1,574 matches
-
uscate, ard cu putere și trosnesc ... Râsetele și chiuiturile iau cunia în sus ... Deodată, o bubuitură puternică se auzi în cunie. Pisica țâșni pe ușă, ca din pușcă. Lenica, mai iute de picior, fugi în urma pisicii și se proțăpi în mijlocul bătăturii. Anica, mai molomană, ieși poticnindu-se, pierzându-și barișul de pe cap, fără să-și dea seama. Mitru lăsă lucrul și veni să vadă despre ce este vorba. Intră în cunie și se apropie de vatra focului. Ieși repede, strigând cât
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ÎNDRĂGOSTIȚII Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Și într-una dintre zile Amețiți de transcendent Se uitau prin bătătura Dacă văd ceva concret... Nu era nimic sub soare, Nici în calea stelelor Ca să-i lege de făptura Să-i răpească de sub ochii zeilor; Nu puteau nici să mai plângă Că e frig sau că e cald Fiindcă se-nalțară iarăși
ÎNDRĂGOSTITII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1422969301.html [Corola-blog/BlogPost/379661_a_380990]
-
părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care îl ducea cu cotiga la colectiv. Ei doi mai fac gălăgie prin curte
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
încă ne-nvelită bine, sau două-trei kile de grâu de la batoză, nu contează. Ceva, trebuia să fie! Era ca o regulă nescrisă să ajungă țăranul de la câmp cu o adunătură de roade de orice fel acasă. Aveau câte un animăluț în bătătură ori câteva păsări cărora le dădeau ca hrană totul, țipând la ele, mai mult în gând: "Luați și băgați în voi, că de pe pământul meu pe care nu-l mai am este adunată și asta!" Își fierbeau porumbi acasă, pe
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
turnat la securiști pe mine, băi? Unul dintr-ai noștri... un sărăntoc în opinci care n-are după ce bea apă, f...i neamu-n c...r de curvă! L-aș omorî la capu' locului dacă l-aș afla. La el în bătătură, i-aș da cu măciuca-n cap ca la un șarpe, chit că pușcăria mă mănâncă. Sau, mai bine, i-aș înșira mațele pe furcă la o așa năpârcă... Iartă-mă, Doamne, că mă mânii ca un tâlhar, dar nu
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
la soare. (DEX) ] din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură[ Bătătură = teren bătătorit în fața casei țărănești, unde, de regulă, nu se cultivă nimic, ogradă. (DEX)], iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
soare. (DEX) ] din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură[ Bătătură = teren bătătorit în fața casei țărănești, unde, de regulă, nu se cultivă nimic, ogradă. (DEX)], iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
că zici bine! L-auzi, Doamne, pe părintele? El a zis, n-am zis eu! „...și de-a fost afurisit de vreun preot...” Cum, cum? Cum să facă asta o față bisericească? Eu nu mi-am afurisit nici porcu’ din bătătură. Doar l-am mâncat. Da’ asta-i altă poveste. Și-n post. Da’ ce mai contează? Auzi, părinte, mie treba cu afurisitu’ nu-mi miroase-a bine. Nu că eu aș mirosi acu’ mai frumos, da’... ești sigur că n-
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cugetari_intre_patru_scanduri_florentina_loredana_dalian_1353933409.html [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
niște ziduri de cetăți. Gerul aspru, care face să scrâșnească încheieturile caselor, face atmosfera de afară de neuitat. Nici câinii, altfel agitați, nu se mai aud. S-au îngrămădit în culcușuri ferite de ger. La fel au procedat și orătăniile din bătătură. Hornurile caselor scot un fum gros aidoma unei locomotive pe cărbune, care urcă cu greu în pantă. Sobele din case gem sub furia focului. Căldura lui la gura sobei ne deapănă amintiri plăcute... ca o alinare a sufletului. Mi-aduce
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1488091559.html [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
Măi bine-l dăm la arendaș. Nu știm cum se mai ține sapă, Uitat-am tot ce-am învățat De la părinții nostri'odata, Cănd mai eram copii în sat. Am vândut caii și căruță, Tot ce bătrânii au avut. Și bătătura părinteasca, Am pus-o gaj,la împrumut. Noi vrem pământ,strigam acum Prin grefieri cu scris citeț, Nu să-l muncim,se înțelege, Să-l vindem cu cel mai bun preț. Referință Bibliografica: Noi vrem pământ / Adriana Papuc : Confluente Literare
NOI VREM PAMANT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1419189386.html [Corola-blog/BlogPost/376667_a_377996]
-
la rădăcină de viță, ca-n noul an să dea rod bun, cu speranțe noi de viață. Femei fertile și bunici mânjesc pomi în semn de cruce, cu zeama de la mucenici. Rod bogat în flori să lege. Iar copiii-n bătătură, bat pământul cu ciomege. Din el să iasă căldură, și frigul iernii s-alunge. Cei ce simt povara vremii, vrând necazuri să dispară, fac patruzeci de mătănii la rugăciunea de seară. Grajduri, case, porumbare, cu foc și fum se ocolesc
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
și toacă, păstrate în coarda destrunată a viorii mele sufletești, mi-am lăsat anii mei ce tineri, rămași doar în amintiri și versurile mele, de serile cu împărați și împărătese, fericiți sau triști, fiindcă aveau sau nu aveau „urmași pe bătătură”. Scrise în Cartea vremii și în basmele noastre au rămas și vracii și nunțile care țineau 99 de zile... Și acei Feți-Logofeți, care creșteau într-un an, cât ceilalți în șapte. Și... respectând legile basmului, autorul ne-a mai purtat
