114 matches
-
la care au participat toți cantautorii de folk din România, două ediții ale emisiunii "Ceaiul de la ora 5”, realizator Marină Almășan cu invitați hunedoreni Mihai Leu și Horia Moculescu, spectacolul Tezaur Folcloric realizator Marioara Murărescu, spectacolul "Muntele Dragostei” cu Leopoldina Bălănuța și formația hunedoreana "Canon” condusă de Mircea Goian, a fost organizatorul primei ediții a festivalului "Dragan Muntean" în Poienița Voinii, a inițiat și susținut spectacolele de muzică clasică "Toamnă Muzicală Hunedoreana”, numeroase concerte de chitară clasică, trei concerte de vioară
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
necesare "noii cinematografii": actori, regizori și operatori imagine. Aici au absolvit "generația de aur" nu numai a ecranului românesc ci și a teatrului național, actorii "Silvia Popovici, Iurie Darie, Florin Piersic, Amza Pelea, Dem Rădulescu, Stela Popescu, Sebastian Papaiani, Leopoldina Bălănuță, Draga Olteanu Matei", regizori ca "Manole Marcus, Geo Saizescu, Iulian Mihu, Gheorghe Vitanidis" și mulți alți actori și regizori care și-au adus o contribuție deosebită atât pentru cinematografia românească, cât și pentru teatru național românesc. De asemeni faptul de
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
este un film românesc din 1974 regizat de Dan Pița și Mircea Veroiu. În rolurile principale joacă actorii Leopoldina Bălănuță, Ernest Maftei. Scenariul, scris de Dan Pița, se bazează pe două povestiri de Ion Agârbiceanu: "Vâlva băilor" și "Lada". Filmul a fost vizionat de 1.072.318 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de
Duhul aurului () [Corola-website/Science/332793_a_334122]
-
de astăzi: o conștiință exemplară, dublată de o luciditate care, dat fiind lumea în care trăim, nu poate fi decât dureroasă...” 4"." Valeriu Cristea: “Poezia lui Claudiu Iordache este o admirabilă poezie a poeziei, a scrierii, a așteptării.” 5. Leopoldina Bălănuță: “Impact tulburător, citirea pieselor lui Claudiu Iordache. Dacă această piesă ar fi apărut pe scenă atunci când a fost scrisă poate că ar fi determinat un adaos de putere sufletelor noastre." 6. Alexandru Darie (regizor) : “Câtă simplitate, câtă sinceră poezie. Și
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
foarte bine, mi se părea greu, foarte greu de ajuns acolo... la personaj, o distanță mare și dificilă”". El a plecat de la filmări la București. Filmările s-au întrerupt timp de o săptămână, până când actorul a fost convins de Leopoldina Bălănuță să se întoarcă. Neștiind cum să interpreteze un țăran, Rebengiuc s-a concentrat pe latura dramatică a personajului: "„Am fost sărac de dimineața până seara... Nu știu cum e ăla un țăran, așa că am uitat că era vorba de un țăran. Am
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
de folkistul și compozitorul Valeriu Sterian, alături de care a lansat piesele "Maria de Mangop", "Bocetul lui Ioan cel fără de mormânt" și " Ușa ce-o încui". Cea care a sfătuit-o să urmeze o carieră muzicală a fost marea actriță Leopoldina Bălănuță, iar cea care i-a sugerat să cânte colinde a fost actrița și cântăreața Anda Călugăreanu. În 1984 a cântat în Cenaclul Flacăra. După 1989 a avut turnee în Franța, Danemarca, Norvegia, Grecia, Austria, Canada. În 1993 a obținut trofeul
Maria Gheorghiu () [Corola-website/Science/314307_a_315636]
-
Strigoii" (1992), "Trandafirul și coroana", "Conu' Leonida față cu reacțiunea"(1985), "Moartea unui comis voiajor" (1977), "Idolul și Ion Anapoda" (1991) sunt doar câteva din piesele în care a apărut la Televiziune. Deși a fost considerată o actriță dramatică, Leopoldina Bălănuță a avut și memorabile roluri de comedie. Sceneta TV "Care de dame" de G.H. Brăescu , realizată în 1980 (unde actrița întruchipează 4 personaje) este considerată unul din momentele de referință din istoria divertismentului TV românesc. Leopoldina Bălănuță a fost una
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
actriță dramatică, Leopoldina Bălănuță a avut și memorabile roluri de comedie. Sceneta TV "Care de dame" de G.H. Brăescu , realizată în 1980 (unde actrița întruchipează 4 personaje) este considerată unul din momentele de referință din istoria divertismentului TV românesc. Leopoldina Bălănuță a fost una din cele mai importante actrițe care a practicat spectacolul de poezie și care s-a preocupat intens de acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de școlile lui Constantin Nottara și Gheorghe Storin, Leopoldina Bălănuță a dat
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
