173 matches
-
pentru vânătoare, dintr-un salt era în pom, prada să-și doboare. Este tandru, drăgăstos, știe să s-alinte, toarce chiar un cântecel, ce-i trece prin minte. Și când a crescut pisoiul devenind motan și Sultanul cu haremul părea băietan. Că se-ncinse nuntă mare în grădina cu umbrar și pisicile vecine intonau imnul barbar. Mi-ar plăcea să-i vad urmașii - micuți pisoiași, legănându-se pe labe, mici și drăgălași. Referință Bibliografică: FELINĂ / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FELINĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351796_a_353125]
-
șotii. Eram și un alintat căci „îmi suflau în fund” și Vichentie și mămică, mai putin tata. O altă pățanie ce era să se lase cu urmări grave a avut loc într-o vară când tata a chemat pe un băietan care numai ce venise din armată să repare acoperișul, căci avea câteva olane sparte și la o ploaie mai de durată picura apă din tavan. Flăcăul s-a urcat sprinten pe o scară de lemn pe care o proptise bine
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
se trag una din alta. Este boala de jumătatea cealălaltă. Ele sunt boli asemănătoare, boli ale întregirii. Boli ale suferinței jumătății de cealălaltă jumătate ! (tace ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Așa trebuie să fie...Căci ce sunt fugile mele...când eram copil, apoi băietan, fugeam de acasă... Fuga copilului care am fost, la Boiangeria de la Târgu-Jiu, fuga la Slatina și de aici la Craiova.... Și apoi fuga în lume. (respiră adânc, ca și cum și-ar da sufletul ) Dacă n-aș fi fost geniu n-aș
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
am hotărât: când am să cresc, Copii mei, când eu voi fi bărbat, Or să primească tot ce își doresc. Așa gândesc și-acum în orice an, Când mai visez la satul meu străbun, Și mai aștern cu gând de băietan, Scrisoare peste timp lui Moș Craciun. În ea adaug ruga de la prunci, Scriu ce-și doresc în noaptea-mpărătească Mai știu că n-o să fie ca atunci, Iar darul tău de suflet să sosească. *** Referință Bibliografică: Scrisoare peste timp lui Moș
SCRISOARE PESTE TIMP LUI MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346127_a_347456]
-
două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă bogată, încercând să-și mărească suprafața de pământ. Cumpăra oriunde auzea că se vinde vreo sfoară de pământ. Apoi și mai îndârjit trudea pentru sporirea recoltei. Când mama lui își dădu obștescul sfârșit, Toader deveni proprietar
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
la umăr cu flăcăii băștinași. Deși, până la venirea soldaților în sat, Ileana lu'Albu îi făcea ochi dulci lui Dumitru Ciocoiu, un consătean încă nechemat la oaste, fata nu mai prididea acum să-l soarbă din ochi pe dom'sergent. Băietanii mai hâtri au și-nceput să slobozească aluzii în strigăturile lor din vâltoarea horei: “Bate talpa, don'sergent/ Cu Ileana chept-la-chept!”. Și acestea nu-i cădeau bine deloc lui Dumitru. Așa că între cei doi pretendenți la farmecele Ilenei s-a
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
în familie. Desigur că toți cei de prin apropiere s-au oprit să asculte ce se mai întâmpla în familia păpușilor lui Vasilache. Cum căscau gura Grapă și Beldie, deodată Beldie s-a trezit scuturat ușor de umăr de către un băietan. Când a întors capul și a văzut cine îl scuturase de umăr, a vrut să fugă, dar Grapă neștiind despre ce este vorba l-a prins de haină. Întorcând capul a văzut o veche cunoștință cu care muncise împreună la
BELDIE ŞI SERILE DE IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360170_a_361499]
-
ghinionul să lovești piatra singulară, luai de bunăvoie și fără pic de entuziasm, locul păzitorului. Ne mai jucam de-a v-ați ascunselea, noi îi spuneam mija, țurca sau glia mică, glia mare pe echipe de câte patru, mai ales băietanii care se întâlneau cu vitele la păscut, capra care în alte părți se mai numește și lapte gros, jocuri „inteligente” de genul bâza sau fripta în care puteai să mănânci bătaie să te usture palmele două săptămâni, fără să-l
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
