173 matches
-
tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu ascultam, cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și Cezar. Braica, cățelușa cea bălțată și cu picioarele scurte, era prima care îl auzea de departe pe tata și dădea semnalul prin lătrături vesele mișcându-și voioasă coada. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână, ca tata să aibă încredere a ne lăsa singuri
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la umbra căruței, cu limba scoasă de un cot. Aceasta a fost prima mea încercare de a pescui și prima mea plimbare cu barca pe apă. Am mai experimentat și altă dată pescuitul pe
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
bunicilor. Păși un pic în ușa grajdului, să vadă cum îngrijea bunica văcuțele, una bălțată, cu coarne mari, și alta mai tânără, roșie, pe care le pregătea de muls. Într-un țarc se tânguia un vițel mic, de la vaca cea bălțată, așteptând să i se dea porția de lapte și covățica cu tărâțe. În spatele grajdului, era un mic țarc îngrădit pentru mieii de astă primăvară. Erau frumoși mieii, lânoși, albi, jucăuși. De bună seamă, toată gospodăria era strașnic păzită de un
PISOIUL MOTOCEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377426_a_378755]
-
tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu ascultam, cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și Cezar. Braica, cățelușa cea bălțată și cu picioarele scurte, era prima care îl auzea de departe pe tata și dădea semnalul prin lătrături vesele mișcându-și voioasă coada. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână, ca tata să aibă încredere a ne lăsa singuri
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la umbra căruței, cu limba scoasă de un cot. Aceasta a fost prima mea încercare de a pescui și prima mea plimbare cu barca pe apă. Am mai experimentat și altă dată pescuitul pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu ascultam cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și Cezar. Braica, cățelușa cea bălțată și cu picioarele scurte, era prima care îl auzea de departe pe tata și dădea semnalul prin lătrături vesele mișcându-și voioasă coada. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână să aibă tata încredere a ne lăsa singuri peste
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
pare-se, după cum se mișcă lucrurile în curte și în interioare. Orașul, de la un capăt la altul, e marcat progresiv de implantarea din ce în ce mai densă a unor bizarerii arhitecturale, scăpate, cum se vede, de sub orice supraveghere prospectivă. E ca și cum perimetrele tuciuriu bălțate de la Ciurea s-ar insinua agresiv încoace, amenințînd cu sufocarea nobila urbe. O stopare? Slabe nădejdi. 21 septembrie Nu e dezerțiune (cum ar spune, amuzat, amicul neolog), o dezertare lașă de la înfruntările acestui început de toamnă electorală, ci o irepresibilă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încă am mai putea cauționa revărsarea generală a prostului gust; tare ne e teamă însă că subtilitățile (psihanalitice) nu-i prea dau afară din casă pe organizatori. Baia ieșeană de vulgaritate n-a făcut decît să egaleze performanțele celor mai bălțate televiziuni (de stat și particulare). Și, din păcate, nimic, pare-se, nu mai poate clinti anuala bălăcire. E deja "tradițională". Ascuns în atelierul de pe Armeană (cu vată în urechi), am găsit în paginile... de închisoare, din 1912, ale unui mare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și mă simt atît de aiurea... Mă străbate un val de mînie. Cum Îndrăznește cineva s-o facă pe Suze să se simtă aiurea? — Suze, dar ești o mamă de vis! zic. Iar Lulu e pur și simplu o vacă bălțată. Am știut asta din clipa În care am văzut-o. Nu mai sta să te uiți atîta În gura ei. Și nu citi idioata aia de carte de bucate a ei! O iau pe după umeri și o țin strîns. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cel Cumplit; Ivan sau Nicoară Potcoavă; frate cu Crețul; Alexandru, frate cu Potcoavă; Petru, fiu al lui Alexandru Lăpușneanu; Constantin, fiu al lui Nicoară Potcoavă; alt Constantin, fiu al lui Ștefan Lăcustă) aduși de cazaci s-a prăpădit și Vasile Bălțatul (însurat cu Chiajna, sora lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu), cel aflat mereu de partea acestor doritori de putere 48. Vremurile, numeroase, de tulburări sociale erau prielnice schimbărilor. Astfel, de vidul de putere creat în țara Românească de răscoala seimenilor și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
