85 matches
-
bătrâna gată fașa Și cumetrele se râd. - Măi ciobane ortomane, Unde-mi mergi așa pe frig? - Da la râșniță la Dane Și la borș la Pipirig; Ce era să spun? Iac-asta, Mi-a făcut băiet nevasta, Nu vă fie cu bănat. Să-mi veniți și Dumneavoastră Că ș-așa-mi sunteți din sat. 65 {EminescuOpVI 66} L-a spălatu-l, pieptănatu-l, La botez L-a dus pe micul, La icoane L-a-nchinatu -l, Un diac citi tipicul; Când pe el veni
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ș-o poruncă Elu-i musai să se ducă, Lasă frați, lasă surori Lasă doriți părinciori Cu ochii plini de dor, Las-o albă de nevastă Tot plângând pe la fereastă. 182 Eu tr-un sat maica într-altul, Rău ni mai pică bănatul, Eu tr-o țară maica - ntr-alta Rău ni mai pică timneala; Eu cu dor maica cu dor, Două doruri într-un loc Nu trebe mai mare foc. Maică, maică, draga mere Nu ți-i ție, maică, jele De ținerețele mele, Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe pace Iar napoi m-oi mai întoarce Și de-a fi o răutate 216 {EminescuOpVI 217} M-oi trage lângă cetate Și voi scrie frumoasă carte, Carte -n patru cornurele Ca să-ți fie maică jele, Pe de laturi cu bănaturi, În mijloc pară de foc Cât de cât să mă potop Că de lume n-am noroc - La cine-i da-o s-o citească Lacrimile să-l pornească, Pe mine să mă jelească. 185 Hăi, săraci feciori frumoși, Cum stau
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să le joc - Le mai joace cioarele Că mă dor picioarele. 313 Eu, puicuță, te-aș lua, Dar mi-a spus vecină-ta Că te culci sara cu soare Și te scoli la prânzul mare Și-ncă te ții cu bănat - Prea de noapte te-ai sculat. 314 Haideți, flăcăi, la fântână Că se spală fetele, 255 {EminescuOpVI 256} Că-s negre ca iepele. Numai lelea la cămară, Cu hârbul de rumeneală; Cum dracul n-a fi frumoasă, Șede rumeneala groasă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
O epșoară, bună, rea Îmi țineam casa cu ea. Slujbașii Măriei Tale, Venetici și haimanale Mi-o ochiră Și-o răpiră. {EminescuOpVI 262} {EminescuOpVI 263} S. PSEUDO-BALADE 339 Și când a casă sosiam O cărticică găsiam. Cărticica o spărgeam De bănat mai că pomniam; Apoi mă luai pe cale, Pe o cale lungă tare Și la vamă ajunsei Și cătră vameș zisei: Hei podariu, podariu de vamă, " Am să fac cu tine samă, Cîtu-i prețul podului? " - Prețul podului e mare De la tin-nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Pe-a sa cale s-a-ntîlnit, S-a-ntîlnit și L-a văzut, 266 {EminescuOpVI 267} Dară nu L-a cunoscut. - Bună cale, moș bătrân, - Mulțămesc, voinic străin. - Moșule, te-aș întreba De ceva de m-ai ierta, Să nu-ți fie cu bănat, Unde sună pușca-n sat? - Ia, sună la casa mea Că mărit pe noră-mea. - Moșule, dar cine-o ia? - Feciorul lui Bezedea. Gheorghieș fața-nroșește, Apoi mi se-ngălbinește Și pe murgu-i se avântă Și bătrânului cuvîntă: - Tată bun, tătuțul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ce a ordonat-o. Amploiatul, fie el ministru, fie comisariu regesc, trebuie să înțeleagă spiritul legilor al căror mănținătoriu e și trebuie să le interprete cu fidelitate. Îndată ce nu știe ori nu voiește a le interpreta fidel, trebuie destituit. Uniunea Bănatului a fost forțată, căci a fost făcută contra voinței românilor, uniunea Transilvaniei a fost făcută fără de a se întreba românii. Cine a protestat contra? Cine a alarmat Europa într-o cestiune atât de gravă? Nimeni. Avem dreptul de a petițiuna
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1876] {EminescuOpIX 195} TURCIA ["DIPLOMAȚIA CU MERSUL DE CULBEC... Diplomația cu mersul de culbec și cu estrema fineță a mijlocirilor ei urmează a coase la actele ei note și instrucțiuni scrise pe hârtie velină, povestea cîntecului: "pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc". Dar în fața tuturor acestor propuneri și parapropuneri, redactate desigur într-un inreproșabil stil franțuzesc, Poarta opune acea stoică tăcere a dervișilor de la Mecca, iar Abdul-Kerim răspunde cu buzele tunurilor și cu arderea satelor din Serbia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
