69 matches
-
coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum agricol colateral", iar coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: L = 2 km, l = 5 m, extravilan; Descript: infrastructură pământ; Adresa: satul Cuieni-Băjenari, comuna Roești; Vecini: de la podul Cernișoara (N. Mătulescu) la Biserica Băjenari"; ... - la poziția nr. 259, coloana 6 va avea următorul cuprins: "2.160.154,64"; b) după poziția nr. 269 se introduc 3 noi poziții, pozițiile nr. 270-272, potrivit anexei nr. 11. ... 17. La anexa nr. 72 "Inventarul bunurilor care aparțin
HOTĂRÂRE nr. 905 din 7 septembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235664_a_236993]
-
Pleșoiu, Pârâienii de Jos, Pârâienii de Mijloc, Pârâienii de Sus, Părăușani, Tina Comuna Măciuca Sate: Oveselu, Bocșa, Botorani, Ciocănari, Măciuceni, Măldărești, Popești, Ștefănești, Zăvoieni Comuna Popești Sate: Popești, Curtea, Dăești, Firijba, Meieni, Urși, Valea Caselor Comuna Roești Sate: Roești, Băiașa, Băjenari, Bărbărigeni, Ciocăltei, Cueni, Frasina, Pis cu Scoarței, Râpa Cărămizii, Saioci Comuna Roșiile Sate: Roșiile, Balaciu, Cherâști, Hotăroaia, Lupuiești, Pertești, Pleșești, Păsărei, Romanești, Rățăleșii, Zgubea Comuna Sinești Sate: Sinești, Ciucheți, Dealu Bisericii, Mijlocu, Popești, Urzica Comuna Stănești Sate: Stănești, Bărcănești, Cioponești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Refacere punți pietonale în punctele: Apă Sărată, Lungulești și Boiereasca Refacere drumuri de interes local: Valea Neagoții, DC 148 A, DC 148, DC 133, DC 133 A, Refacere platformă drumuri de interes local și rigolele aferente (Râpa Cărămizii, Săioci, │ │ │ │ │Băiașa, Băjenari, Roești, Mătulești, Frasina, Bărbărigeni, Cuieni, Mănos) Refacere 6 podețe în satele: Refacere 4 punți pietonale în punctele: Pretorian, Marcel Popescu, Crăcana Maria și Refacere drumuri de interes local afectate: Râpeanu, Negreni, Zamfirescu, Stuparu, │Comuna Frâncești │ 672│ │ │Scrociop, Sandu, Gornistu, Dumitrana
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
Refacere punți pietonale în punctele: Apă Sărată, Lungulești și Boiereasca Refacere drumuri de interes local: Valea Neagoții, DC 148 A, DC 148, DC 133, DC 133 A, Refacere platformă drumuri de interes local și rigolele aferente (Râpa Cărămizii, Săioci, │ │ │ │ │Băiașa, Băjenari, Roești, Mătulești, Frasina, Bărbărigeni, Cuieni, Mănos) Refacere 6 podețe în satele: Refacere 4 punți pietonale în punctele: Pretorian, Marcel Popescu, Crăcana Maria și Refacere drumuri de interes local afectate: Râpeanu, Negreni, Zamfirescu, Stuparu, │Comuna Frâncești │ 672│ │ │Scrociop, Sandu, Gornistu, Dumitrana
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
moșia satului a ajuns la Mănăstirea Bărboi din Iași, până la secularizarea averilor mânăstirești. Catolicii din Buruienești s-au așezat aici, formând localitatea catolică aparte, pe stânga Șiretului, în fostul județ Român, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu băjenarii din Adjudeni și Tămășeni. Au fost semnalați, pentru prima dată, în statisticile catolice de relația prefectului misiunii, pr. Ioan Hrizostomul Dejeannis, la 9 martie 1762: "... de la Tămășeni, trecând Șiretul, am găsit un sătișor zis Burianești de 21 de case catolice
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
se populează intens începând cu sec. al XVIII-lea, când apar majoritatea așezărilor. Principalul factor al popularii îl constituie transhumanta, care, a favorizat apariția în această regiune a satelor. Transhumanta s-a manifestat prin trecerea transilvănenilor, prin contingențe întregi, numite "băjenari", dinspre trecătorile munților. Documentele locale amintesc de "ciobani", "ungureni" sau "de peste munți". Păstoritul a constituit principalul motiv al evoluției sociale și economice a zonei. În această zonă s-a manifestat fenomenul de transhumanta, prin deplasarea alternativă și după sezon a