însușește tehnici epice și cinematografice, proiectând elementele într-o învălmășire fantastică, analoagă celei din Prigoana lui Tudor Arghezi: „Sosesc cirezile de nori în goană [...]. / Buhai cu zimbri, junci cu vaci cât malul. / Și-nchise în oborul cerurilor late, / Năvalnicele boaite / Bălțate, negre ori țintate, / Se îmbulzesc și suflă-nspăimântate / Ca la vederea unei haite... Se-mpung, se-ncalecă, se iau în coarne, / Zăplazurile zării stând să spargă”. Subsidiară în primele volume, tematica religioasă intră în prim-plan odată cu Poeme cu îngeri
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de pistrui, o Întreagă Cale Lactee se desfășura pe fruntea ei, ba chiar câțiva quasari, ca niște stropi, fuseseră aruncați În găurile negre ale urechilor fetei. Că tot suntem la ora de engleză, Îngăduiți-mi să citez o poezie. Frumusețe bălțată a lui Gerard Manley Hopkins, care Începe așa: „Slăvit fie Domnul pentru lucrurile pestrițe“. Când rememorez reacția mea imediată la vederea acelei fete roșcate, ea pare să izvorască din aprecierea frumuseții naturale. Mă refer la plăcerea pe care o simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
această urmă. Cum ne răsuceam noi pe prosoape În acea vară, ca niște pui la rotisor, pistruii Obiectului se Întunecară, făcându-se din cărămizii maronii. Și pielea dintre ei se Închise la culoare, unind pistruii Între ei Într-o mască bălțată, cu aspect granular. Numai vârful nasului Îi rămase roz. Cărarea din păr Îi era roșie de la arsură. Pe farfurii cu marginea ondulată veneau spre noi sandvișuri, parcă plutind. Dacă ne simțeam sofisticate, comandam sos franțuzesc. Beam milkshake-uri, mâncam Înghețate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
rândurile superioare, sub portic. Până și unii senatori și cavaleri stau de-a valma cu mulțimea. Nu spune însă nimic. Lângă el, călărețul își verifică cu un aer concentrat fibula de pe umărul drept, cu care e prinsă pelerina dreptunghiulară și bălțată. — Evident că noi, trupele de germani, suntem superiori cohor telor pretoriene, rostește cu aroganță. — Nu zău? se minunează Rufus mai mult ca să-l întărâte. Tânărul se împurpurează. — Păi, când un soldat ajunge în garda pretoriană, nu se zice că e
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ei, bălăngănindu-se În stânga și dreapta, pe lângă genunchi, și atingând dimensiunea unor clopote. Mașa stătea dedesubtul acestei entități Înspăimântătoare, culcată pe un trunchi de salcie, supraveghind cu un ochi atent cărarea ce ducea În sat și cu celălalt vaca ei bălțată care se apucase tocmai atunci să se balige-n iarba Înaltă și plină de rouă. Câte o ciocârlie țâșnea din lanul de grâu dat În pârg spre soarele care abia se ridica la orizont, iar lanul se legăna Încet, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
-mi atenția fără urmă de mândrie că, dacă Warda avea pe atunci abia șaisprezece ani, ea mergea deja pe douăzeci și unu. Datorită evenimentelor se crease între ele o anumită complicitate care le micșora rivalitatea, iar când, a doua zi, Sara cea Bălțată îi făcu Salmei vizita ei lunară, ea o pofti pe slujnică să vină pentru a fi palpată pe pântece de către negustoreasa-prezicătoare evreică, aceasta fiind la nevoie și moașă sau acordând îngrijiri cum ar fi masajul, pieptănatul, epilatul, pricepându-se, pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
teme unice și deznădăjduite: care aveau să fie ziua și ceasul când vor intra castilienii în oraș. — În cursul ultimei săptămâni din luna safar, îmi povesti mama, era după sărbătoarea nașterii lui Mesia Issa - pacea fie cu el! -, Sara cea Bălțată a venit să mă vadă aducând o cărticică învelită cu grijă într-o eșarfă de mătase mov, pe care a scos-o cu mare atenție de pe fundul coșului ei de răchită. „Bine, dar nici tu, nici eu nu știm să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