bărbaților este să meargă la războaie, unde, deseori sunt răniți în lupte. Își promisese să nu se lase niciodată înfrânt de suferință, de propria lui suferință. Omisese să ia în calcul suferințele altora. Atunci când prezentul îl copleșea prin evenimente, un băietan din trecut, cu un surâs încrezător în propriile forțe, îi venea în ajutor redându-i încrederea. Și acum subconștientul lucra în favoarea lui, dar nu cu aceleași rezultate de până acum dată fiind starea gravă, fără de precedent în care se afla
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
verzi ca de jad, plin de bonomie. E isteț și chiar plăcut într-o conversație Uneori frumoasa-i gură bătea câmpii cu grație. La un bal de ofițeri, o-ntâlni pe Fany Și-pe loc o îndrăgi, c-așa-s băietanii. N-ar fi vrut s-o piardă el pe cenușăreasă Ce regina balului fusese aleasă. N-a durat prea mult Vasile să se hotărască Și în sat o nuntă mare să se pregătească. Hore, sârbe săltărețe, mirii au dansat un
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
în pașii dansului de la capul bolnavului, pe deasupra și jur împrejurul acestuia, până când jucătorul se prăvălea! Aceasta cădere nu-i părea o nevolnicie, o înfrângere, ci mai degrabă o jertfă dăruită Cerului pentru aproapele osândit la grea suferință! Anul acela, în băietan se născuse mare spaimă: Dacă nu avea să-și vestească beteșugul nimeni?! Cum să-i mai vadă la lucru pe slăviții lui? Dar dacă avea să cadă el la zăcere? Poate ar fi fost mai bine așa... I-ar fi
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
terminat. Cântecul de leagăn plin, Prunc și mamă cu suspin, Dorul în el mi-l mai alin. Cântecul plecat din vale, Care poartă numai jale, Ce îl întâlnești în cale. Cântecul plecat din deal, Cu al dorului alean, Pe când erai băietan. Cântecul de militar, Cu jurământul pe altar, În suflet cu mult amar. Câte cântece mai sânt, Nu le știm pe acest Pământ, Dar le ducem în mormânt. Oriunde voi vă aflați, Faceți bine și cântați, La oricine considerați. Referință Bibliografică
CÂNTECE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374442_a_375771]
-
Băcănuș venea încet-încet de la slujbă, ducând în batistă un pumn de anafură - să ia pe nemâncate toată săptămâna câte-o firimitură... Dă să treacă șoseaua, că stătea pe-o ulicioară ce se deschidea din dreptul lăcașului, când un ciopor de băietani se năpustiră asupra milogului satului, aruncând în el cu te-miri-ce și grozăvindu-se de-așa ispravă prin țopăieli, țipete și râsete. Omul, nevoit de adunătura strânsă de zmei, scăpă târând cu greu piciorul beteag și lăsând o dâră șerpuită în
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
de grinda în flăcări, gata să-i cadă în creștet... Ca la capăt de lume, tăcerea și bezna covârșiră locul, ștergând părerea că ceva s-ar fi întâmplat pe-aci... A doua zi, ieșind în bătătură, bătrâna zărește ceata de băietani zurbagii, ce-și aveau vad de zarvă la răscruce de drumuri, țipând și bătându-se între ei care să dea mai întâi cu piciorul... într-o piele de șarpe... Referință Bibliografică: ȘARPELE CASEI / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
linguri. Îi stătea alături un țângălău al unora plecați la muncă în străinătate. Se mutase la bătrân. După școală, venea într-un suflet acasă, să lucreze cu Moș Laie ca să aibă ce vinde duminica în târg. De la o vreme, și băietanul, și sătenii se mirară de ce Moș Laie cioplea doar linguri lungi în coadă. Femeile îl credeau smucit la minte, doar nu fierbeau în orice zi bulion ori magiun... Într-o duminică, după slujbă, îl încolțiră pe Laie, înțepându-l, chiar
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
cruda veste Și a rămas de-atunci tăcută, Doar chipu-n apă-și oglindește Și cu cosițele-o sărută Mutând tristețea în poveste. În timp, în salcie schimbată, Se-mpodobește an de an, Plângându-și dragostea de fată Pentru pierdutul băietan Șoptind spre râu „a fost odată ...”. *** Ciclul "Povești din veac" Aici aflați video-poemul: http://youtu.be/IoxR3j7Pst8 Referință Bibliografică: Legenda salciei / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
LEGENDA SALCIEI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376759_a_378088]
-