românesc. Leopoldina Bălănuță a fost una din cele mai importante actrițe care a practicat spectacolul de poezie și care s-a preocupat intens de acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de școlile lui Constantin Nottara și Gheorghe Storin, Leopoldina Bălănuță a dat un regal de muzică și poezie, împreună cu Narcisa Suciu, în spectacolul "O întâmplare a ființei" din 27 ianuarie 1998, pe versuri de Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Magda Isanos, Nicolae Labiș și Nichita Stănescu. „Eu plec cu viața
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
fiecare replică constituindu-se într-o pledoarie pentru justiție și demnitatea omului. Poate de aceea se consideră absolut paradigmatic pentru talentul și personalitatea ei, "Antigona", din tragedia omonimă a lui Sofocle. Antigona, sub bagheta regizorială a lui Ion Cojar era Bălănuță, dreaptă, mândră, neînfricată în fața dictatorului, gata să moară, dar să nu cedeze. A fost pur și simplu copleșitoare în acest rol, după cum a fost convingătoare, încărcată de nuanțe, cu o continuă autoironie și un emoționant tragicomic în eroina principală din
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
nu cedeze. A fost pur și simplu copleșitoare în acest rol, după cum a fost convingătoare, încărcată de nuanțe, cu o continuă autoironie și un emoționant tragicomic în eroina principală din "Doi pe un balansoar", de William Gibson. Alături de Victor Rebengiuc, Bălănuță a transformat această melodramă într-un zguduitor simbol al condiției tânărului de azi, al singurătății, al lipsei de comunicare, al nevoii de compasiune, dragoste, înțelegere. Această tragediană înnăscută, distribuită de Andrei Șerban, firesc, în Medeea, din "Trilogia antică" de la Teatrul
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
Cătălina Buzoianu, la Teatrul Mic, după " Nu sunt Turnul Eiffel", de Ecaterina Oproiu, dar, mai ales Elisabeta, din "Elisabeta din întâmplare o femeie", de Dario Fo, tot la Teatrul Mic. Cele două dimensiuni ale acestui extraordinar talent care a fost Bălănuță s-au asociat, desăvârșit, în Liubov Andreevna, din Livada cu vișini, în regia lui Andrei Șerban, tot pe scena Naționalului bucureștean. La fel de sclipitoare și profundă este și atunci când interpretează diferite personaje din dramaturgia românească, mai ales din cea a lui
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
La fel de sclipitoare și profundă este și atunci când interpretează diferite personaje din dramaturgia românească, mai ales din cea a lui D.R. Popescu. Astfel, la Teatrul Mic joacă în piesa "Ca frunza dudului", iar la Teatrul Național în "O batistă pe Dunăre". Bălănuță a fost și o remarcabilă recitatoare. În concepția ei actorul este glasul dramaturgului, dar și al poetului! Mai ales al poetului care nu-l obligă să devină personaj, nu-l supune la metamorfoze, ci îl lasă să fie el însuși
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
dar și al poetului! Mai ales al poetului care nu-l obligă să devină personaj, nu-l supune la metamorfoze, ci îl lasă să fie el însuși, cu sensibilitatea și sentimentele sale, punând în lumină sensurile ascunse ale creației poetice. Bălănuță a iubit poezia bună și a dat numeroase recitaluri. Nicicând, versurile lui Nichita Stănescu, de exemplu, nu au fost mai limpezi și mai bine descifrate decât în rostirea ei. L-a iubit la fel de mult pe Eminescu, dar a fost aproape
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
aproape, foarte aproape, îndeosebi de poeții contemporani care pledează pentru frumos și adevăr. Referințe artistice despre ea se găsesc în volumul lui Andrei Băleanu și Doina Dragnea, " Actorul în cântarea personajului", București, Meridiane, 1981, precum și în medalionul Magdalenei Boiangiu, "Leopoldina Bălănuță", din revista „Scena” nr. 6/1998. Leopoldina Bălănuță a fost fată de preot. În 1977 s-a căsătorit cu actorul Mitică Popescu. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
pledează pentru frumos și adevăr. Referințe artistice despre ea se găsesc în volumul lui Andrei Băleanu și Doina Dragnea, " Actorul în cântarea personajului", București, Meridiane, 1981, precum și în medalionul Magdalenei Boiangiu, "Leopoldina Bălănuță", din revista „Scena” nr. 6/1998. Leopoldina Bălănuță a fost fată de preot. În 1977 s-a căsătorit cu actorul Mitică Popescu. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
Clipa este un film românesc din 1979 regizat de Gheorghe Vitanidis. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Violeta Andrei, Leopoldina Bălănuță și Sebastian Papaiani. A intrat în concurs la a Festivalului Internațional de Film de la Moscova. Filmările au avut loc în aprilie (în avans) și în vara anului 1978. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 5.819.000 lei. Filmul
Clipa (film) () [Corola-website/Science/337248_a_338577]
-
