184 matches
-
pe scenă, CNT, 1965, 26; Mihai Nadin, „Nu sunt Turnul Eiffel”, CNT, 1965, 45; Dumitru Chirilă, „Nu sunt Turnul Eiffel”, F, 1974, 12; Carol Isac, „3 ¥ 8 plus infinitul”, CRC, 1976, 3; Dan Mutașcu, Misiunea interviului, SPM, 1976, 269; Margareta Bărbuță, „Condiția femeii” în ipostază scenică, CNT, 1977,1; Florian Potra, Interviu cu Ecaterina Oproiu, TTR, 1978, 2; Ioan Lazăr, Iluzia dramatică, LCF, 1978, 16; Valentin Silvestru, Premiile Academiei Române pentru literatură. Dramaturgie, FLC, 1978, 29; Radu Popescu, De la scenă la tipar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288561_a_289890]
-
Este editată de Academia RPR, Institutul de Studii Româno-Sovietic, în colaborare cu Consiliul General ARLUS și cu Ministerul Învățământului și Culturii. De la numărul 3/1960 din comitetul de redacție fac parte Radu Beligan (redactor responsabil), Aurel Baranga, Simion Alterescu, Margareta Bărbuță, Dumitru Ganciu ș.a. Conținând studii și articole traduse din presa sovietică, referitoare la teatru și film, publicația oferă un material prețios celui interesat să studieze influența sovietică asupra teatrului și filmului românesc din epocă și prezintă interes cu privire la câteva probleme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289028_a_290357]
-
ei deschidere spre valorile morale perene. Cărțile sale pentru copii s-au bucurat de succes, au fost traduse în Marea Britanie, Franța, Rusia, Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria. A inițiat și o serie de cărți de colorat avându-l ca protagonist pe Moș Bărbuță, situat în diverse spații de peregrinare (la Zoo, la Polul Nord, în cosmos). Z. este și epigramist, atât pentru cei mici, precum în Pauze cu aplauze (1982), cât și pentru cei mari, ca în Ace la purtător (2002). De asemenea, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
revistă care apare la Bolintin-Vale, bilunar din 5 octombrie 1996 și lunar din ianuarie 2002, editată de Fundația Culturală „Dimitrie Bolintineanu”. Redactor responsabil: Constantin Carbarău. Din colectivul de redacție inițial mai fac parte Dumitru Dumitrică, Dan Florică, N. Mihăilă, Constantin Bărbuță, Emil Păunescu, Alexandra Firiță, Dunia Pălăngeanu, Emil Talianu, Marilena Vulpe (secretar de redacție), Florentin Popescu (redactor-șef adjunct). Numărul inaugural nu conține un articol-program, obiectivele fiind precizate abia în numărul 5/2001, la împlinirea a cinci ani de la apariție, când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290012_a_291341]
-
fi iubit, deși Dumnezeu știe cine or fi, pentru că ai fost întotdeauna afurisit de misterios. Niciodată nu mi-ai făcut cunoștință cu vreunul dintre prietenii tăi din orient. Nu mă vizitează niciodată. — Ba te vizitează. De pildă bătrânelul acela cu bărbuță rară pe care l-am văzut odată într-o cameră din apartamentul tău. — Ah, acela era un simplu tulpa. Presupun că asta înseamnă o castă inferioară. James rămase tăcut o bucată de timp, și mi-am spus că, probabil, mersesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
președinților: G. Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln si Theodor Roosevelt. Ultimile trei erau Începute, iar a lui Washington aproape gata. Când am trecut pe acolo, Borglum era cățărat pe nasul acvilin a lui Washington și-i dădea ultima șlefuială. Simpatica bărbuță a lui Lincoln, ochii săi mari și blânzi erau bine redați. Dintr-o poziție special amenajată pentru vizitatori, unde e acum un pavilion, fac o reușită fotografie cu Sănduța În prim plan. Totul e calculat de pe acum. Se vor construi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pătrat la partea de sus, țuguiat Înspre partea de jos și zbârlit prin cușma de blană neagră ce o poartă, de unde atârnă pe obraz două șuvițe Împletite de păr de-alungul, pe când partea dinapoi a capului e rasă, iar o mică bărbuță În vârful bărbiei le prelungește fața și le dă Înfățișarea de capră de Angora” <endnote id="(124, p. 323, și 316, p. 412)"/>. Referindu-se la evreii tradiționaliști din nordul Moldovei - de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, după o epocă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pediatrie, de boli contagioase, dermatologie sau balneologie: Gh. Năstase, I. Enescu, Gh. Tudoranu, Gh. Dumitriu, Ion Nicolau, Titu Mărculescu, C. Strat, C. Bumbăcescu, Elena Briese, Maria Caraman, Maria Franche, Alla Vâță, V. Costea, C. Munteanu, Gh. Chișleag, Asia Chipail, Er. Bărbuță. S-a dezvoltat, în continuare, ilustra Școală de chirurgie din Iași, reprezentată prin eminenții chirurgi V. Buțureanu, Th. Economu, C. Racoveanu, N. Costinescu, O. Franche, Gh. Chipail, V. Dobrovici, N. Oblu, M. Diaconescu, P. Vancea. Catedrele cu profil medico-social au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