te duci, Aici nu-i pomană multă!... Și pentru că în loc s o primească în spital, doctorul îi dă o rețetă, baba întreabă și o face și pentru noi cei din anul 2008: - Vă întreb încă odată... nu vă fie cu bănat Spițerul cere parale pentru leacul ce mi ai dat?... La 31 octombrie 1893, Paloda la rubrica „Core spon dențe” răspundea Mariei N. de la Banca; nici caracterul scrisului, nici grațiozitatea și eleganța scrierii dv. nu seamănă cu scrierea Mariei N. de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Le-au luat îngerii, / Să stropească câmpurile, / Să rodească grânele, / Să hrănească păsările! / Turte dulci și coarne mari / La (numele gospodine)-buzunar, / Scoate-afar-la băietani; / Dă la mic și dă la mare, / Nu-i fie cu supărare. Nu vă pară cu bănat, / Asta-i seara cei de-mblat, / De la Dumnezeu lăsat. / Rămâneți sănătoși!"129 Amintind de ritualul agrar al înnoirii timpului, soarele leagă și dezleagă rodul pământului, coborând el însuși în ziua Crăciunului, simbolizând lumina transcendentă din care se naște "urzirea" anului: "Colo
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dintre cele mai diverse și imprevizibile, el îi dădea cu tifla instinctului care tinde să-i atribuie fiecărei specii în parte un strigăt sau un tril anume. Omul este inteligent pentru că are mâini, spunea Anaxagora. Să nu-i fie cu bănat lui Descartes, dar papagalul este inteligent pentru că are cioc. După ce am pornit, cum e și firesc, de la premisa că din acest punct de vedere nu a fost răsfățat de natură, am încetat să mai consider dizgrațioasă această anexă în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
discuții între ei, mai târziu. Fiindcă, dacă nu mai ai pe lângă casă și altceva, mai târziu, când apar și copiii, n-o să le fie prea ușor să tragă toți dintr-o leafă... Și, mă rog, să nu vă fie cu bănat. Că dacă m-ați întrebat, v-am spus și eu părerea. Măi, oameni buni, interveni Bițu. Nu vă băgați unde nu vă fierbe oala. Toate sunt așa cum sunt. Dac-o fi să ne fie greu, toate s-or sparge în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de 96 persoane din Focșani, majoritatea fiind, potrivit numelui, de etnie evreiască. În toamna anului 1934, la Iași și Vaslui s-au înscris în partidul condus de Gheorghe Brătianu, alți reprezentanți ai acestei etnii 231. La începutul anului 1935, "Mișcarea Bănatului" semnala trecerea unora din organizațiile comunale ale vechiului Partid Național Liberal, în componența PNL-Gheorghe Brătianu. Se pare că numărul liberalilor bănățeni trecuți la georgiști cu această ocazie s-a apropiat de 750 de persoane 232. Alte adeziuni individuale, consemnate pe parcursul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu". Filiala Sighetu Marmeției, nr. 2, mai 2011. "Cadran politic"2003, 2004. "Curentul"1933, 1934, 1936, 1940. "Dreptatea"1930, 1931, 1933. "Dimineața"1933. "Îndreptarea"1936. "Journal for the Study of Religions and Ideologies"2003. "Mișcarea" (Iași)-1930. "Mișcarea" 1930-1938. "Mișcarea Bănatului" (Timișoara)-1934, 1935. "Mișcarea Liberală"-1930. "Mișcarea Mehedințiului" (Turnu Severin)-1937. "Mișcarea Mureșului" (Târgu Mureș)-1936, 1937. "Mișcarea Noastră" (Piatra Neamț)-1935. "Mișcarea Prahovei" (Ploiești)-1932. "Dosarele Istoriei"-2000, 2001, 2003, 2004. "Magazin Istoric"-1993, 1994, 1998, 1999. "Memoriile Secției de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
99% din totalul voturilor, la cele din iulie 1932 au obținut 397 voturi, adică 1,53%, iar la cele din decembrie 1933, 265 voturi, adică 1,04%. "Monitorul Oficial", partea I, nr. 131/ 1931, 173/ 1932, 300/ 1933. 194 "Mișcarea Bănatului", nr. 54, 55; 17, 31 martie, 1935; pp. 1-5, 1. 195 Idem, nr. 55, 56, 57; 10 februarie, 31 martie, 13 aprilie 1935; pp. 2, 1-3, 1-2. 196 "Mișcarea", nr. 1304, 1329, 1344; 26 iulie; 4, 25 septembrie 1935; pp.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Grünberg, B. Spitzer, S. Kofler, M. Davidshon etc. În 1934 se înscriau în partidul georgist avocații Braunstein și Dathfeld, inginerul, Ribalschi, sau col. E. Kemniger. "Mișcarea", nr. 454, 1075; 5 iunie 1932, 13 septembrie 1934; pp. 2, 1. 232 "Mișcarea Bănatului",Timișoara, nr. 47-49, 55, 57; 27 ianuarie, 3, 10 februarie, 31 martie, 13 aprilie 1935; pp. 1, 2, 2, 1, 1-2. 233 "Mișcarea", nr. 1245, 1388, 1393, 1403; 20 aprilie, 17, 24 noiembrie, 6 decembrie 1935, pp. 2, 2, 2
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