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
unui document din 1829, Râmnicu Sărat era județul cu cele mai multe casării, 17 la număr, așezate în Voietenul, Râmniceni, Bolboaca, Gârlești, Cioranca. De frunte sunt: cășăria serdarului Costache Robescu (Gârlești) și, atenție, cășăria lui Grigore Borănescu de pe moșia Râmniceni. Denumirea de "băjenari" din consemnarea condicilor vamale se regăsește în numele localnicilor, Băjenaru, dar și cele ardelene: Rizea, Cernatu și Stănilă. Intensificarea trecerilor peste munți are loc după anul 1761, cînd împărăteasa Maria Tereza a dat ordin că Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei să fie
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
Brobintarilor (acum desfințată), un locuitor pe nume Ionel a construit câteva bordeie la sud de pădurea de stejari a satului Bârca în local numit “Crângul cu ulmi”. Ultimul sat component al așezării actuale este înființat in anul 1924 de un băjenar pe nume Orman, în zona de vest a localității, zona denumita “Deal”. http://urzicuța.senap.ro/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Urzicuța se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
și acest sat a fost devastat complet de jaful și incendiul provocat de turci în timpul războiului ruso-turc. Se zice că pe atunci locuitorii din zonă aveau două oiști la car, ca să schimbe cât mai repede direcția de fugă. Fugind astfel, băjenarii au găsit un loc de popas în marginea pădurii numită Braniștea lui Nășoi, lângă crâșma lui Turiță. Împreună cu Mușat au mai venit încă șase moși de legendă, considerați întemeietorii satului Covei, și anume Durlea, Iordache, zis Geică, moș Ștefan, Barbu
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
familii de greci (2,4%), 59 familii de evrei (2,3%), 13 familii de țigani (0,5%), 6 familii de polonezi (0,2%) și 4 familii de alte etnii (0,1%). Mai trebuie menționat că erau și 148 familii de băjenari (5,7%), a căror etnie nu era cunoscută . Se remarcă o scădere a ponderii moldovenilor, ca urmare a unei imigrări masive. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 24.998 locuitori ai orașului, 14.845 erau ruși
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
Roești este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Băiașa, Băjenari, Bărbărigeni, Ciocâltei, Cueni, Frasina, Piscu Scoarței, Râpa Cărămizii, Roești (reședința) și Saioci. Comuna Roești are o suprafață de 28,78 km, o populație de 2.105 locuitori și este situată într-o zonă deluroasă cu structură monoclinală, pe cursul mijlociu
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
preistorice, preluate de Muzeul arheologic Grigore Antipa București și de Muzeul regional Craiova, în anii 1937-1938. Comuna Roești are în componența sa 10 sate, făcând parte din acest punct de vedere din așezările cu sate risipite. Aceste sate sunt: Băiasa, Băjenari, Bărbărigeni, Ciocâltei, Cueni, Frasina, Piscul Scoarței, Roești, Râpa Cărămizii și Saioci. Satele sunt orientate pe direcția N-E, S-V cu expunere largă spre Vest, direcție determinată de deviația ce o prezintă cursul de apă al Cernișoarei și al Cernei-Oltețului
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
de populație străină, așezată aici cu mult mai târziu. În a doua jumătate a sec. XVIII, în Chișinău, pe vremea războaielor ruso-turce de pe teritoriul Moldovei, încep a se stabili reprezentanți ale unor grupuri alogene, în special sârbi, bulgari, greci, armeni, băjenari din diferite regiuni ale Imperiului Rus. În 1772, în cele 114 gospodării înregistrate, pe lângă românii moldoveni băștinași, în Chișinău erau deja așezate 10 familii de armeni, 3 de „sârbi și jidovi”, 3 de țigani și una de greci. În 1774