RL, 1987, 2; Florin Faifer, Între domestic și fantastic, CRC, 1989, 33; Ion Cocora, „Jaguar Party”, „Rampa și ecranul”, 1993, 5; Jana Morărescu, Comedia mizeriei sociale, „Azi”, 1994, 9; Ileana Berlogea, O premieră absolută, „Rampa și ecranul”, 1997, 5-6; Margareta Bărbuță, Sunetul actualității, TTR, 1997, 11; Mircea Ghițulescu, Valsul sau Ciuleandra, „Azi”, 1997, 56; Ion Toboșaru, Arta teatrului contemporan, București, 1999, 156; Ghițulescu, Istoria, 362-364. E. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui de teatru românesc”, CNT, 1978, 7; Ileana Lucaciu, Tablouri vivante: Mircea Ștefănescu, „Căruța cu paiațe”, SPM, 1978, 373; Ioana Creangă, Cu dramaturgul Mircea Ștefănescu (interviu), RL, 1978, 17; C. Isac, Mircea Ștefănescu - la 80 de ani , TR, 1978, 20
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
ne încălziserăm vocile, mă chemă lângă el și, apucându-mi ușor mîinile prin spate, dirijă cu ele câteva măsuri. Bacăului îi datorez mult. Școala Pedagogică avea profesori de elită: Emil Tudor la psihologie, pedagogie, logică; Emil Leahu, la română; Petre Bărbuță și Emil Zaborilă la muzică; Remus Vrânceanu și Elvira Enea la desen. La orele lor n-aveai cum să nu înveți, să nu rămâi cu ceva, să nu simți că trebuie să știi și, până la urmă, chiar că știi ceva
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de odinioară, titlu pentru care Îm prumutase toată recuzita necesară din Scșnes de la vie de bohșme a lui Henri Murger, cartea care ne-a scos din minți pe mulți: părul mare și buclat la ceafă sub borsalina cu borurile exagerate, bărbuța oacheșă și creață sub lavaliera neagră În falduri, macferlanul negru cu pelerină bogată și o alură gravă și funebră de poște maudit. Reproduc aci, cu stilul propriu epocii și generației noastre de formație În multe privinți artificioasă, epitaful ce singur
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tata și dascăl al vieții mele În multe privinți, dar mai ales În ce privește rezerva cu care trebuie să privim, Îndeobște, acele legături pământești zise sacre și inviolabile. Doctorul Gabriel Robin era un bărbat Înalt și spătos, un gros bonhomme cu bărbuță și privire insistentă aplicată la treburile cele mai mărunte, dar și la marile curente generoase ale timpului. Socialist Încă din tinerețea lui săracă, ajunsese, prin muncă și viață sobră, proprietarul laboratorului atât de rentabil pe atunci și mecenatul neprecupețit În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Insomnie și febră... Persistența cu care bolnavul urmărește desenurile și figurile tapetului din apropierea sa, pe părete. Colonelul Vrabie, care se uită cu plăcere pe fereastră cum mușcă cânii pe oamenii care intră în ogradă. Postelnicu, mutră de țârcovnic, slab, cu bărbuță bălaie și cu bumbac în urechi. Primăvară: încă nedezvoltată, încă înlăuntrul lucrurilor: în pământ, în crengi, în crisalide... Piept păros: plin de buruieni uscate. O cochetă: o roză pe care curtezanii o desfoiază; soțului nu-i rămân decât spinii. Vârtosu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Valentin Silvestru, Scrisoare către un tânăr coleg pe marginea unei cărți, TTR, 1974, 9; Nae Cosmescu, Amza Săceanu - Cărți de teatru, F, 1974, 10; Ioan Chira, Amza Săceanu, F, 1974, 10; Victor Parhon, Cărțile vieții teatrale, R, 1974, 10; Margareta Bărbuță, Teatrul românesc contemporan, CNT, 1974, 47; Anton Roman, „Teatrul în cetate”, RL, 1974, 50; Marta Alboiu, „La Face visible et invisible du théâtre”, REVR, 1975, 29; Ion Băieșu, „Talia...Thaliei”, SPM, 1976, 271; Radu Popescu, „Talia...Thaliei”, RMB, 1976, 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
trece în Pacific prin strâmtoarea Magellan și continuă pirateria semiautorizată până pe coastele Californiei, reușind să navigheze dinspre Americi spre Vest, acasă, în Anglia. Până în 1580 devine al doilea căpitan de vas care face înconjurul lumii, după Magellan. Corsarul scund, cu bărbuța roșcată, s-a ales cu bogății, cu popularitate, cu rangul de cavaler și cu încrederea de a i se finanța necon diționat alte expediții. Renumite rămân, între altele, incursiu nea victorioasă în portul spaniol Cádiz, în 1587, soldată cu incendieri
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mai era un pas și dacă ar fi continuat musai că ajungeam ministrul sănătății. Vorbă să fie. La Colonești venise ca preot paroh un tânăr de curând hirotonit, Gheorghe Matran. Un bărbat înalt, subțire, frumos, cu părul negru și o bărbuță mică de tot. și cum eu, ca fost seminarist, știam bine cântările bisericești ne-am împrietenit și, mai mult de atât, la nevoie îi eram de-a dreapta la slujbe. La noi, la Slobozia Panu oficia într-o capelă fiindcă biserică
