85 matches
-
o să-ți plătim tot vinerea. Ce zici? Dacă așa ați hotărât, așa să fie. Numai să nu nimeresc și eu, ca țiganul vinerea la stână... Nici o grijă Costache. Trece doar totul la catastif, zi de zi. Ca să nu fie nici-un bănat, am să mă iscălesc pe fiecare foaie cu socoteli. Bun cuvânt? Mai bine nici că se poate. Ca la carte... Abia ce au sfârșit vorba, că au intrat și cărăușii. Ce ne dai de mâncare în seara asta? - a întrebat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pumni de frig. O început să facă ochi, dar cel mai bine îi să-l lăsăm aici. Luni om vedea noi ce-i de făcut. Așa cred și eu. Costache a trece la socoteală toate cele, ca să nu fie cu bănat. Să-l vedem sănătos. Cât despre socoteli, om mai vedea noi - a întâmpinat Costache spusa lui Mitru ță. Cum îi vremea afară? - a întrebat Cotman. Nu s-o schimbat cât îi negru sub unghie. Îi aceeași urgie... Hai să-l
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să vină, n-au să vină”, că ei dau buzna peste tine când te aștepți mai puțin! Acum să nu vi se urce fumul la cap că sunteți grozavi. Cu toate că tocmai pentru că sunteți oameni de ispravă n-am avut niciun bănat din partea celor care primesc grâul de la mine. Îmi făceam ultimele socoteli și pentru că au ieșit după cum mă așteptam eu m-am gândit să vă fac eu...să vă fac... cum să vă spun eu ca să mă înțelegeți... Da, da, uite
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nimfă s-a cam sictirit,/ Și i-a dat cu flit... i-a suflat în vele,/ Invitînd-o sincer să doarmă sub stele./ Asta s-a-ntîmplat, după ce naiada/ A vrut să se-ntoarcă... știți cum: ținînd coada.../ Despre noaptea aceea, noapte de bănat/ Iată ce și cum s-ar fi întîmplat:/ Latră cîinii-n curte, noaptea jumătate,/ La castel în poartă, oare cine bate?/ ŤEu sunt, Schwartzi, dragă, fosta soțioară;/ Eu, și vreau acasă, ca odinioară!ť"; și bardul de pe internet povestește cum n-
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
voiește să fie aleasă de garda orășănească a venerabilului autor de versuri neogrecești, Serurie. În privința necesității reformei ne înțelegem deci cu onor. d. Rosetti, dar în modul cum pricepem unul și altul lucrurile, ne cam deosibim, n-ar fi cu bănat, și încă binișor. Și noi am voi răul țăranului? Dar, dacă, de ani încoace, a fost foaie care-n nenumărate rânduri s-a ocupat cu de - amănuntul și se va ocupa încă de soarta țăranului, acea foaie a fost " Timpul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai mult în Ungaria de nord. Comisarii și agenții preced cu temei și n-au pătruns încă pîn-aci; poate că unii nu presupun că vorbele și momelele lor ar da de urechi ascultătoare și de inimi deschise; căci populația din Bănat nu e numai săracă și nemulțumită, ci chiar prea multă la un loc, și tendența de-a emigra e vie în toți. Deocamdată lipsește ținta ademenitoare și mulți nu emigrează decât în alte părți ale Ungariei sau în Bulgaria, căci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se zice până azi că vine din... Țară și că trece în Ardeal. Numele propriu de "Țară" se dă dar Valahiei lui Mircea I, pe când dumnealor [î]l atribuie sentimentalismului de ocazie al unui călător. Iara noi - nu fie cu bănat - am mai adăogi o vorbă, fără a ne preocupa mult de căutătura de dispreț. Nu cu utopii comunarde, nu urmând pe fanariotul C. A. Rosetti, care-a corupt această țară și-a făcut din vicleșug, din tâlhăria patronată a amicilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
da deci voie a releva o cestiune care nu privește publicul. Orice - ar inventa și dumnealui și "Telegraful" despre terminația numelor sau despre originea mea, asta nu oprește pe părintele meu de-a fi fost boier moldovenesc, nici fie cu bănat, proprietar de moșie, alegător în colegiul I și în rând cu neamuri cari fără îndoială se pot urmări pîn-în timpul lui Alexandru cel Bun. Pe de altă parte, orice aș zice în bine sau rău despre d. Nicu Xenopol, asta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și lucrare se întărește și cu a Noastră domnească iscălitură și pecete. S-au scris de mine Toader Ghimpiș, diac de sfat în cetatea Arieșului la anii de la Cristos 1365, aprilie în 3. ROMAN BODEI Preînălțate Doamne, nu fie cu bănat, Dar grabnică îmi pare această hotărâre. Au pentru așa lucru nu