N-ai o fată de măritat? Pe loc, Mohamed îi făgădui comanditarului său mâna lui Mariam. Cu totul din întâmplare am aflat, câteva zile mai târziu, conținutul acestei discuții ce avea să schimbe multe lucruri în viața mea. Sara cea Bălțată se dusese la haremul lui Zeruali ca să-și vândă parfumurile și flecuștețele, cum făcea și în casele și palatele din Granada. În tot timpul vizitei, femeile nu sporovăiseră decât despre noua căsătorie a stăpânului lor, făcând glume pe seama vigorii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mistificări grosolane, recurente! În context, se spune despre fiecare om că olopșește, pe umărul său drept, un înger, iar pe cel stâng, un drac. Par și impar. Doar Sile are, încă de mititel, pe ambii umeri, o pereche de diavoli bălțați, și ăia cu sechele, săracii, incurabili, macheliți, chiori de beți, amândoi! Nici ca el, poate nici chiar ca mine și ca tine, dar nici total abstinenți, că nu rentează. Între Jachin și Boaz, între Severitate și Compasiune, între fomist și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
un aer greu de sudori și de suspinuri. Pe geamurile murdare de-abia pătrundeau câteva raze de soare. În vatră fâșâia un ciot verde bolbocind șomoioage de fum. Un băiețel de doi ani se juca gângurind vesel cu un pisoi bălțat, la picioarele patului, jos, pe pardoseala de lut umed. Melentie Heruvimu stătea lângă patul de scânduri cu mâinile împreunate în față, cu gâtul plecat puțin și se uita la femeia bolnavă cu ochii îndurerați de milă. Obrajii lui galbeni și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
zice vatmanul. E-un puștan negricios, nici n-a-ntors măcar capul. I se vede ceafa acoperită de un păr negru și creț : un păr prea lung, ca de zlătar, unsuros și creț, i-ajunge până la umeri. Are pe el o cămașă bălțată și-o jantilică. — ...țiganu dracului, dar-ar boala-n tine de țigan ! îi strigă și ea. Prea târziu, ăla a trântit ușile și-a dat drumu la tramvai. — Dar-ar dracu-n voi toți, c-ați umplut lumea, bodogăne ea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
plecam în vacanță sau veneam din Lisa, dar despre ce se petrecea în București, atunci, pot povesti un singur lucru; am fost martor când niște polițiști îmbrăcați în civil, postați pe bulevard în dreptul Cercului Militar, tăiau cu foarfecele cravatele prea bălțate ale malagambiștilor*, acuzați că nu se îmbrăcau decent într-o țară aflată în război. A fost perioada cea mai sinceră din viața mea, după plecarea din Lisa. Poate, singura. În rest, chiar nevoia de a simți mereu un zid în
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
roșie, pantofi cu tocuri foarte Înalte, de culoare roșie, avea șoldurile late și picioarele urîte, lungi și subțiri, specifice negreselor. Înfățișarea ei era În același timp oribilă și seducătoare, din pricina gambelor subțiri ca niște fuse, a șoldurilor late, a coloritului bălțat, a chipului anemic și inexpresiv de femeie ușoară, a buzelor subțiri și roșii, a dinților subțiri și strălucitori, ca și cum creierul ei minuscul, ca de pasăre, se săturase pînă la ultimul său atom de o senzualitate bolnavă și lacomă, reducînd toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Amândoi și-o povestit Zi de vară Până în sară. Ea din grai așa grăia: - Cum să zic eu la maica? El din grai iarăși grăia: - Chivuța neichii, Chivuță, Așa maică-ta să-i zici: Știi taurul satului, " Cel mare și bălțat, El în coarne m-o luat Și-n baltă m-o aruncat " Și rochița mi-am udat " Și eu, maică, că mi-am stat " De rochița mi-am uscat " Zi de vară Pîn'n sară". 144 Dragul meu cinstit iubit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se deschidă. Hedrock văzu o nișă largă și înaltă ― cît de înaltă nu ar fi putut spune din locul unde se afla. Uită de nișă cînd se trezi în fața unei uși mari și groase de metal închis la culoare, dar bălțat. Ușa era întredeschisă. Întregul perete interior din jurul ei era lucrat din același metal, foarte frumos polisat. Hedrock păși prin ușa exterioară și se opri locului, dîndu-și seama ce nefiresc este efectul de ansamblu. Zidul interior era din oțel frusching, aliajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]