140 matches
-
amor timp de două ore și acum A. râde fluierând haiducește În baie, dușul acoperă orice cuvânt; fredonează fericită ceva În franțuzește. (azi) Debarc din Matei Basarab În fluxul pestriț de lume ce curge spre Piața lui Manuc, ocolind Colțul Bărăției și, deodată, sunt cuprins de o ceață deasă, În care mă Înfășor ca Într-un manșon de vată; În jurul meu, se strigă, se vorbește, se gesticulează, dar nu mă atinge nici un sunet, parcă aș fi izolat de o materie invizibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că altcineva se află În carapacea corpului meu și o folosește cu Învoiala mea; eu stau undeva Într-un spațiu imponderabil și asist la metamorfozele timpului fără a fi implicat; este aceasta starea ce mă cuprinde de câte ori trec de Colțul Bărăției, afundându-mă În coclaurii din jurul Hanului lui Manuc; cum mă retrag din această zonă, devin normal, mă reintegrez ritmului cotidian. (azi) E În A. o putere În plus, o tensiune a trăirii, menținută mereu la indicatorul maxim, o lăcomie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
surpă În ridicol. Nu știu de ce am fost atât de brutal, dar nu am deloc conștiința că aș avea cea mai mică vină. Îi Întorc spatele fără a-i mai adresa vreun cuvânt. (vineri) Astăzi, când să dau colțul la Bărăție, asist la ceva extraordinar. O țigancă vine din jos cu un copil În brațe care suge placid din sânul ei lăbărțat, lunguieț ca un dovlecel. E sobră În ținuta-i maternă, aș zice gravă; și-a dezvelit tot sânul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
alerg după ea și s-o Întreb dacă În mod intenționat Își compusese aceeași figură cu a țigăncii, dar mi-am amintit de replica primită de la aceasta și m-am oprit. Aici, la limita dintre real și imaginar, căscată Între Bărăție și Hanul lui Manuc, sunt momente când timpul și spațiul se contractă Într-un pliu bizar, din care se varsă o puzderie de Înfățișări rebele, fără legătură cu noi, spectatorii Întâmplători ai clipei. Nu știu ce atracție secretă mă smulge brusc dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a culorilor, mai ales galben și negru. E de văzut ce se va mai spune despre Țuculescu după 20 de ani. (iarna, 1965) Vine furtuna, e prevestită de aerul proaspăt ce m-a lovit În piept când dam colțul la Bărăție; țigăncușa care vinde flori acolo mi-a făcut cu ochiul; la biserica lui Brâncoveanu am observat tufe de liliac Înflorit. Liliacul e semnul meu erotic. Atunci când Înflorește, ies la vânat, mă furișez printre Margaretele ce se lasă mângâiate de boarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
frigorifică, la ficați, creieri, rinichi, garfuri și mititei, au tras lângă masă și o baterie cu vinul casei pe care Îl țâfnesc cu sifon. Fac ei șpriț. Și-l beau. În aer plutește un miros fin de țigări Victoria. Dinspre Bărăție alunecă tramvaie către Brătianu intersectându-se cu cele care urcă de pe Elisabeta Înspre Pake. La Pake este o fântână arteziană. Seara o luminează cu reflectoare. Ca În Parcul de Cultură și Odihnă, I.V. Stalin. Pe străzi copii ling Înghețate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
are însă din nou puternice dureri de gât. Witzleben aici, fiica ei are scarlatină. Scris lui papa până la 11½. Guturai. Duminică, 5/17 aprilie. Paștile catolice Vreme frumoasă, +14°R. Ora 10 prefectul Poliției. Ora 10½ plecat cu trăsura la Bărăție, serviciu solemn oficiat de episcop, apoi Te Deum pentru mine. Episcopul mă primește și mă conduce până la ușă. Ținut până la 12½. Apoi Brătianu la mine, care îmi înmânează demisia sa, cu rugămintea de a o primi (?). Ora 12¾ dejunat. După-amiaza
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
calea Vergului Nr. 3. "Aida", Leibovici Ernestina, b - dul 6 Martie Nr. 24. Leist Alexandru, bulevardul 1 Mai Nr. 191. "Poporului", Leiblich amp; Averbuch, calea Griviței Nr. 130. "Progresul", Livianu Bachman Clară, bulevardul 6 Martie Nr. 63. Lupovici Avram, strada Bărăției Nr. 48. Netty, bulevardul Dinicu Golescu Nr. 33. Macarie Ecaterina, bulevardul Banu Mantă Nr. 63. Acri Romulus, calea Griviței Nr. 145. Malcescu Cristea, calea Șerban Vodă Nr. 9. "Peleș", Maliner Leonora, calea Moșilor Nr. 297. "Prosana", Mandelbaum Victor, bulevardul Republicii
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
David, strada Vistieri Nr. 1. "Remedia", Zarafu Zelma, strada Știrbei Vodă Nr. 15. "Lecuirea", Zilber amp; Cohn, prel. Rahovei Nr. 12. "Adria", Zoltescu Elenă, calea Ferentari Nr. 143. Zuav Ioan, b - dul Gh. Coșbuc Nr. 1. "Zeița", Zucherman Ada, strada Bărăției Nr. 29. "La Urs", Iacobi Victor, strada Oituz Nr. 27. Suburbane Acherman I., Apărătorii Patriei, Sos. Berceni Nr. 153. Bercu Ozias, Apărătorii Patriei, str. G - ral Raporgescu. Otopeanu Gheorghe, Apărătorii Patriei, str. Grâului Nr. 39. Uaharescu Cornalia, Apărătorii Patriei, sos
