144 matches
-
față, îl luă prin surprindere. Cine era Ionuț? Încercă să își obișnuiască ochii cu întunericul. În încăperea din fața lui, era întemnițată o bătrână cu un nas atât de mare și de încovoiat, că aproape i se sprijinea de bărbie. Ochii bătrânei străluceau prin beznă, întocmai ca ochii animalelor de pradă și îl fixau cu atâta atenție că flăcăul simți ace de gheață pe spinare. - Da, tu ești Ionuț, șopti baba, arătând înspre el cu un deget lung și noduros. Nu îți
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
sa. În altă ordine de idei, iată ce mărturisea Părintele Constantin Voicescu despre închisoarea de la Târgu Ocna: „într-o seară am ajuns la Târgu-Ocna - era o seară de primăvară, cu miros de tei, luna pe cer. Ne așteptau niște indivizi bătrânei, din garda veche, cu niște puști d-alea mari. Noi, repede, învățați cu "banditule mișcă!", cu ghionteli.... Unul din ei ne-a zis: "Stați, taică, mai încet..." Când am auzit cuvântul ăsta taică nu ne-a venit să credem. Am
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
pe lângă recunoașterea cuvenită din partea persoanelor autorizate în materie, destule ponoase și antipatii din partea altora - ca să mă exprim eufemistic. Desigur, din fericire, în viață nu avem numai neprieteni și numai necazuri, fiindcă „Dumnezeu are grijă și de barza chioară” - cum spune bătrânica mea măicuță, încât soarele a zâmbit din nou la fereastra familiei Ducan, adus în traistă de succesele lui Darie, dar și de umărul prietenesc al lui Nicolae Băciuț - nedezmințit scutier al celor pe care-i iubește, atunci când au nevoie de
REGAL DE LUNI, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358382_a_359711]
-
și Sacrala, armonizează emoțiile stresante și eliberează energia sexuală... Ia, busuiocul, Maică! Ia Basileus! Ia și teancul ăsta de fluturași! strigă bătrânică. Apoi, zise, așa, că pentru ea: „ Mânca-v-ar Raiul, că frumoase mai sunteți la trup! “ Schimbându-și bătrânică coșul cu flori, rochia neagră cu cea verde și teancurile de fluturași în teancuri de bancnote de lei și de valută, succesul ei era ca și asigurat. Doamnele în roz îi cumpăraseră deja tot “ Busuiocul “, iar acum o trimisese în
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
rămase în picioare. Turnul bisericii, de aici, de sus, si dealurile din jur completează frumos peisajul. E aproape miezul zilei și este cazul să mă pun în mișcare și ajung din nou la Harman, unde tocmai intra un grup de bătrânei nemți. Mă infiltrez în grup. Am ajuns chiar la fix și ascult și eu fugitiv ce le povestește Herbert, cel care are grijă de biserică. Vorbește limba germană într-un stil haios. Stă sprijinit într-un cadru de mers cu
GANDURILE UNUI INTRUS. DE LA CHEIA LA CHEILE TURZII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358145_a_359474]
-
Vlasiu”. A fost chiar și atunci o surpriză pentru respectiva comisie... Cât m-am întristat aflând că Magda l-a întâlnit într-o vacanță la mare, dar i-a lipsit curajul să i se adreseze. Cineva i-a arătat un bătrânel spunându-i: - Uite, domnul acela, este chiar Ion Vlasiu. Du-te și salută-l, du-te și vorbește-i, spune-i despre admirația ce-i porți. Numai o ardeleancă ca Magda, putea fi atât de timidă, încât să-și vadă
ELOGIUL CĂRŢII de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357707_a_359036]
-
se întâmplase de fapt, avea să afle și să înțeleagă mult mai târziu, pe la vreo paisprezece-cincisprezece ani. Se simțea și acum, după atâția ani, cuprins de o imensă duioșie, când își amintea durerea și tristețea din glasul și din ochii bătrânei, în timp ce-i vorbea despre tragicul eveniment. Relatarea fusese una destul de succintă, atât din cauza informațiilor puține pe care ea le deținea, cât și - acum Matei înțelegea asta - din nevoia de a scurta supliciul unor asemenea aduceri aminte. Aflase astfel, cum motocicleta
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
fonic. Așa a început aventura noastră, om și bicicletă, cu o Lupită scârțâindă și o Andra dornică să contribuie cât mai puțin la îmbâcsirea unui oraș deja îmbâcsit. La început, ne-a fost greu. Portiere deschise în față, scuturi împotriva bătrânei doamne, șoferi agresivi, Domnișoară, fetele drăguțe merg pe totuar, nu pe șosea!, mașini mai apropiate de paltonul meu decât paltonul de corp, pietoni neatenți pe după autobuz, gata să traverseze fără să se asigure, cauciucuri desumflate în fața supermarket-urilor, remarca „păi
