976 matches
-
își aducă medicamente de acasă/ lemne de foc de acasă carnețelul roșu din care ne veghează/ melci cu Basedow pe spirala stetoscopului pe ventuzele de cauciuc prinse de pieptul cu infarct și tahicardie/ inima alergînd în maratonul cincinalelor prin praful bărăganului/ ekg kgb ținta băltind în propriul sînge în propria sincopă/ ființe de iridiu scriu pe oasele îmbolnăvite/ într-un palimsest". Deslușim astfel și o discretă manevră de coagulare, de organizare "pozitivă" în calea avalanșei de conexiuni incontrolabile, un mod de-
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Preocupat de lucrul la prăvălie, Mache nici nu realiză că venise luna septembrie, care anunța venirea toamnei, chiar dacă vremea nu se răcise. Magazia era plină cu produse culese din livezi, podgorii, sau din câmpiile Bărăganului. Domnul Alexandrescu se pregătea să se aprovizioneze, din belșug, pentru sezonul rece. Mache realiză că venise toamna, în ziua când Maria intră în prăvălie, mirosind a lăcrămioare, datorită apei de colonie cu care se dădea prin spatele micuțelor ei urechiușe
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
Simona Tache Într-un sat din Bărăgan în care femeile iau bătaie ca la fasole de la bărbații lor, mamaie a dus și încă mai duce un trai boieresc alături de tataie. N-a fost bețiv, n-a fost fustangiu și nu a bătut-o. O singură dată a
Cum a vrut tataie s-o bată pe mamaie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20752_a_22077]
-
necunoscute meseriașilor de pe la noi. Dar nu acestea sunt elementele principale ale organizării locului de muncă. Mulți Ponta însoțiți de Preafericiți, Primari, Șefi și alte organe asistă în lumina reflectoarelor televiziunii la „punerea pietrei fundamentale” ale unei mari investiții între ciulinii Bărăganului ajungând acolo în bărci pe tălpoaie trase de ostași. Fanfara necesară solemnității este adusă pe podium cu elicopterul să nu se înnoroiască scumpele uniforme. După zeci de amânări de termene revin Ponții cu alaiul lor să taie panglica în condiții
O SUPĂ BUNĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383769_a_385098]
-
nu este menționată în ,,Cuprins’’!), Viorel Coman își deconspiră premisele, criteriile, viziunea originală asupra povestirilor fănușiene și unghiurile de abordare. Spicuim telegrafic: Povestirile lui Fănuș Neagu formează matricea unui spațiu literar de mare originalitate în literatura română contemporană, în miezul Bărăganului, în marginea Dunării și a Bălții Brăilei, un spațiu literar unic, inconfundabil, amestec de realitate și ficțiune, de legendar și magic, ,,un spațiu-matrice, unic, al Fabulei. Ea are caracter ,,sudic’’ în sensul în care mari literaturi - cea italiană, franceză, americană
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
vremelnic al limbii de lemn): ,,De la Arghezi încoace, nici un alt scriitor român nu a mai purtat o bătălie literară pentru apărarea purității limbii române, pentru avivarea cuvintelor vechi și rare, rămase ca singurele semne ale unei vechi civilizații, în spațiul Bărăganului (...)’’. Organicitatea operei lui Fănuș Neagu Viorel Coman pledează, convingător, pentru organicitatea operei lui Fănuș Neagu. El ne pune în gardă că, în întregul său demers critic, va respecta îndemnul lui Albert Thibaudet: ,,Atenție la unic!’’ (Fiziologia criticii, 1966), adică va
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
ani. Sub biciul unei stări de revoltă Mocnind parcă sub biciul unei stări de revoltă, strunită, însă, foarte bine, comentatorul notează că toate capitolele de istorie literară sunt dominate de imaginea impusă de primele volume de povestiri, de la Ningea în Bărăgan până la Vară buimacă -, în condițiile în care volumele din anii ’80: Pierdut în Balcania și Povestiri din drumul Brăilei, nici nu contează în caligrafierea imaginii de ansamblu. După ce evidențiază că, deși considerat scriitor reprezentativ al generației ’60, receptarea operei lui
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
la Brăila’’. Din acel moment astral, Brăila devine centrul lumii scriitorului, ,,amestec de realitate și ficțiune, centrul fabulos al unei Balcanii pe care o va evoca în toată opera sa. Brăila este, pentru Fănuș Neagu, orașul cel mai important al Bărăganului, poarta călătoriei spre Orient, căci Levantul începe la Dunărea de Jos, spune autorul’’. Monograful consideră că opțiunea lui Fănuș pentru Brăila este pur literară - efectul fascinantului mit al lui Panait Istrati (a cărui aură enigmatică și controversată îl stârnește pe
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
aminte ca cu ani în urmă am văzut un tablou ce înfățișa un țăran român de prin anul 1907 acea perioadă grea de luptă și sărăcie din România descrisă într-un mod magistral de Panait Istrati în cartea sa ,,Ciulinii Bărăganului.” Acel țăran era înfățișat în tablou cu mâinile și privirea ridicate spre cer, din fizonomia lui și gesturi reieșea că el scosese același strigat că și Ilie spunând destul, e prea greu nu mai pot înainta mai departe pe drumul
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
o ținută frumoasă, avea un salariu de invidiat, precum și alte avantaje legate de viața socială. Se întreba Mache..... Dacă pune unul ochii pe Maria și vine să o pețească, ce șanse are el, fiul țăranului dintr-un sat rătăcit în mijlocul Bărăganului.Încerca să se liniștească singur: „De bine de rău, acum cred că am o situație stabilă. Nu poți să le ai chiar pe toate! Mă voi mulțumi cu femeia pe care Dumnezeu a hărăzit-o pentru mine”. Au trecut sărbătorile
MOȘ MACHE, CAPIV..DRAGOSTE ÎMPLINITĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377162_a_378491]
-
-se prin vârtejul crunt/În care cad stâlpii subțiri de telegraf/Ale căror fire au strania înfățișare a unei parafe” (Verlaine). Tema drumurilor de fier o regăsim și în opera unor scriitori români. În 1870, Vasile Alecsandri evoca în poezia „Bărăganul” celebra câmpie munteană, pe-atunci pustie, întrezărindu-i „ziua glorioasă” când trenul „va goni pustietatea”, va face să dispară „vecinica-i tăcere”. Către sfârșitul secolului al XIX-lea (1886), Nicu Dăreanu, eroul unei nuvele cu același titlu semnată de Al.