am hotărât: când am să cresc, Copii mei, când eu voi fi bărbat, Or să primească tot ce își doresc. Așa gândesc și-acum în orice an, Când mai visez la satul meu străbun, Și mai aștern cu gând de băietan, Scrisoare peste timp lui Moș Craciun. În ea adaug ruga de la prunci, Scriu ce-și doresc în noaptea-mpărătească Mai știu că n-o să fie ca atunci, Iar darul tău de suflet să sosească. *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" Referință
SCRISOARE PESTE TIMP LUI MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371777_a_373106]
-
sunt niște proști.” Hă, hă! Mai bine jmecher! Așa jice băecii. Hă, hă! Dacă sunt paliu, mă crede băecii jmecher. Hă, hă, hă! Nimeni nu-și mai aduce-aminte de ce îi zice lumea lui Ionică ”Paliul”. Se zice că atunci când era băietan de vreo zece-doisprezece ani, l-au bătut niște ciobani, așa cum știau ei să bată, ciobănește. Numai că...de la bătaia ciobanilor a luat-o razna. Abia l-au târât profesorii până în clasa a opta. Directorul școlii i-a spus lui Mihai
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
de unde?... chiar din... Bermude. Semnată de cea crezută de mine irecuperabilă. Cui pe cui se scoate, nu?: nebunia depărtării o învinsese pe asta, de-aici. 7 decembrie Liniștea atelierului, ruptă de apăsarea sălbatică a clanței. Deschid și, în ușă, un băietan (evident, ras chilug și cu cerceluș în dreapta). Îl caută pe domnul profesor X. Îi fac semnul bătăii în ușă. Nu înțelege. Îi zic: Înainte de a te învăța să pictezi, domnul profesor să te învețe să bați la ușă. Drăgălașa față
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fix! 30 noiembrie Exegeză lunecată. Totul s-a petrecut într-o secundă. Cînd am văzut că serata dedicată lui Mihai Ursachi începea să-i contureze marelui meu prieten un profil nu tocmai adecvat, am ieșit. După mine a ieșit un băietan arămiu care m-a și oprit. S-a scuzat, s-a recomandat și, din desaga lui vikingă, a scos un cărțoi ochios pe care, frînt, mi l-a înmînat: autorul îmi dăruia cartea lui... și atît. Ce puteam să-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
liber! Priviți, a lui față senină e, Repaos de veci l-a chemat. În recile-mi brațe ce bine i-e, De sarcina lumii scăpat! Priviți, a lui față senină e, Repaos de veci eu i-am dat. PASTORII Să-nmormîntăm băietanul. {EminescuOpVIII 404} [AL] 3-LEA Ici sus, pe culmea senină. [AL] 2-LEA Veghez lângă el. MARIA Veghez lângă el. COR Veghem lângă el. DORUL a Cîntați-i bun rămas! Ș-apoi voi lăsați-l, În codru lăsați-l, Priveghiu-l ține
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prins Și-n somnul vecinic, somn adânc, Tot ce-am iubit văd întins. DORUL De ați [ști] voi acum ce bine i-e De sarcina vieții scăpat! Priviți că fața senină e, Repaos de veci i-am dat. PĂSTORII Să-nmormîntăm băietanul. [AL] 3-LE PĂSTOR Ici sus, pe culmea senină. [AL] 2-LE PĂSTOR Veghez lângă el. MARIA Veghez lângă el. COR Veghem lângă el. DORUL Cîntați-i" somn ușor" Ș-apoi - despărțire, Priveghiu-n mâhnire Să-l ție codrii vor. Cîntați-i somn
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
chip natural ilegală și care constrânge la violență și fărădelege. În Amantul colivăresei, pe firile îngemănate ale lui Mite Cafanu și Giani Banjorică se lipeau destine și se determinau întâmplări invariabil macerante: iubirea Colivăresei, văduva de 36 de ani, cu băietanul de 12, apoi lesbiene, voyeuriste și partide de sex în grup prin camere sordide de hotel, milițieni agresivi și „topiți” în recitaluri de cruzime, copii care își surprind mama încuiată în casă cu meditatorul și tatăl în tandrețe cu servitoarea
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
peisajul fiind animat de apariția „fetei de primăvară”, netulburată încă de Sburător, „și-n gând nevinovată de tot”. Personajul masculin, și el foarte tânăr, care echilibrează, în aceeași cheie aurorală, universul bucolic, este conturat într-un poem admirativ (Pentru un băietan), cu versuri apropiate parcă de Cântarea Cântărilor. Totul pare a fi la începuturi: anotimpurile, fenomenele naturii, viața însăși; totul este suav și limpede, ceea ce nu înseamnă că nu sunt intuite misterele adolescenței amenințate de iminenta pierdere a ingenuității. Deși a
HAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287403_a_288732]
-
de flori albe; sprâncenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui "tata-moșu". "Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]