79 matches
-
culturale pozitive de bătaie lungă. Aceasta e, poate, fața matură, bătrânicioasă, a criticismului junimist” (pp. 8-9). Este o observație ascuțită, ce prinde ca în ambră ceea ce aș numi paradoxul junimist, conviețuirea sentimentului de “ruptură violentă față de trecut” cu un conservatorism “bătrânicios”. Ruptura este mereu prudentă, învelită într-un “cod ironic” al discursului cultural, chiar autoironic. Așa se explică precauția obsesivă a umplerii formelor cu fond, politica pașilor mărunți pe care, într-un excelent eseu, Ciprian Șiulea o resemantizează critic, făcând apel
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
nu-i așa, cine mai are nevoie de profesioniști, de specialiști, de criterii? Și, oricum, comentariul critic este și el subminat mai întîi din interiorul breslei. Apoi, dacă ai anumite afinități pentru un anumit gen, ești catalogat din start prost, bătrînicios, demodat, că nu vezi și nu simți modern. Ca și cînd modernitatea ar exclude, și ea, noțiunea de valoare. În locul polemicilor de idei, constructive, au apărut injuriile de-a dreptul. Fapt fără precedent. Mă întreb, dacă spiritul critic este înlocuit
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
Luminița Marcu Se știe despre Dan Petrescu că este un incomod. Să-l aperi, te pui rău cu nucleul dur al establishment-ului culturii române, să nu-l aperi, pari ticăit, bătrînicios și lipsit de curaj. Iar cale de mijloc nu pare să fie, pentru că Dan Petrescu e atît de radical, e radicalul prin excelență, în fața căruia a fi nuanțat e oarecum ridicol. Nu că Dan Petrescu n-ar lucra el însuși
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
terci de superproducția Troia. Dar și Cercul poeților dispăruți (săptămâna aceasta la TV) măcelărește cu seninătate cîteva poezii de Whitman sau Tennyson. Spun asta pentru că respectivii poeți devin o mină de citate. Decorul e o școală de băieți super-selectă și bătrânicioasă în metodele de predare, la care apare un nou profesor de literatură (Robin Williams) care îi învață pe elevi (printre care un Ethan Hawke juvenil) să aprecieze poezia. Pe bucăți și eventual poeme mici, ca să nu-și încarce memoria. Ei
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
voi spune mai întîi povestea mea. E mai puțin amuzantă, dar lipsa detaliilor o face mai scurtă, și pentru că am locuit cîndva în țara ta, o să îți dea informații despre problemele economice. Oracolul începu cu o voce masculină, emfatică și bătrînicioasă, iar Lanark se așeză confortabil ca să asculte. Rima căscă și se cuibări lîngă spatele lui. După cinci minute, observă că adormise. PROLOG De la o vîrstă fragedă, am dorit să mă ocup doar de lucrurile de care eram sigur, și aidoma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de cei care au aterizat. