144 matches
-
se vindeau tot felul de lucruri, obiecte lucrate din lemn, lut sau fier, țesături, pielării, animale sau păsări, desfășurarea acestuia fiind un prilej de întâlnire și petrecere pentru locuitorii satelor din zonă. Odată cu construirea bisericii „Nașterea Domnului”, la 1900, în Bărboasa, ziua de 8 septembrie, devenită hramul bisericii, a devenit un prilej de mare sărbătoare. Peste tot se auzeau tarafuri de lăutari și se întâlneau jocurile preferate de către tinerii satelor: „comediile”, „femeia- pește”, „păianjenul-om”, „trasul la semn”, „lanțurile”, „bărcile”, „călușii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
frizerie și coafură, transport hipo, închirieri de veselă pentru diferite evenimente, băi publice etc. Conducerea Cooperativei de Consum de-a lungul timpului: 1) Președinți: Ioan Duhan - Tarnița; Vasile Bucșa - Tarnița; Vasile Ene - Dealu Perjului; Gh. Țarălungă - Dealu Perjului; Emil Țarălungă - Bărboasa; Petru Țarălungă - Dealu Perjului; Neculai Oprișan - Oncești. 2) Contabili-șef: Gheorghe Huștiu - Bărboasa; Vasile Mărmureanu - Dealu Perjului; Ioan Grigoreanu - Tarnița. Punctele de lucru ale Cooperativei și personalul care le-a deservit: 1) ONCEȘTI: - magazin alimentar-metalo-chimice: Petrache Dimofte, Vasile Cristea, Vergina
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
etc. Conducerea Cooperativei de Consum de-a lungul timpului: 1) Președinți: Ioan Duhan - Tarnița; Vasile Bucșa - Tarnița; Vasile Ene - Dealu Perjului; Gh. Țarălungă - Dealu Perjului; Emil Țarălungă - Bărboasa; Petru Țarălungă - Dealu Perjului; Neculai Oprișan - Oncești. 2) Contabili-șef: Gheorghe Huștiu - Bărboasa; Vasile Mărmureanu - Dealu Perjului; Ioan Grigoreanu - Tarnița. Punctele de lucru ale Cooperativei și personalul care le-a deservit: 1) ONCEȘTI: - magazin alimentar-metalo-chimice: Petrache Dimofte, Vasile Cristea, Vergina Oprișan; - magazin textile- încălțăminte: Costică Curteanu, Valica Arhire, Neculai Oprișan, Gheorghe Țarălungă; - magazin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o sumă de 15.461.000 lei la pasiv. Prezentăm, în continuare, o situație a agenților economici existenți astăzi pe teritoriul comunei: - Onceștii Vechi: un AGROSEM, o societate cu răspundere limitată (SRL), o asociație familială (AF) și o moară SNC; - Bărboasa: două AF; Magazinul mixt din satul Tarnița - Dealu Perjului: trei AF, două SRL și o societate pe acțiuni (SA); - Satu Nou: o AF; - Tarnița: patru SRL, o AF și o moară. Sau, mai detaliat: - persoane fizice: Ana Tabarcea, Liliana Benescu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și o societate pe acțiuni (SA); - Satu Nou: o AF; - Tarnița: patru SRL, o AF și o moară. Sau, mai detaliat: - persoane fizice: Ana Tabarcea, Liliana Benescu - Oncești, Radu-Alin Prosie - Oncești, Tatiana Mihai - Oncești, George-Dan Ivan - Dealu Perjului, Ioan-Lucian Coman - Bărboasa, Robert Vasile - agricol, Mihai Bertea - agricol, Vasile Popa - agricol; - asociații familiale: Florin și Veronica Dimofte - Dealu Perjului; - societăți comerciale: SC VIORALPROD SRL - profil agricol, Onceștii Vechi; SC ELPHAMOB SRL (Liviu Pavel și Iulian Paraschiv); - morărit și panificație, Onceștii Vechi; SC
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
localități din partea superioară și mijlocie a pârâului Berheci, poartă numele de „Prisaca” sau „Valea Stupilor”. Aceste localități au dispus de condiții propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lemnoasă spontană precum și de culturile agricole și pomii fructiferi. În cadrul comunei, principalele surse melifere le constituie plantațiile de salcâm (în lunile mai-iunie) și cele de tei (în lunile iunie-iulie) aflate pe versanții împăduriți de la Tarnița, Valea Iepei, Dealu Perjului și Bărboasa. Producția de miere pe familia de albine este în medie de 10-25 kg. Se cresc albine autohtone „Carpatica”. Se preocupă de creșterea albinelor apicultori ca Ivașcu, Cazacu, Gurău, Barcan, Curteanu, Prosie, Baban, Tabarcea, Petrea și Iftimie. În fiecare sat există
