294 matches
-
mânjii lor pe bani grei. Și-a cumpărat pe banii aceia un Ford, e bun că-i mare și pe motorină, că mai cumperi de pe la tractoriști cu bani mai puțini. Doar că e negru și c-o cruce pe el. Băietul meu, ăla de-i student, îmi zice că-i dric. Fugi mă de-aici, îi zic, cred că a fost al unui popă mare, mitropolit. E dric, e dric, îmi tot repetă ăl mic. Ce să le faci, că de
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Petre_ioan_cretu_1396950179.html [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
mama. Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate de mișcare și de contact cu oamenii și cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu ("Fiind băiet..." sau "O, rămâi"). Nu se cunoaște unde face primele două clase primare. Începând cu clasa a III-a în 1858 a urmat școala primară National Hauptschule (Școala primară ortodoxă orientală) la Cernăuți. La finalul clasei a III-a este clasificat
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Îngerească mea Cuta, Momoți dragă, Draga mea Veronicuța, Draga mea Nicuța, Măi Momoțelule, Dragă și mititica mea Moți, Fetițule dragă, Dragul meu bobocel moțat, Măi ramură de liliac”. Veronica Îi răspundea: „Mițule iubit și al meu scump și drăgălaș, Mițule, Băiet iubit și drăgălaș, Eminul meu, Eminescul meu iubit, Scumpul meu Eminescu”. Când Ștefan Micle s-a stins din viață, a lăsat-o pe Veronica și pe cele două fetițe fără sprijin material. Veronica i-a scris lui Eminescu: „Toți dușmanii
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
în basme, ca două „cugetătorului sărman” s-au îmbrăcat cu metempsihoza Zoroastru - Dan - picături de apă. Sfioșenia ideală, pilda rodnicia iubirii împlinite a Mariei reale. Dionis, cititorul descoperă în opera lui mută pentru trăirea firească și intensă a „Travestită în băiet”, Maria îl vizitează și Eminescu și puterea iubirii de a naște iubirii, e completată în planul real de îl sărută, trezindu-l din delir. Ea va păstra „rânduri de vieți”. Dar mai ales poate „șiretlic”. simbolic travestirea în băiat, în
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
amintit în opera sa, "Amintiri din copilărie": "„...am să iau nepotul cu mine și am să-l duc la Broșteni, cu Dumitru al meu, la profesorul Nicolai Nanu, de la școala lui Baloș. Și-ți vedea voi ce-o scoate din băiet; că de ceilalți băieți ai mei, Vasile și Gheorghe, am rămas tare mulțămit, cât au învățat acolo... Zău, mare pomană și-a mai făcut Alecu Baloș cu școala ceea a lui, cine vrea să înțeleagă; și, Doamne, peste ce profesor
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
cezura.»), "Vre o zgatie de față" (patru catrene pe tema tipologiei feminine în trecerea / petrecerea vârstelor), "Revedere" (meditație asupra raportului efemer-peren / etern, unde se pro-jetează "codrul" ca simbol al veșnicirii, al statorniciei Dacoromânității la Carpați / Dunăre, în ciuda istoriilor vitrege), " Fiind băiet păduri cutreieram" - despre care notele lui Perpessicius relatează în acest sens: că ar fi compuneri «din 1878, cam de pe vremea când traducea (...) fragmentele lui Hurmuzaki» (EPpos, 647) - etc. Numind Câmpul Cerbului momentul biobibliografic floreștean-oltean, observăm că în planul creației eminesciene
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
în acest loc o parte din viața mea, idealurile și visele. Oare îl pot numi acasă? Mai pot eu pune această întrebare, ce reprezintă conceptul de „Acasă”, colegilor mei PAFA (persoane adulte fără adăpost)? Prietenii mei de Boschetarul Român „Fiind băiet păduri cutreieram.” Departe de mine gândul de a vă recita Eminescu. Dar ca și marele poet urcam ades cărarea împădurită către stână. Bunicul mă trimisese în acea vară după cofa de brânză de la cele zece oi pe care le avea
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
orice întâmplare potrivnica. Din punct de vedere al vechimii, basmul nuvelistic este mai recent decât basmul fantastic, marcând și o anume demitizare a personajului, care este ales din lumea comună. În literatura română, basme nuvelistice populare sunt cele cu Păcală, Băiet Sărac, iar, de exemplu, basm cult este "Dănilă Prepeleac", de Ion Creangă. Paralel cu eforturile de fixare în scris a basmului popular, apare basmul cult, care preia motivele și tehnicile narative ale acestuia. Chiar culegătorii de folclor devin povestitori, ca
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