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
străzile Decebal, Andrei Șaguna, Calea lui Traian, Cloșca. Citiri de regularizare în perioada 19-23 iunie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Titan, Tapia, București, Mihali, Bd. Take Ionescu, Heine, Buftea; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Bucovinei, Viilor, Bărăganului, Munteniei, Plugarilor; casieria din Bd. Iuliu Maniu: străzile Platanilor, Cap. Damșescu, Vasile Lupu, Spl. Vladimirescu; casieria din str. Ialomița: străzile Boemia, Speranței, Calea Aradului, Liniștei; casieria din Piață Küttl: străzile Brediceanu, Anul 1848, Cehov, Avântului, Pavlov, Paris. piața de flori
Agenda2006-24-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/285066_a_286395]
-
devenit simpatic, dacă nu chiar drag (așa, din gară, timp de zece minute, cît se schimbă locomotiva; nu i-am cercetat, încă, lăuntrul), pentru că, după lectura romanelor lui Paul Georgescu (născut, acolo, la 7 noiembrie 1923), urbea pierdută în orizontul Bărăganului s-a transformat într-o sursă a plăcerilor pe care nu le pot oferi decît reveriile livrești: Țăndărei, sub numele de Huzurei, constituie miezul romanelor Mai mult ca perfectul (1984), Natura lucrurilor (1986), Pontice (1987), Geamlîc (1988) și, postum, Între
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
în insignifiantul Huzurei spun mai mult decît „marile” jocuri politice din cabinetele ministeriale ale Capitalei timpului. O știre venită pe fluxul agențiilor de presă sparge reveriile livrești cu (i)realitatea imediată a vremii noastre postmoderne. Țăndărei - Huzurei sare din praful Bărăganului în paginile tabloidului „The Sun”. Presa britanică publică materiale despre traficul de minori proveniți din Țăndărei, oraș desemnat de poliția britanică drept sursa problemei, după o operațiune împotriva cerșetorilor și hoților români, soldată cu arestarea a 25 de persoane la
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
și săracii, n-aveau Bărăgan acolo, aveau un lucru mult mai trist, era deșertul! Dar ei au găsit soluția să rezolve problema, noi ne plângem că nu avem destulă verdeață. Nu, nu avem destule aspiratoare, n-are nici o legătură, poate Bărăganul să se transforme în deșert mâine dimineață, să vină furtuni de nisip, dacă avem utilaje, rezolvăm problema. Dar ne și place să plângem așa în continuu, suntem un popor plângăcios, "dom'le, n-avem d-alea, n-avem d-alea
Prigoană, ”agresat vizual” de culorile blocurilor reabilitate termic () [Corola-journal/Journalistic/44671_a_45996]
-
1.7. Alte tipuri de relief Alte tipuri de relief cu valențe turistice sunt:relieful de pluviodenudare, reprezentat de ravenele de la Râpa Roșie (Sebeș) și Grădina Zmeilor (Podișul Someșan); - relieful eolian, cu dune, prezent în deltă (Grindul Caraorman ș.a.), Câmpia Bărăganului, Câmpia Olteniei, Câmpia Carei;relieful antropic, reprezentat de baraje, diguri și canale hidrografice ce întregesc farmecul unor zone turistice naturale. Munții Bucegi - studiu de caz Munții Bucegi sunt așezați în partea estică a Carpaților Meridionali. Se desfășoară între Culoarul Bran-Rucăr
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
devenit simpatic, dacă nu chiar drag (așa, din gară, timp de zece minute, cît se schimbă locomotiva; nu i-am cercetat, încă, lăuntrul), pentru că, după lectura romanelor lui Paul Georgescu (născut, acolo, la 7 noiembrie 1923), urbea pierdută în orizontul Bărăganului s-a transformat într-o sursă a plăcerilor pe care nu le pot oferi decît reveriile livrești: Țăndărei, sub numele de Huzurei, constituie miezul romanelor Mai mult ca perfectul (1984), Natura lucrurilor (1986), Pontice (1987), Geamlîc (1988) și, postum, între
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]
-
decît "marile" jocuri politice din cabinetele ministeriale ale Capitalei timpului. O știre venită pe fluxul agențiilor de presă din ultimele zile ale lui ianuarie 2008 sparge reveriile livrești cu (i)realitatea imediată a vremii noastre postmoderne. Țăndărei-Huzurei sare din praful Bărăganului în paginile tabloidului "The Sun" astfel. Presa britanică publică materiale despre traficul de minori proveniți din Țăndărei, oraș desemnat de poliția britanică drept sursa problemei, după o operațiune împotriva cerșetorilor și hoților români, soldată cu arestarea a 25 de persoane