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cea de la Lozincă - pe Berheci - punctul „Podu Morii”. La sfârșitul secolului al XIX-lea se consemnau, în evidențele iazurilor de pește din zonă, două la Burdusaci, 3 la Chiricești, 5 la Colonești, 7 la Deleni, 3 la Stănișești, iar la Bărboasa un râmnic 1 de pește (este sigur că existau mai multe, ca cele aparținând lui Lehănceanu, Ciuche Crețu). Existau mai multe metode de pescuit: cu mâna, cu măciuca, cu ostia, cu prostovolul 3, cu undița sau cu minciogul, iar pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
versanții colinelor erau legate de o rețea de drumuri greu circulabile. În satele răzășești de veche tradiție, lunca, islazul, pădurea și pășunea erau ale obștii și poartă până astăzi amprenta unor aspecte arhaice și urmele unui înalt grad de ruralitate (Bărboasa, Laz, Dealul Perjului, Taula, Onceștii Vechi). SOLURILE Factorii pedogenetici de o diversitate neobișnuită au influențat în această zonă un înveliș de sol complex. Pe suprafețe mari predomină molisoluri, iar pe dealurile mai înalte din est și vest, mai împădurite, întâlnim
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
saturație din timpul verii. Au fost folosite între anii 1962-1989 și poate vor mai fi utilizate pentru pajiști, viță de vie, pomicultură și culturi cerealiere. Amintim în acest sens podgoriile de la Cioara și Satu-nou, precum și livezile de la Lazu și Bărboasa. Pe platourile colinare Rotăria, Dealu Bărboasa, Onceștii Vechi, precum și pe șesurile din zona Berheciului și a afluenților, se află cernoziomurile cambrice, ce au o fertilitate mare și sunt favorabile culturilor de plante tehnice și cerealiere. Solurile cenușii sunt răspândite în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
folosite între anii 1962-1989 și poate vor mai fi utilizate pentru pajiști, viță de vie, pomicultură și culturi cerealiere. Amintim în acest sens podgoriile de la Cioara și Satu-nou, precum și livezile de la Lazu și Bărboasa. Pe platourile colinare Rotăria, Dealu Bărboasa, Onceștii Vechi, precum și pe șesurile din zona Berheciului și a afluenților, se află cernoziomurile cambrice, ce au o fertilitate mare și sunt favorabile culturilor de plante tehnice și cerealiere. Solurile cenușii sunt răspândite în zona de contact a satelor Dealu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia diferitelor pâraie, cum ar fi pârâul Rotărie și în albia Berheciului, în zona satului Bărboasa, se întâlnesc nisipuri și pietrișuri de calitate inferioară ce se folosesc la edificarea diferitelor clădiri, la turnarea fundațiilor sau la finisajul pereților în amestec cu var și ciment. FLORA Din punct de vedere fitogeografic, comuna Oncești se află într-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iar la marginea acestora, din ce în ce mai rar, se găsesc frumoasele graminee, mult iubite de popor, de tineri mai ales: negara (Stipa capillata) cu firul frumos și mlădios, păiușul (Festuca valeriact) și pirul crestat (Agropirum crestatum). Din flora măruntă, foarte răspândită este bărboasa (Andropogan ischaemum), ce predomină la poalele Dealului Pleșa din satul Bărboasa și pelinul (Artemisia austriaca), iar dintre plantele ce apar imediat după spuma omătului sunt diversele specii de stânjenei, mai obișnuit fiind stânjenelul