715 matches
-
Așadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
-și păstreze incontestabil multe valori. Ea poate fi o vârstă eliberată de dorință aurului și a averii pe care să le înlocuiască cu mireasma fanului cosit, cu frumusețea macilor înfloriți, cu doine ascultate în fapt de seară pe pragul casei bătrânești, cu seninul cerului, si oceanul de stele, cu puritatea albului zăpezilor și treptat cu toate minunile simple care dau sensul cel mai profund al vieții. Senectutea te eliberează de gânduri ascunse, de calcule impure, lăsându-ți loc pentru armonie, echilibru
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
la țară! De un cui de la pervazul ferestrei atârna o lampă cu gaz care lumina încăperea și pâlpâia la fiecare mișcare de prin apropiere și, mai ales, la orice deschidere de ușă. Într-un colț se afla o sobă mare, bătrânească, în care duduia focul sub un ceaun cu laptele abia pus la fiert. Lângă foc, pe o laviță, ședea o fată tânără, cu o broboadă înflorată pe cap, așa cum poartă fetele la țară. Mi-a fost prezentată ca fiind Maria
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461131966.html [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
orice anotimp, nu înceta niciodată... Am fost săptămâna trecută la mine la țară, de la Drăgănești de Vlașca, nițel mai sus, spre Videle. Cu tristețe vă mărturisesc că aș vrea să am puterea să întorc un arc de ceasornic peste casele bătrânești, peste gardurile lăsate într-o rână și peste pământul nesăpat... să le scot din nemișcare, să le dau un ticăit... Poate că cei ce le-au robotit odată s-au istovit de viață. Și-au pus țoalele de sus, mâinile
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pleaslca_pe_scafarlie.html [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
folclorică, scris în stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră « Lăutarii » dirijată de Nicolae Botgros. Perioada 1959-1980 a fost dominată în mare
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
noi”. Lipsit de îndrumarea unui om matur, împreună cu un coleg, în naivitatea lor copilărească, s-au lăsat amăgiți de un „instructor”-escroc și duși să învețe meseria de tractorist, tocmai în Kazahstan. Așa „nimerește benevol într-o colonie”, pomenind vorba bătrânească: :nu cauți și o găsești, dar dacă o mai cauți...”. Evident că ar fi vrut să scape dintr-un iad unde căzuse din naivitate. Dar cu cine să se sfătuiască, dacă toți erau străini în jurul său? Și iarăși exclamă: „jeluim
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
mai risc că atunci când m-au prins, insă aman discuția asta pentru altădată, pentru că am ajuns și cine stie poate că din seara asta îți schimbi și tu concepția despre lume,” încheie nerăbdător Nando discuția. Se opriră în fața unei căsuțe bătrânești, dărăpănate învelita cu carton, Nando deschise poartă ce se ținea doar într-o balama însă o făcu că unul de-al casei ce cunoștea beteșugul acelei porți. De asemenea din gardul acelei curți lipseau scânduri, intrară în curte la una
ORIZONTURI ÎNTUNECATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1436697209.html [Corola-blog/BlogPost/379931_a_381260]
-
de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp, se vede o casă bătrânească și doi bătrâni în poartă sătui să tot privească... Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: BUNICII / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ioan Adrian Trifan : Toate Drepturile Rezervate
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1483712044.html [Corola-blog/BlogPost/367990_a_369319]
-
imginea mea, / două umbre ce dispar, / născându-se...” Poeta uzitează stilul narativ în poezie, ea își descrie, își povestește stările și locurile unde acestea iau naștere. E și aceasta o modaliate de scriere. O astfel de poezie narativă este: “Casa bătrânească: Cineva mi-a dat pontul, / bătrâna vinde casa / și se mută la soț în satul vecin. / Avesese un soț navetist Neguța. Casa e puternică, aproape că îi seamănă. / În hol m-a atras șemineul cu hornul din colț. / Îmi amintește