Cea mai frumoasă bicicletă din lume () [Corola-blog/BlogPost/338698_a_340027]
-
în care a lucrat pentru 3 familii. Nevoile femeilor românce nu sunt luate în considerare, pentru că, din perspectiva angajatorilor lor, ele nu au drepturi, ci doar obligații: - Pe 22 august a fost ziua bătrânei, a împlinit 94 de ani. Copiii bătrânei au organizat o petrecere împreună cu nepoții și toată familia. Au adus tort, prăjituri, suc. Mi se scurgea sufletul pentru un pahar cu suc, dar m-au gonit și mi-au zis să stau la mine în cameră până se termină
„- Ana, tu ești sclava noastră!” Dintre sutele de femei care au plecat din Schela Cladovei să îngrijească bătrâni în Italia, una este mama mea () [Corola-blog/BlogPost/338406_a_339735]
-
a dat, că avem prea mult, nu-i așa, maică? Întreba bătrânica pe una din frumoasele Președinte ale femeilor care purta o pălărie mare albă, plină cu flori roz. Nimeni nu mai are azi timp și pentru noi, maică! Zise bătrânică, apoi plecă și se risipi în umbră, fără să știe nimeni locul său văgăuna de unde apăruse și ea la congres. - E timpul femeilor din țară bărbaților, maică! Am intervenit eu în urma bătrânei. Dar ea nu mai m-a auzit, intrase
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
de urât una alteia. Știa, vezi bine, că Lady, datorită genelor moștenite de la înaintașii ei ar fi devenit ceea ce se numește cel mai bun prieten al omului. Cea tânără căzu repede la învoială fiind întru totul de acord cu gândurile bătrânei și așa Lady rămase docilă și tot covrig pe dalele curții, nepăsătoare la ceea ce se întâmpla în jurul ei, dar ciulind urechile la orice vorbă a noii stăpâne. Aceasta avea grijă de castronul cu mâncare al câinelui ce nu era niciodată
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
dibace de condei, la finalul prozei, autorul ne face să înțelegem că Alexandru, tânăr revoluționar, cu familie și două fetițe acasă, n-a stat pe gânduri și a mers să lupte la Universitate. După trecerea anilor, când și când o bătrânică își mai aduce aminte și aprinde o luminare în zona zero, în punctul de foc de unde a pornit revoluția, și mai dă un covrig de pomană, pentru sufletul tinerilor care au murit. Și Alexandru se numără printre ei și, privind
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > O BĂTRÎNICĂ Autor: Florica Reinprecht Publicat în: Ediția nr. 624 din 15 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului O bătrînică, o bătrînea Se așeză pe banca mea. Și-ncepu a povesti Cîte-n viață ea păți Bine, greu ea cunoscu Cum prin toate ea
O BĂTRÎNICĂ de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343901_a_345230]
-
sa. În altă ordine de idei, iată ce mărturisea Părintele Constantin Voicescu despre închisoarea de la Târgu Ocna: „într-o seară am ajuns la Târgu-Ocna - era o seară de primăvară, cu miros de tei, luna pe cer. Ne așteptau niște indivizi bătrânei, din garda veche, cu niște puști d-alea mari. Noi, repede, învățați cu "banditule mișcă!", cu ghionteli.... Unul din ei ne-a zis: "Stați, taică, mai încet..." Când am auzit cuvântul ăsta taică nu ne-a venit să credem. Am
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Amărâtă bătrânică ! O bătrână-n colț de stradă Pe-o piatră de trotuar; Pe cap, doliu, o broboadă, Necăjită de amar. Stă cu mâna
AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378905_a_380234]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Amărâtă bătrânică ! O bătrână-n colț de stradă Pe-o piatră de trotuar; Pe cap, doliu, o broboadă, Necăjită de amar. Stă cu mâna tremurândă Întinsă pentru un ban, Că de trei zile flămândă A zăcut într-un canal. Pe soț, cu
AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378905_a_380234]
-
de nevoi, Niciunul cu dare de mână. Omenescul e putred în noi, Iar răul întruna se-adună. Amurgul se lasă domol Pe urbea noastră cea mică; Tremură pe piatră sub țol, Amărâtă, o bătrânică. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2006, Anul VI, 28 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378905_a_380234]
-