pitic (Iris pumita) numit și rățișoara, alături de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iubite de popor, de tineri mai ales: negara (Stipa capillata) cu firul frumos și mlădios, păiușul (Festuca valeriact) și pirul crestat (Agropirum crestatum). Din flora măruntă, foarte răspândită este bărboasa (Andropogan ischaemum), ce predomină la poalele Dealului Pleșa din satul Bărboasa și pelinul (Artemisia austriaca), iar dintre plantele ce apar imediat după spuma omătului sunt diversele specii de stânjenei, mai obișnuit fiind stânjenelul pitic (Iris pumita) numit și rățișoara, alături de care se întâlnesc dediței, ciuboțica-cucului (Primula officinalis), ceapa-ciorii (Muscari racemasum) și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de adăpost pe care le-au oferit lunca, balta și pădurile, izvoarele cu apă potabilă, terenurile pentru așezări omenești, terasele, toate explică în mare măsură vechimea populării și persistenței populației autohtone în satele de răzeși Lazu, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Bărboasa, Taula. Astfel, pădurea s-a restrâns ca suprafață și omul a intervenit pentru a redresa arealul ei, plantând specii nereprezentative zonei (conifere), cum ar fi molidul și laricea de esență nordeuropeană, îndrăgite de locuitori și a căror origine este în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vremuri era împământenită o regulă: nimeni nu ducea animalele la păscut până ce obștea satului nu hotăra acest lucru. Existau disciplină și respect pentru toate hotărârile comunității. Frumusețea luncii, în special la 8 septembrie, de ziua sărbătoririi Nașterii Maicii Domnului, la Bărboasa și Dealul Perjului, atrăgea tineretul satului la horă, la plimbare și la clipe de dragoste. Peisajul luncii de altădată, este total modificat. Îndiguirea albiei (în perioada 1960-1970) a întrerupt aprovizionarea cu apă. Desțelenită, lunca, a devenit o zonă arabilă cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai vechi timpuri. În cadrul problemelor pe care le ridică studierea diferitelor aspecte de cultură materială de la sfârșitul epocii bronzului din Moldova, între anii 1960-1965 s-au întreprins unele săpături de mai mare amploare în bazinul Berheciului, în zona Lozinca - Bărboasa. Lucrările au fost coordonate de către un colectiv în fruntea căruia se aflau cercetătorii istorici Marilena Florescu și Viorel Căpitanu. Cu prilejul cercetărilor de suprafață efectuate între anii 1959-1964, profesorul Viorel Căpitanu a identificat așezări aparținând culturii Noua, la Bărboasa, cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lozinca - Bărboasa. Lucrările au fost coordonate de către un colectiv în fruntea căruia se aflau cercetătorii istorici Marilena Florescu și Viorel Căpitanu. Cu prilejul cercetărilor de suprafață efectuate între anii 1959-1964, profesorul Viorel Căpitanu a identificat așezări aparținând culturii Noua, la Bărboasa, cu resturile de locuire ce aparțineau acestei culturi acoperite de urmele unei așezări din Hallstattul târziu. Indiferent la care din așezările cercetate ne referim, oasele de animale constituie 60% din totalul materialului descoperit, iar uneltele din os foarte numeroase, prezintă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care din așezările cercetate ne referim, oasele de animale constituie 60% din totalul materialului descoperit, iar uneltele din os foarte numeroase, prezintă toată gama de tipuri, începând cu vasele mici, simple și terminând cu cuțite și seceri. În cenușarele de la Bărboasa s-au descoperit 16 obiecte de os. Tot aici s-au mai identificat patru rondele și fusaiole din lut ars și câteva fragmente de ceramică aparținând culturii Noua. Rondelă și fusaiole din lut ars și os: Bărboasa (1-4);Banca-Tăvădărești (5-7