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Nr. 56. Drog. Alex. Constantinescu, med., str. 6 Martie Nr. 6. Drog. Menglide Aristide, med., sos. Bonaparte Nr. 61. Fărm. I. Tarnauceanu, med., strada Lipscani Nr. 87. Drog. Gh. Brătescu, med., str. Berzei Nr. 74. Drog. Leon Grunvald, med., str. Bărăției Nr. 29. Drog. P. Gheorghievici, med., str. Brîncovenu Nr. 32. Drog. C-tin Ciurda, med., sos. Colentina Nr. 30. Drog. Poenaru Aneta med., str. Campineanu Nr. 8. Drog. Marculescu Ch., med., calea Șerban Vodă Nr. 18. Drog. H. Cojocarescu, med
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
1 Se autoriza Primăria municipiului București să atribuie în folosință Firmei "Tv. Rom. Int." suprafețele de terenuri necesare pentru construirea unor clădiri destinate unor agenții, magazine, birouri și parcaje situate în municipiul București pe următoarele amplasamente: - B-dul 1848 - lîngă Biserică Bărăției; - Str. Jacques Elias, str. Decebal - Calea Moșilor; - B-dul Dacia nr. 18-20, pe lîngă Piața Română, conform planurilor de situatii anexate*), care fac parte integrantă din prezenta hotărîre. Articolul 2 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va înregistra terenurile prevăzute la art.
HOTĂRÂRE Nr. 607 din 25 mai 1990 privind atribuirea unor terenuri necesare Firmei "Tv. Rom. Int." pentru construirea de clădiri destinate unor agenţii, magazine, birouri şi parcaje. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107173_a_108502]
-
100 de florini pe an. Împăratul Francis Iosif a donat suma de 200 de florini pentru biserica din Brăila. După moartea parohului V. Foti, episcopul A. Parsi (1847-1863) l-a trimis la Brăila pe vrednicul preot Ambrozie Bogdanfi, guardianul de la Bărăția, din București, vorbitor de multe limbi străine și dotat cu un spirit luminat. După doar două luni, părintele Ambrozie a fost revocat, spre nemulțumirea credincioșilor și în locul lui a venit preotul pasionist Iosif Gianelli. Catolicii brăileni au făcut o scrisoare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1633 să le dea în folosință. Între timp, devenise domnitor la țării, credinciosul și devotat catolicismului, Domn, Matei Basarab (1632-1654). Biserica franciscană era închinată Maicii Domnului de Carmel. Este ceea ce putem să numim astăzi, de la înălțimea distanței de timp, prima „Bărăție”, care însă, nu a durat prea mult, datorită unui mare incendiu care a mistuit și biserica și mănăstirea celor trei călugări franciscani. Nenorocirea s-a produs în timpul revoltei lui Mihnea al III-lea, atunci când tătarii și turcii au ocupat orașul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
durat prea mult, datorită unui mare incendiu care a mistuit și biserica și mănăstirea celor trei călugări franciscani. Nenorocirea s-a produs în timpul revoltei lui Mihnea al III-lea, atunci când tătarii și turcii au ocupat orașul. Cea de a doua Bărăție a fost începută la inițiativa părintelui franciscan observant Antonio Stefani, care l-a avut de partea sa pe domnitorul Munteniei, Grigore Ghica (un strămoș al Fericitului Vladimir). Construcția a început în 1672, dar vremurile grele și mai ales războaiele au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de partea sa pe domnitorul Munteniei, Grigore Ghica (un strămoș al Fericitului Vladimir). Construcția a început în 1672, dar vremurile grele și mai ales războaiele au determinat ca finisarea construcțiilor să fie abia în 1741. Dar nici această a doua Bărăție nu a dăinuit decât până în 1804, când alt incendiu devastator a distrus totul. Cea de a treia Bărăție a fost începută în 1812, de către guardianul mănăstirii, Ambrozie Babich, „omul cel mare” (cum l-a numit Carol Auner), perseverent, harnic și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dar vremurile grele și mai ales războaiele au determinat ca finisarea construcțiilor să fie abia în 1741. Dar nici această a doua Bărăție nu a dăinuit decât până în 1804, când alt incendiu devastator a distrus totul. Cea de a treia Bărăție a fost începută în 1812, de către guardianul mănăstirii, Ambrozie Babich, „omul cel mare” (cum l-a numit Carol Auner), perseverent, harnic și dotat cu spirit creator. Tot el a construit în 1823 și Școala Primară de la Bărăție și a amenajat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de a treia Bărăție a fost începută în 1812, de către guardianul mănăstirii, Ambrozie Babich, „omul cel mare” (cum l-a numit Carol Auner), perseverent, harnic și dotat cu spirit creator. Tot el a construit în 1823 și Școala Primară de la Bărăție și a amenajat cimitirul. O ironie cumplită a sorții a făcut ca nici această Bărăție a III-a, să nu