, fetița botezată de urgență, nu mai trebuia s-o schimb, să-i fac băiță seara. Dispăruse rutina noastră. Aș fi putut s-o înlocuiesc cu ore întregi de scris. Dar mintea mea nu concepea activitatea aceasta. Nu mă puteam ridica din pat decât pentru vizita la terapie intensivă (mi se permitea s o văd
Închisoarea tapetată cu pamperși. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Georgiana Sârbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1781]
-
Și astă e rolul dumneavoastră. M-am gândit că ați putea să le ajutați să ia deciziile cele mai bune. Adică: ar trebui să ia un cărucior cu landou sau un cărucior deschis sau ambele? Merită să mai cumperi o băiță pentru copil când poți să-l iei În cadă cu tine? Care sunt avantajele și dezavantajele scutecelor de bumbac? Îi dădu lui Ruby o cană de cafea și Îi oferi lapte și biscuiți. Îi spuse apoi că ideea ei e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
data aceasta, conform noilor sensibilități ale epocii romantice, primirea are loc În cadrul unui peisaj marcat de prospețimea naturii sălbatice, specifică munților și văilor pitorești din Apuseni. În dimineața zilei de 21 iulie 1852, Împăratul este Întâmpinat la Dealul Mare, Între Băița și Brad, de trei tinere fermecătoare, Îmbrăcate În costum național românesc, care oferă tânărului monarh buchete de flori și rostesc un cuvânt de bun venit În limba germană. Cele trei fete, fiicele protopopului greco-catolic Mihali XE "Mihali" , din Zlatna, erau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ottahal Ioan, născut la data de 20 aprilie 1948 în București, România, fiul lui Cristescu Mircea și Alexandrina, cu domiciliul actual în Germania, Stuttgart 40, Suttnerstr. nr. 10. Klem Iosif Camil, născut la data de 25 octombrie 1947 în localitatea Băița, județul Bihor, România, fiul lui Iosif și Elena Maria, cu domiciliul actual în Germania, Euskirchen, Franz Sesterstr. nr. 66. Huianu Octav Laurențiu, născut la data de 18 februarie 1970 în Piatra-Neamț, județul Neamț, România, fiul lui Octavian și Elisabeta, cu
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]