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În cenușarele de la Bărboasa s-au descoperit 16 obiecte de os. Tot aici s-au mai identificat patru rondele și fusaiole din lut ars și câteva fragmente de ceramică aparținând culturii Noua. Rondelă și fusaiole din lut ars și os: Bărboasa (1-4);Banca-Tăvădărești (5-7) (reproducere după revista ,,Carpica’’) În primăvara anului 1965, cu ocazia lucrărilor agricole, pe valea Topliței, nu departe de Dealul Gălănești, în partea de nord-vest a satului Bărboasa, cercetătorii C. Buzdugan și V. Căpitanu au identificat resturile unei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
culturii Noua. Rondelă și fusaiole din lut ars și os: Bărboasa (1-4);Banca-Tăvădărești (5-7) (reproducere după revista ,,Carpica’’) În primăvara anului 1965, cu ocazia lucrărilor agricole, pe valea Topliței, nu departe de Dealul Gălănești, în partea de nord-vest a satului Bărboasa, cercetătorii C. Buzdugan și V. Căpitanu au identificat resturile unei așezări daco-carpice. Ele reprezentau resturile unor morminte de incinerare. În pământul arat au fost găsite și câteva obiecte de inventar (un fragment de fibulă din bronz, o mărgea și un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
deranjate. La adâncimea de 0,5 m. mormântul păstra conținutul funerar al unui singur individ. Se găseau : o urnă funerară și un capac în care se depuneau oasele arse, precum și unele obiecte. Obiecte din os descoperite în cenușarele de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) Vase și fragmente ceramice aparținând culturii Noua: Bărboasa (1-5); Banca-Tăvădărești (6-7) reproducere după revista ,,Carpica’’) Restul inventarului găsit în morminte este destul de sărăcăcios, rezumându-se la două fibule, câteva perle de sticlă, un cuțitaș de fier
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unui singur individ. Se găseau : o urnă funerară și un capac în care se depuneau oasele arse, precum și unele obiecte. Obiecte din os descoperite în cenușarele de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) Vase și fragmente ceramice aparținând culturii Noua: Bărboasa (1-5); Banca-Tăvădărești (6-7) reproducere după revista ,,Carpica’’) Restul inventarului găsit în morminte este destul de sărăcăcios, rezumându-se la două fibule, câteva perle de sticlă, un cuțitaș de fier, o cataramă de bronz și alte câteva piese găsite la suprafața solului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sticlă, un cuțitaș de fier, o cataramă de bronz și alte câteva piese găsite la suprafața solului: un pinten semicircular din fier cu un ghimpe simplu, de formă conică, și un fragment de oglindă, din metal. Prin urmare, necropola de la Bărboasa aparține elementului autohton, în speță daco- carpic, ceea ce o plasează cronologic în secolul al III- lea d.Hr. Prin cercetările de suprafață, efectuate de către aceiași cercetători în bazinul Berheciului și afluenților săi, s-au descoperit la Podul Morii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aparține elementului autohton, în speță daco- carpic, ceea ce o plasează cronologic în secolul al III- lea d.Hr. Prin cercetările de suprafață, efectuate de către aceiași cercetători în bazinul Berheciului și afluenților săi, s-au descoperit la Podul Morii - Bărboasa, pe o rază de circa 1 km, trei stațiuni din Epoca bronzului, după cum urmează: "Cetățuia", denumită Dealul Perjului, iar la circa 500 m est de satul Bărboasa, pe coama lină a Dealului Bărboasa a fost descoperită o altă așezare Monteoru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]