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Betia_primaverii_sufletesti.html [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
salvăm, spuneam eu, visând miriștile verzi și pe mine cu pletele-n vânt, călare pe calul roșcat, trecând orizontul ... Strada toată aștepta preocupată de-același gând. Calul cerșea ajutorul sau moartea, fiecărui drumeț, clătinându-și capul într-un continuu vaier bătrânesc. Nu puteai să treci pe acolo, fără să-i vezi ochii de jar, arși de febră. Rouă în flăcări. Bolnav de frig, cu oasele frânte, cu pielea crăpată pe alocuri de inutila zbatere, numai piele și os, calul - prin nu
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Proza_oameni_si_cai_zapada_ucigas_cezarina_adamescu_1327914765.html [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
fragi și fără mure, doina încărunțește și precum rugina roade până în adâncuri fierul, doina noastră-ncet decade fiindcă-și pierde fluierul ne rămâne amintirea doinei noastre din bătrâni, pierita prin uneltirea hoardei de stăpâni ne rămâne doar amarul doinei dulce bătrâneasca, ni se surpa pălimarul rasei pure românească ne rămâne amintirea doinei noastre neciuntite, ștearsă-acum de nesimțirea unor vremuri pervertite ... Referință Bibliografica: BETEGITA DE FRUMOS / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091, Anul VI, 21 septembrie 2016. Drepturi de
BETEGITĂ DE FRUMOS de DORA PASCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1474488149.html [Corola-blog/BlogPost/380827_a_382156]
-
de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Acasa > Poezie > Amprente > IA STRĂMOȘEASCĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Am cusut pe ie macii toți în floare Spicele de grâu scăldate în soare, Hora bătrânească ce o știau moșii Dimineața pură când cântau cocoșii! Piscul unui munte albit de speranță, Dorul ce așteaptă, o mână pe clanță, Aripa de vultur și zboru' îndrăzneț, Steagul arborat de un vis semeț! Am cusut pe ie, zâmbet de
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1435986130.html [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
4, noiembrie - decembrie 1938 HEI, MOARTE Hei, moarte, ce treci ca un vânt, cu zile de cer și pământ, oprește trasura dealatul cu noi, dealatul atâtui gunoi. și stai ca să bem un cotnar magnific de bun și de rar, cotnar bătrânesc, cu pulpă de lut românesc. Hei, moarte, ursuză și rea, cu fruntea de negură grea deshumă focoșii cârlani să bem un milion de ani, să bem sacadat și urât cu toată durerea în gât. Tu, moarte, nimic nu câștigi că
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
foarte ciudat, întunecat la față datorită trecerii anilor, cu chipul semănând întrucâtva cu cel al lui Don Quijote. Până și vara umbla cu o căciulă țuguiată pe cap, de oaie, rareori mai umbla și cu o pălărie întunecată, cu boruri largi, bătrânești. Și nu l-a văzut nimeni altfel decât cu niște pantaloni de pufoaică, fără ele ar fi tremurat rău de frig în ținutul acesta răcoros de munte din Obcinile Bucovinei. Obiceiurile lui pedagogice erau de pomină. În primul rând, a
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
aminte. Se uită însă mult, și mai ales tot ce a fost neânsemnat, deci rămâne puțin. Când se depărtează corabia de țărm, obiectele devin tot mai mici, așa este și cu anii trecuți din viață. Să nu uităm de înțelepciunea bătrânească. În tinerețe credeam că știm multe, la bătrânețe nu numai credem, dar chiar știm . Există însă un vârf, cănd brusc mintea coboară , până la imbecilitate ; e bine să fiți atenți la atingerea acestui vârf. Despre unii bătrâni se spune că au
AUREL CHIRA-SEPTUAGENAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Aurel_chira_septuagenar_al_florin_tene_1327989172.html [Corola-blog/BlogPost/360557_a_361886]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > POPAS ÎN PRIMĂVARĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului POPAS ÎN PRIMĂVARĂ Nu mai scriu ca altădată, Cu ritmul tineresc, vioi, Astăzi grijile mă poartă, Spre bătrâneștile nevoi. Am în suflet o mare grădină, Aici am plantat multe prietenii, Iar în viitor prefer să vină, Doar flori, ai prieteniei copii. Să se știe că în primăvară, Natură ce frumoasă ești, Tu apari mereu sprințară, Vrei totul să