470 "Mișcarea", nr. 932, 934; 1, 3 martie 1934; pp. 1,1. 471 Idem, nr. 964, 8 aprilie 1934, p. 4. 472 Idem, nr. 990, 17 mai 1934, p. 1. 473 Idem, nr. 991, 19 mai 1934, p. 1; "Mișcarea Bănatului", nr. 15, 27 mai 1934, pp.1, 1. 474 "Mișcarea", nr. 1048, 2 august 1934, p. 1; "Viitorul", nr. 8052, 17 noiembrie 1934, p. 3. 475 Paul Ștefănescu, op. cit., pp. 171-172; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 305. 476 Arhivele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dosar 6/ 1935, f. 41; "Viitorul", nr. 8224, 19 iunie 1935, p. 4. 569 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges,dosar XIX / 4, f. 59, 81. 570 "Mișcarea", nr. 1055, 11 august 1934, p. 1; "Mișcarea Bănatului", nr. 28, 19 august 1934, p.1. 571 "Mișcarea", nr. 1291, 6 iulie 1935, p. 1; Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond Penal, dosar 10176, vol. 2, f. 20. 572 "Mișcarea", nr. 1342, 22 septembrie 1935, p. 2; Arhivele Naționale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Din punct de vedere al inserției în text, Stelian Dumistrăcel identifică două maniere principale de integrare 395: fie prin formula citării paremiologice ("De acolo proverbul: toată lumea să moară, numai Manea să trăiască.", IX, 166; Povestea cântecului: pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc.", IX, 195; "vorba țiganului: ce-mi pasă mie că trăiește toată lumea, dacă mor eu.", IX, 499), fie prin încadrare diacronică a faptului particular în dimensiunile experienței și atitudinii colective, contextul paremiologic având valoare concluzivă ("Știut
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Românească, Cluj, 1928. Petre, R., "Preferințele elevilor asupra obiectelor de învățământ", în Revista generală a învățământului, V, 1925. Petrescu, I. C., "Înlăturarea istoriei naționale din școli?" în Revista generală a învățământului, VI, 1925. Popovici, Iosif, Problema școalelor minoritare din Ardeal și Bănat, Institutul de Arte Grafice Ardealul, Cluj-Napoca, 1925. Rădulescu-Motru, C., "Scopul învățământului secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, 1, 1930. Rădulescu-Motru, C., "Școala practică și democrația", în Revista de filosofie, 3, vol. XIV, 1929. Rădulescu-Motru, C., Demagogia școlară, București, Atelierele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bacalaureat", în Revista generală a învățământului, XXV, nr. 1-2, 1937, p. 12. 23 C. Angelescu, "La deschiderea noului an școlar", în Revista generală a învățământului, XXIV, nr. 7-8, 1936, p. 252. 24 Iosif Popovici, Problema școalelor minoritare din Ardeal și Bănat, Institutul de Arte Grafice Ardealul, Cluj-Napoca, 1925, p. 69. 25 I. C. Petrescu, "Înlăturarea istoriei naționale din școli?", în Revista generală a învățământului, XIII, nr. 6, 1925, p. 360. 26 Gh. Adamescu, Mihail Dragomirescu, Limba română (carte de citire și de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de deochi, iaca unu-i de strajă, ia uită-te la el, îi de două ori cât d-ta, să nu-ți fie cu supărare nu-i sfrijit și cu picioarele ca fusele cum sunt alții nu vă fie cu bănat, crescuți în puf și înțărcați după moda nouă! Toate-s bune, una-i ră, Nu-s parale la cură. * Așa povestea Toader Cicea și neamurile noastre... * Sf. Neculai e podar * Toamna frunzele-și colindă Cântă-un greier supt o grindă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și dr. George Crișan în calitate de notari; Adunarea este condusă de George Pop de Băsești. Acesta îi dă cuvântul lui Vasile Goldiș pentru a citi proiectul de rezoluție al Adunării. Proiect de rezoluțiune: I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Bănat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor Români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. [Aplauze frenetice. Trăiască România Mare ! Lumea se ridică în picioare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
multumitei și admirațiunei sale față de Puterile Aliate, care, prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit pe multe decenii pentru război, au scăpat civilizațiunea din ghearele barbariei. IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunii române din Transilvania, Bănat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile, pe care le va afla necesare în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, Caransebeș, 1892; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; ed. îngr. Maria Croicu, introd. I. C. Chițimia, București, 1970; M. Eminescu, Opere, VI, îngr. Perpessicius, București, 1963; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr. și
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]