1,758 matches
-
trăiți bine!” Președintele pe care moș Ion Roată și nepoții lui l au ridicat ca să le gospodărească bine țara și să le dea voie să muncească În liniște, fiecare la casa lui. Toate bune și frumoase, numai că vezi tu, băiete, că domnul Traian și-a adus și curtea cu el, iar În această curte nu sunt toți cum ar trebui să fie și asta iar nu-i bine, pentru că nu-l lasă deloc pe Traian să facă ce-a promis
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
spun? Era să nu mai vin deloc. Gata-gata s-ajung în Germania. Cum s-ajungi în Germania?! Așa bine. Ne-au îmbarcat, pe mine și pe moș Țurcanu, pe locomotivă, ne-au pus santinelă în spate și dă-i cărbuni, băiete! Dacă nu era moș Țurcanu, la revedere și n-am cuvinte! Nu te mai vedeam niciodată. De asta te-au căutat pe-acasă! Au speriat-o pe mama... Ne-au speriat pe toți. Aide undeva să stăm de vorbă liniștiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și gata! Tu știi ce-i aia sticlă de nivel? Te-ai urcat vreodată pe locomotivă? Toți dracii iadului au pufnit peste neamț. În cine să tragi? Și noi... unul pe-o parte, altul pe alta, am sărit, și tulea, băiete! Irina îl privi o clipă, în treacăt, apoi, cuprinsă parcă de-o oboseală leneșă, i se lăsă moale de gât. Știi... tu ești un băiat tare bun. Tare, tare bun. Într-o zi am să-ți spun mai multe, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
răcoarea jilavă a dimineții. Mai bine să-l poarte el, decât să-l roadă moliile. Bătrâna rămase cu ochii larg deschiși, parcă ar fi vrut s-o înghită, apoi se întoarse și se repezi spre culcușul lui Miluță. Bine, măi băiete, și tu cu hainele astea ți-ai găsit... Vocea i se curmă printr-un țipăt, ca și cum i-ar fi dat cineva o lovitură pe la spate. Pierzându-și echilibrul, se prăbuși peste trupul întins pe saltea cu fața-n jos. Apucându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
avea să se întâmple. Cum mergeam cu Cerboaica spre câmp și, când mă uit, nu mai era ea, erai tu, da asta n-a fost nimic. Mergeam, ne grăbeam să trecem liniile ferate pe la rambleu și-ncă-ți spuneam: "Măi băiete, fii atent!" Când, apare un marfar din față, da venea încet. Am întors capul să văd ce faci, neagră cum eram eu, da tu nu mă vedeai, și-ntr-o clipită, când am trecut dincolo de linii, din partea cealaltă a țâșnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de crudă ar fi fost alegerea, Arus hotărî. Și, într-o după-amiază de primăvară timpurie, înțeleapta căpetenie i se alătură lui Lupino, într-una dintre lungile expediții ale acestuia prin pădure. Am observat că-ți place mult să colinzi pădurea, băiete, l-a abordat, cu infinită blîndețe, șeful pe Lupino. Așa este, Mare Arus, îmi place. Mă ajută să-mi limpezesc gîndurile. Și, mai mult decît atît, sînt mereu uimit de frumusețea locurilor. Descopăr, de fiecare dată, ceva nou, chiar dacă am
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Căprioarele dispăruseră fără urmă și putea să jure că acum erau deja departe. Înălță pieptul și scoase un urlet prelung, de ciudă și de deznădejde, care-l ajută să se calmeze. "Lupino, pleci iarăși de la zero. Mai ai de învățat, băiete, mai ai multe de învățat!" Singur în fața propriei conștiințe, puiandrul oftă dezamăgit. Un scîncet subțirel îl repuse în gardă. Venea de undeva, de-aproape, căci se auzea cu claritatea propriilor gînduri. Era un plînset fără lacrimi, un semnal, o chemare
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
mai prudent decît am fost vreodată pînă acum. Să pornim atunci, Lupino. Spune-mi încotro, și te conduc. Înspre cîmpie, încolo, dincolo de liziera pădurii. Cîmpie zici? Cum arată cîmpia asta, tată? Ai s-o recunoști de îndată ce ai s-o vezi, băiete. Este exact pustiul din visul tău. Și o recunoscu. Era o priveliște dezolantă. N-ar fi putut trăi în pustietatea aceea lipsită de umbră. Umblară destulă vreme, adîncindu-se în miezul cîmpiei, dar încercînd să păstreze pădurea la orizont. Era singurul
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Cum dă cu bărbia de scări, pe rând, cu zgomot, și i se zguduie buclele perfecte și grăsimea în straturi. Mătușa se oprise și, suflând din greu, zâmbea tâmp, mișcată profund de duioșia cu care o privea nepotul. — Hai, măi băiete, pune mâna și m-ajută, că-s bătrână și nu mai pot. Ți-am luat și morcovi, că ziceai că nu mai ai. Și ouă... Niște carne de vită, să nu-ți dăuneze la colesterol... Gigi Pătrunjel aștepta resemnat. Acum