trebui Direptatea Să se adune toată aicea în cetate? Zic că înțelepciunea v-a insuflat voința {EminescuOpVIII 75} Și bine e copilul să nu poarte o cârmă Ce nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cam strimt Dar nu... nu e nimica, am să fiu sănătos. De grija mea, copile, tu poți să fii voios, Eu n-am nimic... Chiar astăzi de-ai merge la vânat Să știi cumcă din parte-mi nu e nici un bănat, Numai, la orice-ai face, te rog îndeosebi Ca pe un vechi prieten pe Roman să-l întrebi. (îl îmbrățoșază și-l sărută pe frunte) Mergi, mergi acum cu bine... (apart) N-o să-l mai văz de-acuma. [BOGDAN] Cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ușa casei în care noi am intrat de voie. Când doi indivizi se asociază, când două societăți fuzionează, se face un contract, un pact. Condițiunile Unirei trebuiau stipulate. E. g., că în decurs de 10-20 ani soldații recrutați din Transilvania și Bănat să fie lăsați în garnizoanele din aceste provincii. O lege electorală clară și precisă etc. Mă dispensez de a vă înșira motivele acestor condițiuni și a altora, cari ar fi trebuit să fie corolarul garanțiilor fundamentale. Când în 1917 și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Era om, și încă unul uriaș, cum nu mai văzuseră, cărunt, cu pieptul gros și lat, cu strașnici, negri ochi și buzdugan forjat. — Cine sunteți și unde mergeți? - bubui din nou glasul. — Călugări moldoveni suntem și, dacă nu îi cu bănat, ne ducem acasă - grăi cu glas firav Metodiu. — Moldoveni? - se mai înmuie glasul. Cum dovediți? Păi nu vorbim aceeași limbă cu dumneata? prinse curaj Metodiu. — Nu-i destul! - răspunse matahala. Una-i limba, altul poate fi omul. Am mai lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu mergem până acolo, sunt bucuros că m-am dumirit unde este acea biserică. Dacă te mulțumești doar cu atât, atunci să intrăm pe Ulița Curelarilor, care-i colea, la doi pași. Bine gândit, părinte, și, dacă nu-i cu bănat, aș aminti zapisul lui „Ștefan zugravul”, întocmit la 4 ianuarie 1682 (7190), care lasă soției sale Anița casa din mahalaua Curelarilor. Până aici nu-i nimic deocheat. Nu-i, dar dacă ne uităm la martori, printre ei se află „și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-n zarea depărtată sună codrul de stejari. Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băț. Baiazid privind la dânsul, îl întreabă cu dispreț: - " Ce vrei tu? " - "Noi? Bună pace! Și de n-o fi cu bănat, Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat". La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port. - "Tu ești Mircea? " - "Da-mpărate! " - " Am venit să mi te-nchini
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
bătrâna gată fașa Și cumetrele se râd. - Măi ciobane ortomane, Unde-mi mergi așa pe frig? - Da la râșniță la Dane Și la borș la Pipirig; Ce era să spun? Iac-asta, Mi-a făcut băiet nevasta, Nu vă fie cu bănat. Să-mi veniți și Dumneavoastră Că ș-așa-mi sunteți din sat. 65 {EminescuOpVI 66} L-a spălatu-l, pieptănatu-l, La botez L-a dus pe micul, La icoane L-a-nchinatu -l, Un diac citi tipicul; Când pe el veni
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ș-o poruncă Elu-i musai să se ducă, Lasă frați, lasă surori Lasă doriți părinciori Cu ochii plini de dor, Las-o albă de nevastă Tot plângând pe la fereastă. 182 Eu tr-un sat maica într-altul, Rău ni mai pică bănatul, Eu tr-o țară maica - ntr-alta Rău ni mai pică timneala; Eu cu dor maica cu dor, Două doruri într-un loc Nu trebe mai mare foc. Maică, maică, draga mere Nu ți-i ție, maică, jele De ținerețele mele, Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe pace Iar napoi m-oi mai întoarce Și de-a fi o răutate 216 {EminescuOpVI 217} M-oi trage lângă cetate Și voi scrie frumoasă carte, Carte -n patru cornurele Ca să-ți fie maică jele, Pe de laturi cu bănaturi, În mijloc pară de foc Cât de cât să mă potop Că de lume n-am noroc - La cine-i da-o s-o citească Lacrimile să-l pornească, Pe mine să mă jelească. 185 Hăi, săraci feciori frumoși, Cum stau
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să le joc - Le mai joace cioarele Că mă dor picioarele. 313 Eu, puicuță, te-aș lua, Dar mi-a spus vecină-ta Că te culci sara cu soare Și te scoli la prânzul mare Și-ncă te ții cu bănat - Prea de noapte te-ai sculat. 314 Haideți, flăcăi, la fântână Că se spală fetele, 255 {EminescuOpVI 256} Că-s negre ca iepele. Numai lelea la cămară, Cu hârbul de rumeneală; Cum dracul n-a fi frumoasă, Șede rumeneala groasă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