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]
-
compozițională e cu mult mai rudimentară aici: "Uriașa, pe pământ, era făcută din carne și oase, ca și el. Ca și Pela. Trăia în trupul Pelei. Dar avea puterea de a sta nemișcată în fața lui, în mijlocul deșerturilor lumii, în deșertul Bărăganului, unde nimenea din neamul lui nu mai fusese până atuncea. Nicola înțelesese, rugându-se la ea, că uriașa mai fusese pe-acolo demult, demult de tot, și că de-ar fi vrut, l-ar fi putut ajuta. Înghiți hulpav câteva
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
zona de concentrare daco-romană a Hunedoarei spre monumentele brâncușiene de la Târgu Jiu, sau: via Făgăraș-Brașov-Sinaia, căreia i se putea releva similitudinea întru frumusețe cu Sintra. În locul unor asemenea înălțătoare parcursuri, jurnaliștilor portughezi li s-a "oferit" o descindere în pulberea Bărăganului, relatată de d-na Carvalho drept cunoaștere a României profunde. Dânsa încearcă și o aproximare a specificității românilor: "Latini, da - însă nu exuberanți ca italienii, nici extrovertiți ca spaniolii. Sunt mai ponderați, asemenea nouă." În fine, și o imagine tonică
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
noastră, ar fi fost straniu ca ele să nu fie notate de diverși autori înzestrați cu un spirit ascuțit de observație. Dintre multele exemple posibile, mă voi referi aici la câteva, alese mai mult sau mai puțin întâmplător. În Ciulinii Bărăganului (1997, p. 173), Panait Istrati observă la un moment dat un paradox. În toată Muntenia, notează el, oamenii abia aveau cu ce trăi, hrănindu-se prost, cu mămăligă și cu zarzavaturi, fiind prea săraci pentru a cumpăra carne. Or, în
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
în general, iar ulterior la organizarea unor licitații doar pentru uzul organizatorilor, înflorirea metalurgiei a avut consecințe nebănuite. Prima a fost de natură peisagistică și funciară întrucît au răsărit dintr-o dată, pe coasta dealului, pe malul Dunării sau în inima Bărăganului, niște schelării apocaliptice din metal negricios - în care ficțiunea științifico-fantastică se amesteca insesizabil cu viziunile coșmarești medievale - ce au dizlocat dintr-o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitatea
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
Kirițescu și alți intelectuali mai mult sau mai puțin cunoscuți, este cel în care Vasile Băncilă și-a plimbat pașii mulți ani și în care avea să se stingă din viață. Vor urma, în volume viitoare, textele gânditorului despre spațiul Bărăganului și cele despre Brăila natală, la ale cărei publicații a colaborat adesea. Paralela cu spațiul mioritic al lui Blaga nu este neapărat forțată: determinismul geografic generator de amprentă stilistică pare a fi fost o idee generoasă, aplicabilă în contexte variate
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
îi vâjâie capul, băiatul cel mare a plecat din țară fără să se uite înapoi, i-a spus din pragul ușii: "Mă duc, mamă, unde văd cu ochii, nu are de ce să-mi pară rău", se vede înotând prin noroaiele Bărăganului, trăgând sacoșele după ea, pline ochi cu de-ale gurii, din care pentru băiat abia dacă rămânea să guste, totul mergea la sergent, la căpitan, la alți ofițeri care nu se mai terminau, băiatul "nimerise" la un batalion disciplinar, ea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
știi, cum face trenul. - Aha. - După care imaginea se luminează, se vede o fată, blondă, frumoasă, într-un compartiment de tren. Bineînțeles că filmul e alb-negru, pentru efect, înțelegi... - Da... - Ok. Fata se uită pe geam, vede un peisaj: Câmpia Bărăganului. Privește afară de parcă ar căuta ceva, pe cineva. Asta durează vreo cinci minute. Fetei i se face somn, i se închid ochii, și începe să viseze. - Mișto, am zis. Începusem să înțeleg de ce mă adusese Luca acolo. - Bine. Visul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]