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
filsooful o sorbitură de ciocolată și cei doi bărbați tac. Amintește-ți, Fulgencio, zice doña Edelmira, apoi îl salută pe don Avito, că azi ai de mers la casa notarului... Vai, desigur, memoria mea! dar ce cap...! Ce memorie ai, băiete. Privește. Cum îl lași... Nu, că dacă îl las mi-ar pierde cinci mii de pesetas... Și apoi ai da-o împotriva mea... Dar ce memorie!... Memoria mea ești tu... Și voința ta... Omule, omule...! zic, femeie! Da, deși se
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să semnez... Astea sunt timpurile, trebuie să te adaptezi. Și apoi, nu sunt chiar așa cum Îi crezi... — Cu noi doi nu se Întâmplă nimic, porcule. Cum adică, te-am sărutat degeaba? — Ha! Ha! Tu m-ai sărutat? Ia-ți gândul, băiete. Dacă vrei, rămânem amici. Dar nici așa nu cred... Am văzut eu la cenaclu cum te uitai la idiotul ăla de Vasile. Nu e nimic de capul lui, Îți pierzi timpul cu el. Mi-e scârbă de tine, Cristiane. — Haide
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
din Coșbuc? — Nu pe el, tăticule. Îl punem pe unu’, Vasile Moare, elev la Hașdeu. Birică e mare la cultură, nu? Vasile ăsta va fi mare scriitor, și am auzit că lui Birică Îi plac ăștia. — Ce spui tu acolo, băiete? Îți bați joc de mine? — Nu, tăticule. Ia gândește-te... — Adică eu nu gândesc, vrei să zici... Nu, nu, stai puțin. Vasile ăsta l-a supărat pe Rogoz, la cenaclu, a citit ceva cu o crimă și ăla l-a
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Îl Întrebe măcar ce i s-a Întâmplat, să Îl liniștească, să Îl mângâie, dacă mângâierea lor ar fi avut o cât de mică importanță. — Mă duc peste ei! Îi omor! Cine plânge aici? De ce plângi, Vasile? — Potolește-te, măi băiete, o să fie bine. Ai să vezi, n-o să ți se Întâmple nimic. Ajunge, că dăm amândoi de necaz, Vasile... Încerca maistrul să-l domolească. Hai să mergem de-aici, tocmai aici te ai găsit tu să faci scandal? Hai, vino
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
răspuns tot În șoaptă Căreală, cică e mai curat... Întreabă-l pe Carara. — Nu o să-i las să facă asta, a șuierat Vasile În urechea maistrului. O să mă duc la Parolică și o să-l oblig să nu facă asta. — Bine, băiete, du-te, dar acum hai să mergem, hai să bem o bere... — Nu merg cu tine la bere, a mai șoptit Vasile și s-a dat un pas Înapoi. O să mă nenorocești tu pe mine, Vasile, a zis Într-un
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
al cărei model ar putea fi, de ce nu, Caragialiana lui Cioculescu, reconstituie Șerban Foarță pe pagini "verzui și mari", ca ochii unei domnișoare din articolul 214. O lume în care - ce nenorocire poate să se-ntîmple? - toate conflictele se încheie cu "băiete, o halbă!". Și în care, suprem deliciu, poți spune, jucîndu-te de-a locurile și localurile, într-un index, "București v. Paris". Un volum care se termină așa, cu atît de dragile, lui Șerban Foarță, jocuri de cuvinte și idei, începe
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
era bătrân și, pentru variație, acest exemplar era unul bărbierit proaspăt. Cam trecuse vremea artiștilor ajunși în sapă de lemn. Pe noptieră, am văzut una dintre poșetele mamei. Avea cel puțin treizeci. Dar nu era nici un portmoneu înăuntru. - Ce cauți, băiete? a întrebat oaspetele. L-am ignorat. Am tras brusc sertarul comodei și m-am uitat în punga de plastic în care mama își punea toate cadourile care nu-i plăceau sau i se păreau banale. Sau care îi fuseseră dăruite
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
toată motivația eșecului. De la suspiciune la culpabilitate nu e decât un pas și Chiril Merișor știe că poate fi foarte ușor făcut. Are un sentiment de alarmă în timpul interogatoriului, urmărit neîncrezător de privirile anchetatorului: "Azi nu mă privești în ochi, băiete, nu-mi place, ceva, în capul tău, sunt sigur că urzești tu!"... Cel mai greu de luptat era să lupți cu această suspiciune ce părea adusă de vânturi înalte asemenea unui praf înălțat de pe gigantice întinderi nelocuite ale planetei. Și