O epșoară, bună, rea Îmi țineam casa cu ea. Slujbașii Măriei Tale, Venetici și haimanale Mi-o ochiră Și-o răpiră. {EminescuOpVI 262} {EminescuOpVI 263} S. PSEUDO-BALADE 339 Și când a casă sosiam O cărticică găsiam. Cărticica o spărgeam De bănat mai că pomniam; Apoi mă luai pe cale, Pe o cale lungă tare Și la vamă ajunsei Și cătră vameș zisei: Hei podariu, podariu de vamă, " Am să fac cu tine samă, Cîtu-i prețul podului? " - Prețul podului e mare De la tin-nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Pe-a sa cale s-a-ntîlnit, S-a-ntîlnit și L-a văzut, 266 {EminescuOpVI 267} Dară nu L-a cunoscut. - Bună cale, moș bătrân, - Mulțămesc, voinic străin. - Moșule, te-aș întreba De ceva de m-ai ierta, Să nu-ți fie cu bănat, Unde sună pușca-n sat? - Ia, sună la casa mea Că mărit pe noră-mea. - Moșule, dar cine-o ia? - Feciorul lui Bezedea. Gheorghieș fața-nroșește, Apoi mi se-ngălbinește Și pe murgu-i se avântă Și bătrânului cuvîntă: - Tată bun, tătuțul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
te duci, Aici nu-i pomană multă!... Și pentru că în loc s o primească în spital, doctorul îi dă o rețetă, baba întreabă și o face și pentru noi cei din anul 2008: - Vă întreb încă odată... nu vă fie cu bănat Spițerul cere parale pentru leacul ce mi ai dat?... La 31 octombrie 1893, Paloda la rubrica „Core spon dențe” răspundea Mariei N. de la Banca; nici caracterul scrisului, nici grațiozitatea și eleganța scrierii dv. nu seamănă cu scrierea Mariei N. de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
române, București, 1885, 410-415; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 51-53; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 13-17; Al. Țiplea, Poezii populare din Maramureș, București, 1906, 4-6; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, II, Sibiu, 1906, 9-16; Gh. Tulbure, Cântece din lumea vechiă, Făgăraș, 1908, 48-51; C. N. Mateescu, Balade, Vălenii de Munte, 1909, 111-114; Nicolae Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 182-187; Marin I. Apostolescu, Balade populare, I, Alexandria, 1912, 22-27; G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
Le-au luat îngerii, / Să stropească câmpurile, / Să rodească grânele, / Să hrănească păsările! / Turte dulci și coarne mari / La (numele gospodine)-buzunar, / Scoate-afar-la băietani; / Dă la mic și dă la mare, / Nu-i fie cu supărare. Nu vă pară cu bănat, / Asta-i seara cei de-mblat, / De la Dumnezeu lăsat. / Rămâneți sănătoși!"129 Amintind de ritualul agrar al înnoirii timpului, soarele leagă și dezleagă rodul pământului, coborând el însuși în ziua Crăciunului, simbolizând lumina transcendentă din care se naște "urzirea" anului: "Colo
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Românească, Cluj, 1928. Petre, R., "Preferințele elevilor asupra obiectelor de învățământ", în Revista generală a învățământului, V, 1925. Petrescu, I. C., "Înlăturarea istoriei naționale din școli?" în Revista generală a învățământului, VI, 1925. Popovici, Iosif, Problema școalelor minoritare din Ardeal și Bănat, Institutul de Arte Grafice Ardealul, Cluj-Napoca, 1925. Rădulescu-Motru, C., "Scopul învățământului secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, 1, 1930. Rădulescu-Motru, C., "Școala practică și democrația", în Revista de filosofie, 3, vol. XIV, 1929. Rădulescu-Motru, C., Demagogia școlară, București, Atelierele
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bacalaureat", în Revista generală a învățământului, XXV, nr. 1-2, 1937, p. 12. 23 C. Angelescu, "La deschiderea noului an școlar", în Revista generală a învățământului, XXIV, nr. 7-8, 1936, p. 252. 24 Iosif Popovici, Problema școalelor minoritare din Ardeal și Bănat, Institutul de Arte Grafice Ardealul, Cluj-Napoca, 1925, p. 69. 25 I. C. Petrescu, "Înlăturarea istoriei naționale din școli?", în Revista generală a învățământului, XIII, nr. 6, 1925, p. 360. 26 Gh. Adamescu, Mihail Dragomirescu, Limba română (carte de citire și de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]