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
milionari pe care îl primeam abia ajungea pentru opt kilograme de mălai! Într-o zi vine un om de la primărie să mă cheme acolo. Eram la clasă iar la primărie am ajuns târziu. Mi-a ieșit în întâmpinare notarul, Ion Bărbuță, să mă pregătească pentru întâlnirea cu Bera Bercovici, secretarul PCR al plășii Tecuci. “Vezi că e înfuriat rău!”. I-aș fi spus cine știe ce vorbă de-a rostogolul dar și notarul și toată lumea erau prea speriați de valul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în revista "Drum Drept" a lui Nicolae Iorga! [44] Tot în 1905 în gara Predeal l-am văzut pe G. Coșbuc [45] poetul, îmbrăcat în haine vișinii și pălărie la feli. Era un foarte simpatic și delicat și cu o bărbuță roșuță. Iar în restaurantul gării din Ploiești, l-am văzut pe Ion Luca Caragiale [46] ca vânzător, că restaurantu era a lui Dobrogeanu-Gherea, [47] nu a lui. Am cumpărat un covrig și nu-ș cum s-a făcut că am rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
șerban Ionescu). Ian e un rol de compoziție pentru Ionescu, care prin datele lui naturale se situează mult mai aproape de ideea de Ion (de altfel, a și debutat cu rolul lui Ion din Ion), și compoziția lui constă în : a) bărbuță distinsă ; b) eșarfă purtată pe sub cămașă ; c) pahar de coniac ; d) fața lui obișnuită. Rezultatul e un porno intelectual perfect adică un partener potrivit pentru porno scriitoarea Milena, care pare să-și desfășoare o bună parte din activitățile literare (cum
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
totodată, cu recunoștință și stimă profundă că văd în cel care conduce România spre era comunistă, în activitatea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, un exemplu stălucit, exemplul unei vieți de înaltă conduită revoluționară.“ (România literară, 2 februarie 1978) BĂRBUȚĂ Margareta „Se simte nevoia depășirii fazei actuale, în care corectitudinea pare să fi devenit, pentru unii, supremul ideal. Claritatea ideologică, fermitatea și spiritul militant partinic nu pot fi confundate cu atitudinea neutră, de expectativă, nici cu idealismul incolor. Îndrăzneala creatoare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
este irespirabil. La marginea pieței, în fața șandramalei cu trei pereți a maestrului Wang, stă maestrul Wang în persoană, pipernicit, adus de spate, cu chipul tăiat într-un fildeș uzat și gălbui, ochii mijiți, perii rari ai bărbiei împletiți într-o bărbuță subțire ca lama unui cuțit. Ea examinează rochiile chinezești, cu gulere mici, montante, atârnate de tavanul stând să cadă al magherniței, și în cele din urmă alege una. Nu este măsura dumneavoastră", behăie acru maestrul Wang. "Pe care s-o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în care se credeau toți la începutul, ba chiar la înnoirea umanității? Cam ca după potopul biblic. Asta însemna să uiți necumpătarea ulterioară a lui Noe însuși și cunoscutele lui libații... Dar iată textul: Tânărul preot, cu privire aprinsă și bărbuță neagră, conturând fin un obraz palid, împinse aminul până la pierderea răsuflării și, cu un pas sprinten, dispăru în spatele iconostasului. Slujba se terminase. Îndreptându-și spatele cu un suspin de ușurare, elevele se puseră pe șușotit și chicotit. Directoarea se închină
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
joc. Doar după două săptămâni de călătorie, Corinne le-a găsit porecle/„nume alternative” amuzante, deloc răutăcioase, multor scriitori din Literatur Express. Sârbul Vladislav Bajac, de exemplu, ar trebui să răspundă și la numele „Don Quijote”. Belgrădeanul e pirpiriu, cu o bărbuță ascuțită, decolorată, ochi mici, sfredelitori, mereu înroșiți. „Ăsta îl termină pe Miloșevici”, mai adaugă Corinne un mic comentariu. Chingiz Abdullayev, cel care produce romane polițiste pe bandă rulantă, își schimbă zilnic hainele scumpe și se parfumează abundent, este numit „Barbara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu vrei să-mi răspunzi, nu-mi răspunde. Amândoi sunteți daruri de la Dumnezeu. Era un bărbat de etatea mea, sau cel puțin așa mi s-a părut. Numele lui era Ansechise și aparținea unei stirpe rar întâlnite. Mic, cu o bărbuță deasă, natura îl înzestrase cu o față numai din muchii, sau asta i se trăgea de la lungile posturi. Ochii îi erau neclintiți precum pietrele, și totuși blânzi. Mi-am spus și eu numele, la care a holbat ochii la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]