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
de dispreț în glas: * - Patria... nu sunteți voi, băi!... Patria suntem noi! Și, întorcându-se, i-a arătat pe ceilalți, din urmă. Un ofițer, după uniformă, că se vedea bine, toate becurile ardeau, zice corect articulând autoritar: * - Du-te, măi băiete, acasă!... * Ca și când ar fi prins curaj de la superiorul său, un soldat de alături sau vreunul din purtătorii găleților cu apă caraghioși, spune repede, dintr-o suflare și pe tonul cel mai popular pe care îl auzim zi de zi cu toții
Nopți de iunie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9567_a_10892]
-
niciodată! Hotărât lucru, dom’șoara Elizăbet este de la oraș și este foarte inteligentă, ea știe adevărul și nu minte! Chiar tăticuțul meu spunea că jidanii sunt cei mai deștepți oameni de pe pământ și că ei conduc lumea! Da, are dreptate! Băiete, gata cu fetele! Altfel, nu mai ajungi tu mare și voinic, așa cum este Ionel, nu mai poți juca voley, fotbal, nu mai poți călări, ce mai, ai să ajungi mic, cocârjat și slab ca Schinuț, ori ca Ciulinel-văcarul ! Rică Olaru
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
putea să te spun dumnealui! Nu m-am gândit deloc la acest lucru, Îl respect pe dumnealui și chiar și pe tine, deși... Deși, ce? Ce vrei să spui, că nu-ți plac, că nu corespund idealului tău feminin, măi băiete, bagă-ți mințile În cap! Hotărăște-te, rămâi sau nu? Nu știu, nu am curaj, trebuie să analizez consecințele, ce-o să zică dumnealui? Dumnealui mă iubește foarte mult și află că ne vom căsători, deșteptule! Are Încredere În mine și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
una și alta, mai ales că discuțiile se Încheiau invariabil cu subiectul „fete”. Nu-l prindea somnul și nu găsea răspunsuri convenabile la Întrebări și nici soluții privind ... exmatricularea. Să fi trecut așa cam o oră când auzi glasul „șefei”: Băiete, dormi? Nu, stau și mă gândesc... La mine, nu? Obraznicule! Și... dar nu În sensul În care mă bănuiești pe nedrept! Dar la ce? Ia spune să văd dacă ai curaj! La o eventuală nenorocită de exmatriculare! Lasă asta, nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
dormitorul băieților. Și? Și pentru că ai codițele acelea șmechere care degajă drăgălășenie, obrăznicie pozitivă și arată că ești o fată voluntară și dacă Îți dorești ceva chiar știi să obții fără să-ți pese de nimeni și de nimic. Măi, băiete! Tu chiar ai ceva În capul ăsta prea mare, cred eu. Poate că știe dumnealui ce știe, dar pe mine nu mă dai gata cu șmecherii din cărți. Asta vrei, nu? Să mă dai gata și să atentezi la ... iubita
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
aceasta, În apartament a intrat și mirosul rafinat al unor parfumuri scumpe precum și exuberanța unei femei care avea În ochi luminițe a căror rost băiatul nici nu Îndrăznea să-l deslușească. Fata luă un aer poznaș și-l Întrebă: Gata băiete, ce ai găsit și ce mă costă? Hai că nu prea am timp! Băiatul olarului avea fața mai roșie decât tricoul său cu mânici tăiate și guler scurt, Încheiat cu un șiret. Purta un pantalon alb și evazat și avea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
casa de modă. Era precipitat și emoționat, bucuros pentru că a reparat mai nimic și, mai ales pentru că a reușit să o mai vadă pe cea mai frumoasă fată din viața lui! L-a mirat faptul că l-a luat cu „băiete” dar Își știa locul și răspunse imediat: Totul este În ordine, gata, plec, nu vă costă nimic, vă doresc ... Fata văzu surprinderea băiatului și jucă mai tare pe aceeași coardă: Dacă ceva nu este În ordine sau dacă lipsește ceva
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Ia uite-te așa, mai cu băgare de seamă. Nu vezi nimic? Pâcule! Eu cred că tu vezi cai verzi pe pereți. Ori nu ți s-o limpezit încă drojdia de aseară... Ce vezi tu și eu nu văd? Dumitre, băiete! Se vede treaba că ai fost infanterist. Nu vezi decât până la capătul puștii. Mai departe nu-i chip. Da’ ce vorbesc eu degeaba, că tu tot catană neinstruită rămâi. Ba sunt cavalerist, Pâcule! Si de pe cal se vede mai departe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]