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_1400332334.html [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
anul de ucenicie, unde muncea opt ore într-un atelier de pe bulevardul Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
imaginilor care domnesc în carte. Imaginea unui bazar cu marea lui aglomerare ii pare "decupată dintr-un film al unui regizor căruia nu-i mai ajunsese pelicula și trăgea de ce-i rămăsese încălecând secvențele într-un grotesc asumat. Prunii din bătătură parcă înfloriră a tinerețe netrăită degeaba. Rămăsei între linii, ca un semn de mirare, până ce începui a mă arcui ca o seceră, deși nu venise timpul întrebărilor!" Nu poate să nu-l atingă pe cititor frumusețea și curățenia valorilor morale
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_marin_trasca_el_elena_buica_1343137531.html [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
și dătătoare de ordine. Proiectul noii societăți în loc să se clarifice, se destramă și se compromite singur. Greu de spus, dacă intenționat sau nu. Discuțiile ușor glumețe de la mesele foștilor analfabeți, ajunși patroni cu acte în regulă și Jeep-uri în bătătură, mi se par pasibile de binecunoscutul, celebrul gest al spălării mâinilor. Unii se enervează numai când citesc sau aud acești termeni, stânga sau dreapta, această împărțire dihotomică a unor concepții, în esență de viață, dar devenite opțiuni și strategii politice
INTELECTUALII CA REPER de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Intelectualii_ca_reper.html [Corola-blog/BlogPost/367376_a_368705]
-
părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care îl ducea cu cotiga la colectiv. Ei doi mai fac gălăgie prin curte
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
vinul, niciodată! Nu ai trăit de n-ai simțit, în cântecul păsărilor, o muzică a stelelor și nici inimă n-ai avut, prin crâng, de nu te-ai abătut! Nu ai trăit de n-ai simțit mirosul frunzei jeluite-n bătătură și nici de n-ai adulmecat mireasma primăverii-n arătură! Nu ai trăit de n-ai simțit, aroma sfintelor gutui îmbălsămând în iarnă, casa și nici de nu te-ai odihnit în fân, la coasă! Poetului la moartea sa Lui
SECVENTE IN ALB SI NEGRU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Secvente_in_alb_si_negru.html [Corola-blog/BlogPost/367358_a_368687]
-
nu grohăia, ca să mă fi lămurit despre ce era vorba. De năduf că tot am irosit o juma de noapte, am aprins lampa-n odaie, am luat felinarul, mi-am închis animalele și am început să scotocesc după uneltele din bătătură, hârleț, cazma, târnăcop și ce-am mai găsit la îndemână. Capu-mi fusese tot timpu la promisiune și la pariu și-mi trăznise prin cap ceva ce m-ar fi scutit de minciună, cum poate-ar fi putut crede prietenarii
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
faptul că ochii lupului, nu străluceau ca atunci când își urmărea prada, ci priveau fix... în adâncul pădurii. În noaptea aceea, bunicul a reușit să împuște Lupul Sur pe care l-a adus în sat cu carul, așezându-l, apoi, în bătătura casei, pe o capră de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_partea_i_floarea_carbune_1355995076.html [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
-i-ar sămânța!... Că ne-o spurcat neamu' hoardele pustiului ... - Șî Anica, săraca! are zâle bune cu omu' ei? întreabă curioasă Maria. - Numai ea știe. Da' are un bărbat tare di treabă. Pânea lu' Dumnezău! Crește omu' progenitură străină în bătătura lui, ca și cum îi făcut di el. Mai rar om ca aista! * Catrina, nevasta lui Nică Ionașcu, nu prididea cu parastasele, calea prin care săvârșea legătura cea tainică cu cele două suflete plecate de lângă ea, prin voia Domnului. Prin voia Celui
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
dus lângă mama lor Ce se prăpădea de dor. Gânsacul cel nemilos Sâsâia cam furios, Era încordat - un arc - Și l-a-nchis o zi-ntr-un țarc! Na, că îi sosi momentul Să-și încerce tratamentul! Trist, privea el bătătura, Pătrunzând învățătura: Ceea ce ție nu-ți place Altuia, în veci, nu-i face! Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Gânsacul pedepsit / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1276, Anul IV, 29 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea
GÂNSACUL PEDEPSIT de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1404057929.html [Corola-blog/BlogPost/343041_a_344370]
-
cu pământ galben, cleios, pe care cultura nu se dezvolta aproape deloc. Era găurit tot, plin de râpe și gropi făcute de ploi și de oamenii comunei, care săpau să‑și facă chirpici și cărămizi ori să‑l ducă în bătătură să‑și spoiască grajdurile și casele. A făcut contestații și plângeri. Au venit la fața locului oameni din Comisia județeană, care se ocupa cu rezolvarea cererilor de împroprietărire. Primarul și cei care salvaseră o parte din actele Cooperativei Agricole de
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]