dureze, fiind înghițită tot de flăcările unui incendiu distrugător, chiar în duminica de Paște, în 1847. După atâtea sacrificii și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cel mare” (cum l-a numit Carol Auner), perseverent, harnic și dotat cu spirit creator. Tot el a construit în 1823 și Școala Primară de la Bărăție și a amenajat cimitirul. O ironie cumplită a sorții a făcut ca nici această Bărăție a III-a, să nu dureze, fiind înghițită tot de flăcările unui incendiu distrugător, chiar în duminica de Paște, în 1847. După atâtea sacrificii și munci istovitoare de pe urma cărora nu a rămas decât scrum, a sosit, în sfârșit, omul hăruit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în duminica de Paște, în 1847. După atâtea sacrificii și munci istovitoare de pe urma cărora nu a rămas decât scrum, a sosit, în sfârșit, omul hăruit să învingă pustiirea focurilor, predestinat parcă să înalțe și să întemeieze cea de a patra Bărăție: episcopul Angelo Parsi, care a fost numit episcop de București pe 19 septembrie 1847. El a început cu vrednicie să construiască biserica, casa parohială, școala, și, în premieră, minunatul turn pe care îl admirăm și astăzi. În 1850 complexul a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
numit episcop de București pe 19 septembrie 1847. El a început cu vrednicie să construiască biserica, casa parohială, școala, și, în premieră, minunatul turn pe care îl admirăm și astăzi. În 1850 complexul a fost terminat. După năruirea a trei Bărății, cea de a patra s-a înălțat cu siguranță și cu grație, precum mărețele construcții de altădată, menite să dureze, ca în legenda Meșterului Manole, după atâtea jertfe. Mult timp biserica Bărăției a fost considerată de către credincioșii catolici a fi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
complexul a fost terminat. După năruirea a trei Bărății, cea de a patra s-a înălțat cu siguranță și cu grație, precum mărețele construcții de altădată, menite să dureze, ca în legenda Meșterului Manole, după atâtea jertfe. Mult timp biserica Bărăției a fost considerată de către credincioșii catolici a fi biserica austriecilor, deoarece cele patru clopote au provenit de la Casa Imperială a Austriei: două clopote au fost donate de către părinții împăratului Franz Joseph, unul chiar de către împărat, iar al patrulea, de către fratele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
deoarece membrii ce o compun s-au pus cu toată râvna să ajungă la idealul franciscan. Această congregațiune s-a înscris cu 8 abonamente. 3. București Congregațiunea din București este împărțită în 2 secții: o secție are reședința la biserica Bărăției și a doua are reședința la Catedrala Sfântului Iosif. Congregațiunea din București este cea mai bine organizată. Secția de la Catedrala Sf. Iosif s-a înscris cu 10 abonamente. 4. Craiova 1938 Anul trecut 1937 în luna lui Noiembrie s-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
iau parte la toate manifestările vieții catolice din parohie. Cu ocazia vizitei canonice Congregațiunea s-a înscris cu una mie lei la tipărirea Catehismului Terțiar. A doua zi 21 Noiembrie, s-a făcut vizita canonică la congregațiunea terțiarilor de la Parohia Bărăția. Director al acestei Congregațiuni este P. Horvat Parohul Bărăției. Terțiarii existau în parohie din 1895, dar în mod regulat s-a înființat Congregațiunea în această parohie în anul 1909 de către P. Nazareno Cipolloni, Misionar Conventual în Moldova. Congregațiunea a fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Cu ocazia vizitei canonice Congregațiunea s-a înscris cu una mie lei la tipărirea Catehismului Terțiar. A doua zi 21 Noiembrie, s-a făcut vizita canonică la congregațiunea terțiarilor de la Parohia Bărăția. Director al acestei Congregațiuni este P. Horvat Parohul Bărăției. Terțiarii existau în parohie din 1895, dar în mod regulat s-a înființat Congregațiunea în această parohie în anul 1909 de către P. Nazareno Cipolloni, Misionar Conventual în Moldova. Congregațiunea a fost aprobată de către Arhiepiscopie la 1 Decembrie 1909 cu No
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dar în mod regulat s-a înființat Congregațiunea în această parohie în anul 1909 de către P. Nazareno Cipolloni, Misionar Conventual în Moldova. Congregațiunea a fost aprobată de către Arhiepiscopie la 1 Decembrie 1909 cu No. 2910. În prezent Congregațiunea terțiarilor de la Bărăție numără 20 de membre, în majoritate bătrâne. Oficiali nu există decât Superioara sau Ministra în persoana Elenei Baron, aleasă chiar în această vizită canonică din ziua de azi 21 Noiembrie 1938. Aceeași soră este și vizitatoarea bolnavilor și împărțitoarea pomenilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]