prunc, o bătrână vizitase palatul părinților săi, prezicând că o vrăjitoare îl va transforma pe vecie. Regele de atunci, tatăl său, dăduse poruncă să fie prinse toate vrăjitoarele din regat și să li se dea foc, sperând că așa, vorbele bătrânei nu vor avea cum să se adeverească. Cu toate acestea, tânărul rege nu putuse scăpa de teama sa, chiar dacă, din câte știa el, în regat nu mai rămăsese urmă de vrăjitoare. Vezi, însă, că el nu știa bine! La marginea
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
această biserică, unde, nu vorbea cu nimeni: O duminică venea îmbrăcată femeie, iar următoarea, îmbrăcată bărbat: Doar când venea îmbrăcată femeie, Otilia îngenunchea pe perinuță și se ruga: Numai preotul, știa câte ceva, despre starea ei. Ascultam încremenit, în tăcere, vorbele bătrânei și înțelegeam tot mai clar, situația prin care trecusem eu: Ințelegeam acum, de ce mi-a trimis fotografia altei femei și dorința ei de a mă cunoaște: Se îndrăgostise de mine cu adevărat, într-un gest suprem, de supraviețuire! Sărmana Otilie
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A TREIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380920_a_382249]
-
demult.Eram; azi nu mai suntem,Că-n vise ne-am pierdut.Alt ieri...A mai trecut o zi și poateVor tece altele la fel...Gândurile mele toateZboară întruna către el.Că m-a făcut să simt iubirea... XVII. AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ !, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016. Amărâtă bătrânică ! O bătrână-n colț de stradă Pe-o piatră de trotuar; Pe cap, doliu, o broboadă, Necăjită de amar. Stă cu mâna tremurândă Întinsă pentru
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
mai trecut o zi și poateVor tece altele la fel...Gândurile mele toateZboară întruna către el.Că m-a făcut să simt iubirea... XVII. AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ !, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016. Amărâtă bătrânică ! O bătrână-n colț de stradă Pe-o piatră de trotuar; Pe cap, doliu, o broboadă, Necăjită de amar. Stă cu mâna tremurândă Întinsă pentru un ban, Că de trei zile flămândă A zăcut într-un canal. Pe soț, cu
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Și, din lanț o verigă s-a mai rupt - Fetița - care-o mai ținea în... vervă. Ce greu i-au mai trecut anii... Ultimii i-au luat puterea, Iar, dintotdeauna, banii I-au lipsit precum vederea. Citește mai mult Amărâtă bătrânică !O bătrână-n colț de stradăPe-o piatră de trotuar;Pe cap, doliu, o broboadă,Necăjită de amar.Stă cu mâna tremurândă întinsă pentru un ban,Că de trei zile flămândăA zăcut într-un canal.Pe soț, cu mulți ani
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
te mai lovește, te zgârie, că are probleme cu capul, sau când bătrânul trage de fundul tău... - Vai Doamne, unde am ajuns ca români? Slugile Europei! - Cam așa este. - Și acum ce s-a întâmplat? - Ce să se întâmple! Copiii bătrânei de care îngrijeam s-au hotărât că-i mai simplu și economic pentru ei ca s-o ducă pe bătrână la azil unde tot româncele noastre lucrează în general, nu italiencele. Românce, basarabence, ucrainence, bulgăroaice, mai puțin poloneze și chinezoaice
ROMAN IN LUCRU, CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377845_a_379174]
-
drum și odată pe zi era suficient să își „facă plinul”, la repezeală. Dacă ar fi știut Buna, cum l-ar mai fi certat! Aceea nu era mâncare, obișnuia să spună, era plastic! Râse în sine cu gândul la draga bătrânică care „îi executa„ pe toți cei din familie din câteva cuvinte, mai ceva ca un general de armată. I se făcu dor de ea, în timp ce un firicel de plăcută anticipație îi încolți în suflet cu gândul la întâlnirea de a
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
un taxi, și-am trimis-o acasă, undeva prin Balta Alba, rugând-o ca atunci când va mai avea vreo nevoie urgentă, să nu precupețească nici un efort în a mă contacta.Așa am ajuns eu s-o cunosc pe acestă distinsă bătrânică și care de-a lungul unui an, mi-a fost foarte dragă și mergem la ea, cu mare plăcere. Acum, revenind în present, mi-era clar că în spital se întimplase ceva, poate n-ar fi trebuit să fie operată
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]