mai lesne în cale! Înșface-și o stearpă bună, grasă, ori chiar berbecele, că-i mai dolofan, mai ortoman și-are singur carne cât două oi bune! N-am să-i dau prilejul să se înfrupte din cărnița fragedă de băiet...! Și, zis și făcut! Trec oile de primul podeț. Le opresc și chiar le împrăștii pe tăpșanul de-alături. Trag niște crengi uscate și le pun de-a curmezișul, făcând din ele un fel de opreliște improvizată, la intrarea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Și d’acolea a Început. Părinții și familia dumneavoastră ce au pățit după ce ați fost arestat? Tata murise atuncea... Mama a pățit greu, controale, chestii, să vadă de unde și cum... I-ai căruța, i-ai caii... „Gata! I-a fost băietul contra”... „Am vrut să dărâm CAP-ul”. Și frați am fost opt, da’ astăzi mai suntem doar șapte, că unu’ a murit.Frații nu prea au suferit, nu i-a afectat, dar erau contra pentru ei, Întotdeauna... În ce Închisoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În cap și să fii atent să faci treabă corectă, nu să faci acolo ce-ți place mata sau la știu eu ce partid te-a trimes... să nu ții cu partea aia și partea ailaltă! Dacă ai să fii băiet deștept, mai vii pe la mine când vrei. Dacă nu mor eu... Eu sunt istoric și istoria nu trebuie să fie nici de stânga, nici de dreapta. Vă mulțumesc frumos. Cu plăcere... Teofil Vasile Neculăițătc "Teofil Vasile Neculăiță" S-a născut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de-aceea nu scapă nici un prilej pentru a cumpăra arme frumoase și vrednice de mirare, așa că are în palatul său de vară lângă Dardanele un mic arsenal prețios. Aici avea el obicei să trăiască cu nevasta și cu copii, un băiet de șase și o fetiță de trei ani; până ce în aprilie al anului acestuia au intrat în conspirațio contra lui Abdul-Aziz, a vizirului Mahmud și a șeihului Hassan. Pentru a putea primi mai cu îndemînare pe numeroșii săi vizitatori, el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
intră în sintagme cu interjecții sau termeni alocutivi (bade, mătușă, moș, nene, domn etc.) în care nu dezvoltă nici o funcție sintactică: „Da ce-a fost pe aici, moș Nichifor?” (I. Creangă, p. 103), „Nu-i rău, măi Ștefane, să știe băietul oleacă de carte” (I. Creangă, p. 27). Rămân în afara unei relații sintactice autentice și sintagmele relativ fixe, formate dintr-un vocativ și adjective precum drag, scump, bun, milostiv etc.: „Oameni buni, știți pentru ce sunteți chemați aici între noi, zise
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și-l băgă în pământ.” (P. Ispirescu, p. 161) Din limbajul popular întrebuințarea afectivă, participativă a dativului a trecut și în stilul beletristic și în limbajul poetic: „Mi-au lunecat ciubotele și am căzut în Ozana, cât mi ți-i băietul.” (I. Creangă, p. 28), „De la Nistru pân-la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a.” (M. Eminescu, I, p. 182), „Câtu-ți ține ziulița/ I-aș cânta doina, doinița.” (Ibidem, p. 2) PRONUMELE PERSONAL DE POLITEȚE (REVERENȚĂ)TC "PRONUMELE PERSONAL DE POLITE}E (REVEREN}|)" Pronumele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planului lor semantic, nu pot prezenta caracter durativ la nici o formă temporală. Valoarea aspectuală este, de aceea, la imperfectul acestor verbe, totdeauna iterativă, niciodată durativă: „Adesea, în nopți lungi de iarnă... Maria intra deodată în salonul încălzit... intra îmbrăcată ca băiet...” (M. Eminescu) Când planul semantic al verbului nu permite manifestarea deopotrivă a caracterului durativ și a celui iterativ al imperfectului, întrebuințarea la acest timp a verbelor în cauză cu una din aceste valori aspectuale devine posibilă numai în limbajul artistic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
toată puterea...” (M. Eminescu) „Neprețuind granitul, o, fecioară! / Am căutat în lutul românesc.” (T. Arghezi) Când este forma sub care se prezintă un verb copulativ, gerunziul cere sau este cerut de un nume, împreună cu care realizează diferite funcții sintactice: „Fiind băiet, păduri cutreieram.” (M. Eminescu) șcircumstanțial de timpț A fi om e lucru mare. șsubiectț Refuză opoziții categoriale specifice adverbului (și adjectivului): intensitatea. Structura morfologică Gerunziul este întrebuințarea autonomă, absolută, a temei libere de gerunziu a verbului: cântând, lucrând, coborând, urând
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