POPAS ÎN PRIMĂVARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1493561155.html [Corola-blog/BlogPost/383238_a_384567]
-
pentru câteva minute, nu mai mult, preciză ea repede, pentru a marca durata vizitei. - Cât vă va face plăcere atâta stați, eu nu vă rețin mai mult, Doamne ferește! Cei doi se îndreptară spre strada unde își avea Condurache locuința lui bătrânească de pe timpul când Bucureștiul era considerat încă Micul Paris. Descuie poarta grea din fier forjat, apoi ușa de la intrare. Își pofti colega în căldurosul și primitorul lui living încărcat cu tot atâtea amintiri și mobilă veche ca și de cărțile
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1453717879.html [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
avea patru camere, destul de mari, plus cea în care stătea bătrâna, un pic mai mică. Cei doi copii împreună cu familiile lor veneau destul de des să o ajute pe mama lor la muncile grădinii. Împreună au investit destul de mult în casa bătrânească, reparând toate încăperile. Le-au dotat cu mobilă nouă, au adus frigider, radio, televizor, tot ce trebuia unei locuințe moderne. Au construit o încăpere atașată casei, pentru baie, cu tot necesarul din ea, comuna având apă curentă și lumină electrică
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
fiind purtat de femeile tinere, decorat cu irhă (aplicații de piele subțire, colorată) și harast (broderii în motive florale, cu predominantă rosului, pe toată suprafața). Pieptarul bărbaților permite o largă desfășurare ornamentala existând, astfel, în mai multe variante: a) cel bătrânesc sau de lucru, care are spații albe vaste, cu borderii doar pe margini; b) cel care are aplicații de piele de culoare vișinie, pe toată suprafața, exceptând partea din spate; c) cel mai complex din punct de vedere ornamental având
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Toate Articolele Autorului Dor mi-e de tine, bunico, De liniștea, tihna din vremi... Adie busuioc și blândețe... Spre timpuri trecute mă chemi. Dor mi-e și nu mai încape... Bucuria ce-a fost va mai fi?... Dorm în pat bătrânesc iar salteaua-i Albitură cu fân, stele mii. Mi-ai vegheat și surâsul și plânsul, Grij-avut-ai în nopți reci de rai. ( Îmi scoteam piciorușele-afară, Cu duioase mișcări mă-nveleai). M-apărai de tătuca sau mama, Când dojana prea aspră era
BUNICA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1437902037.html [Corola-blog/BlogPost/344028_a_345357]
-
Erau ca brazi-nalți și mari, / Iar de virtute erau tari Acești feciori, dar - dragii mei - / La minte slabi se-arătau ei. Toată a lor gospodărie / Se dovedea o răzeșie Destul de mare și bogată. / Aceasta se vădea formată Din casa bătrânească. Ea / Avea apoi alăturea Toată pojijia pe care / O casă de-acest fel o are. Se mai afla pe răzeșie / Și o livadă și o vie, Precum și vite îngrășate / Și păsări mari, nenumărate. Toate aceste-alcătuiau / Gospodăria ce-o aveau Feciorii
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
vină. Cu zece noduri, o para, / Baba lega și tremura Pentru bănuții cheltuiți / Căci n-au fost economisiți. Baba voise să îi stea / Feciorii toți alăturea Și două case a zidit. / Pe-acestea ea le-a rânduit Chiar lângă casa bătrânească. / Astfel a pus să se zidească Una la stânga așezată / Și-alta la dreapta înălțată. Dar tot atuncea s-a gândit / Că este foarte potrivit Să-i țină pe ai ei feciori / Și-asemenea și pe nurori, Cu ea, în casa
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Astfel a pus să se zidească Una la stânga așezată / Și-alta la dreapta înălțată. Dar tot atuncea s-a gândit / Că este foarte potrivit Să-i țină pe ai ei feciori / Și-asemenea și pe nurori, Cu ea, în casa bătrânească, / Și-averea să nu-și împărțească, Până când ea va fi simțit / Cum că sfârșitul i-a venit. Apoi, așa precum a vrut, / Pe toate baba le-a făcut. Nu mai putea de bucurie / Gândindu-se cât o să fie De fericită
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]