Demografia Chișinăului () [Corola-website/Science/312561_a_313890]
-
Chișinău erau deja așezate 10 familii de armeni, 3 de „sârbi și jidovi”, 3 de țigani și una de greci. În 1774, în urma războiului ruso-turc din 1768-1774 și a înlesnirilor acordate de administrația rusă țaristă de ocupație pentru migranți și băjenari străini, la Chișinău sunt înregistrați în categoria celor 104 birnici (capi de familie) 2 greci, 1 sârb, 25 armeni și 16 „jidovi”. În rândul celor 40 rufeturi (membri ai unei corporații de breslași) se găsea doar un grec; în categoria
Demografia Chișinăului () [Corola-website/Science/312561_a_313890]
-
Gura Căinarului apare la 20 august 1588, cînd voievodul Moldovei, Petru Șchiopul, îi făcuse danie lui Andrei hatman și pîrcălab de Suceava un rînd de sate din lunca Răutului, inclusiv Nemteni și Căinărești din preajma rîului, inclusiv un preot și cîțiva băjenari din Țara Leșească. Pe atunci siliștea avea o bisericuță de lemn acoperită cu stuf.(Documente privind istoria României. Veacul XVI. A. Moldova. București, 1951). Moșierul satului Enache Panaiiti care depuse jurămînt de credință țarului obținînd titlul de nobil a ridicat
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
Nistru sînt pomeniți ca punct de hotar, cînd s-a hotărnicit moșia boierului Grigore Hăbășescu din Sănătăuca.Recensămîntul din 1774 fixa la Climăuții de Jos 26 de ogrăzi drept proprietate a Mănăstirii Golia din Iași; printre băștinași apar și 4 băjenari (refugiați) din Polonia. Mănăstirea Golia stăpînea la 1861 în localitățile Climăuți, Vadul-Rașcov și Socola - 4.579 desetine de pămînt, care mai apoi au fost donate Mănăstirii Vatoped de pe Sfîntul Munte Athos. În 1880 Mănăstirea Vatoped poseda la Climăuți, ținutul Soroca
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
avea nici un supus. Cei 14 moldoveni de aici erau considerați țărani liberi. Mai trăiau în sat 2 fețe bisericești și 4 văduve. În 1774 Neculae Ruset avea gradul de ban. În sat erau 18 case locuite plus 7 pustii, 2 băjenari din Țara Leșească, 7 arnăuți și 2 văduve. Satul Dubna are următoarele date, distanțe : pînă la Soroca - 25 km, pînă la stația calei ferate Florești - 30 km, pînă la Chișinău - 153 km. Gospodării (pentru anul 1994) - 400, populația - 986 de
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
Refacere punți pietonale în punctele: Apă Sărată, Lungulești și Boiereasca Refacere drumuri de interes local: Valea Neagoții, DC 148 A, DC 148, DC 133, DC 133 A, Refacere platformă drumuri de interes local și rigolele aferente (Râpa Cărămizii, Săioci, │ │ │ │ │Băiașa, Băjenari, Roești, Mătulești, Frasina, Bărbărigeni, Cuieni, Mănos) Refacere 6 podețe în satele: Refacere 4 punți pietonale în punctele: Pretorian, Marcel Popescu, Crăcana Maria și Refacere drumuri de interes local afectate: Râpeanu, Negreni, Zamfirescu, Stuparu, │Comuna Frâncești │ 672│ │ │Scrociop, Sandu, Gornistu, Dumitrana
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
perioada de propagare a creștinismului. Aici și-ar fi găsit refugiu din calea năvălitorilor turci Sfânta Teodora de la Sihla. Mai recent în 1821, latifundiarul și judecătorul de la Buzău Nica Mușceleanu din Merei a murit aici, unde era retras cu alți băjenari fugiți din calea zaverei. Este situat lângă satul Nucu, pe versantul sudic al unei ramificații din "Culmea Spătarului" la 250 m sub "Fundătura" și la 150 m de "Dionisie Torcătorul". Schitul a fost într-un adăpost generat de prăbușirea unei
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]