multiplu. • analitic; Funcția sintactică, cu dezvoltare infrapropozițională, se realizează prin doi termeni, din care unul este un verb copulativ, iar celălalt, un element nominal (pronominal); între cei doi termeni se instituie un raport de complementaritate semantică lexico-gramaticală. În enunțul „Fiind băiet păduri cutreieram.” (M. Eminescu), sintagma fiind băiet realizează ca atare funcția de circumstanțial temporal analitic. • complex; Este o variantă a constituentului sintactic analitic; cel de al doilea termen are un al doilea nucleu propozițional. Se realizează astfel mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se realizează prin doi termeni, din care unul este un verb copulativ, iar celălalt, un element nominal (pronominal); între cei doi termeni se instituie un raport de complementaritate semantică lexico-gramaticală. În enunțul „Fiind băiet păduri cutreieram.” (M. Eminescu), sintagma fiind băiet realizează ca atare funcția de circumstanțial temporal analitic. • complex; Este o variantă a constituentului sintactic analitic; cel de al doilea termen are un al doilea nucleu propozițional. Se realizează astfel mai cu seamă predicatul analitic, care are, în felul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atunci și până astăzi colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de haos pe cărări necunoscute.” (M. Eminescu, I., 132) „Între răsăritul de soare și apusul de soare / sunt numai tină și rană. ”(L. Blaga, 80) c. analitic: „Fiind băiet, păduri cutreieram.” (M. Eminescu, IV, 354) d. propozițional (propoziția circumstanțială temporală): „Când vii, pășește slobod, râzi și cântă,/Necazul tău îl uită-ntreg pe prag.” (T.Arghezi, 74) e. multiplu: „Îi trebuia o soluție instantanee, pe care nădăjduia să o
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Lui dascălul Vasile a Vasilicăi plăteam numai câte un sorcovăț pe lună.” (I. Creangă, 12) Circumstanțiala de mod cantitativ se introduce în frază prin pronumele (adjectivul) relativ câți (câte) sau prin adverbul relativ cum, ambele specifice acestei subvariante: „Nu face băietul ista atâția husăși, cu straie cu tot, câți am dat eu pentru dânsul până acum!” (I.Creangă, 12), „- Dă-mi, zău, mămușoară, și ți-oi plăti cât mi-i cere, că mi s-a urât cu el așa.” (P.Ispirescu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
eram să vă întreb de unde le aveți, că tare-s bune...” (I. Creangă, 208), „Numai în grădina ursului, dacă-i fi auzit de dânsa, se află sălăți de aceste.” (I. Creangă, 208), „Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și băietul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe năcăfale, e greu de purtat.” (I. Creangă, 15), „Și, după cum am cinste a vă spune, multă vorbă s-a făcut între tata și mama
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trăiască bucuria împlinirii în dumnezeire, D.H. Lawerence și Walt Withman exprimând aceleași idei resimt sacralitatea însuflețindu-i și determinând sacralitatea versurilor izvorâte din marea creație. Experiența spațială a poesiei include valori de referință ale poetului, locul său de naștere, (Fiind băiet, păduri cutreieram 1208), locul în care a întâlnit marea dragoste, scene din primul oraș străin pe care l-a vizitat în tinerețe, templul în care a fost inițiat în credință sau într-un ordin, locuri care devin sursă de încântare
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
coloane, a Creației pe deoparte, și a Creatorului pe de altă parte. Revin la cadrul realității, la labirintul pe care-l străbatem din copilărie până la bătrânețe, urcând adeseori prin codri munții spre Templul Înțelepților și învățând treaptă cu treaptă. Fiind băiet păduri cutreieram Și mă culcam ades lânga izvor, Dar brațul drept sub cap eu mi-1 puneam S-aud cum apa sună-ncetișor. Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopți întregi
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un pește la grătar și o bucată de mămăligă, pe o farfurie. Eu n-am vrut să mănânc, așa flămând cum eram. A zis țiganca: "Nu vrei să mănânci de la țigani? Dar suntem foarte curați, mănâncă! Eu am avut un băiet de sama mata ș-o murit, și-i dau de pomană". Vă dați seama cu ce lacrimi am mâncat? A stat lângă mine și-a zis că nu pleacă până nu mănânc. Și m-am așezat pe prispa aceea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
colonie nou înființată, la vreo 7 km de Poarta Albă, pe un deal, unde n-aveam apă, n-aveam nimic. De la Coasta Galeș m-am eliberat. Am fost acolo cu unul Ciorîță Aurel 25, fost coleg de școală cu mine, băietul popei Ciorâță de la Ciurești. Și i-am zis: "Băi, Aurică, hai să mergem și noi la meseriași, la zidari undeva, haide mă vino-ncoace!" Când au trecut ăia de au întrebat care-s meseriași, am zis și noi, dar eu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]