lui Anania, fată în cazul lui Bărbulescu). De altfel, cei doi autori au recunoscut că s-au ajutat reciproc în proiectele individuale. Ioana trăiește la ferma "Azimioara" alături de bunica ei, Didona. Într-una din zile ele primesc vizita lui Alexandru Bălănuță, unchiul Ioanei, venit să verifice stadiul în care se află cercetările întreprinse sub conducerea Didonei la stația "Boreal". Ioana primește misiunea de a-l întâmpina și de a-l aduce la fermă pe un traseu misterios, care apare doar în
Încotro curge liniștea? () [Corola-website/Science/328437_a_329766]
-
Oprea, Angela Nache Mamier, Caius Dobrescu, Ovidiu Moceanu, Vasile Gogea etc. În cadrul aceleiași instituții a inițiat manifestarea complexă intitulată “Studioul Artelor” în care, alături de interpreți și formații din Brașov, au evoluat nume importante din teatrul și muzica românească, precum Leopoldina Bălănuță, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ștefan Iordache, Valeria Seciu, Silviu Stănculescu, Gheorghe Cozorici, Tudor Gheorghe, Iosif Sava, Aurelian Octav Popa, pianista Mihaela Ursuleasa. În perioada 1988-1991 a fost directorul Clubului Cultural al Uzinei de Autocamioane. În februarie 1990 a inițiat și a
Adrian Munteanu () [Corola-website/Science/317929_a_319258]
-
Bietul Ioanide este un film românesc din 1979 regizat de Dan Pița după un roman omonim de George Călinescu din 1953. În rolurile principale joacă actorii Ion Pacea și Leopoldina Bălănuță. Bietul Ioanide este un roman balzacian construit în epoca realismului socialist și publicat în 1953, în care autorul nu face nicio concesie stilului proletcultist ci construiește un roman de idei, cu intelectuali. Titlul romanului este dat de arhitectul Ioanide, un
Bietul Ioanide (film) () [Corola-website/Science/330305_a_331634]
-
Tulcea str. Metalurgiștilor nr. 6, bl. Z6, sc. C, ap. 2 țel. 095.185.207 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII MEDII ARTAMON A. ANA Loc. Sărichioi țel. 094. 631. 512 AXENTIEV C. GABRIELA Tulcea str. Libertății nr. 14A țel. 093. 792. 504 BĂLĂNUȚA D. ANTONETA Tulcea str. Sulfinei nr. 1 bl. 1 sc. 1 ap. 14 țel. 093. 081. 191 BĂLĂNUȚA A. VASILICA Loc. Agighiol țel. 090. 864. 986 BRAILOVSCHI A. VIOLETA Tulcea str. Ovidiu nr. 9 țel. 040534757 CORSEI G. NICULINA Tulcea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
MEDII ARTAMON A. ANA Loc. Sărichioi țel. 094. 631. 512 AXENTIEV C. GABRIELA Tulcea str. Libertății nr. 14A țel. 093. 792. 504 BĂLĂNUȚA D. ANTONETA Tulcea str. Sulfinei nr. 1 bl. 1 sc. 1 ap. 14 țel. 093. 081. 191 BĂLĂNUȚA A. VASILICA Loc. Agighiol țel. 090. 864. 986 BRAILOVSCHI A. VIOLETA Tulcea str. Ovidiu nr. 9 țel. 040534757 CORSEI G. NICULINA Tulcea str. Fortunei nr. 6 țel. 040511960 int. 3120 FURTUNĂ G. NELA Tulcea str. Sabinelor nr. 69 țel. 040517221
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
în al cărui fund se citea cu litere l ichide d e aur viitorul străluce al Moldovalahiei...” „....Tot timpul vorbise tăios, cu o abia stăpân ită irit are. El era sărbătoritul și părea mânios de această festivitate. Nici vioara lui Bălănuț nu l descrețise, nici Cotnarul cu miros amărui, ca parfumul frunzei de nuc.” ......................................................................... „... Lu reveni încăpățânată, la apărarea ei: - Ceea ce spune Costăchel și e foarte adevăra t, doved ește încă odată cât sunteți de vanitoși. Chiar gelozia bărbatului e pornită
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
versiunea lui Mircea Mureșan, cea mai cunoscută dintre ecranizări, amintim că personajul Ion este jucat de actorul Șerban Ionescu fiind rolul său de debut, Ana Ioana Crăciunescu, Florica Sorina Stănculescu, George Bulbuc Valentin Teodosiu, Vasile Baciu Petre Gheorghiu, Zenobia Leopodina Bălănuța, Ion Belciug Ion Besoiu, Maria Herdelea Tamara Buciuceanu, Zaharia Herdelea Octavian Cotescu, Ghighi Rodica Negrea, Savista Valeria Seciu, Grofșoru Costel Constantin. Este un film realist, o dramă, care ilustrează cu intensitate maximă nașterea, cristalizarea, izbucnirea și stingerea unor conflicte sufletești
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
valoroase ale culturii românești. Actori, muzicieni, artiști plastici făceau un scurt «popas» cultural printre dascălii școlii, dăruindu-le din măiestria și noblețea lor. Și în acest fel, am ramas marcați pentru totdeauna de înalta emoție a rostirii inegalabile a Leopoldinei Bălănuță sau a lui Ovidiu-Iuliu Moldovan, monștrii sacri ai scenei românești. In aceeași sală au răsunat acordurile inconfundabile ale clarinetului lui Iosif Sava. Scriitori și critici literari ieșeni au fost de asemeni oaspeți dragi ai «Popasului cultural tătărășan» astfel încât, într-o
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]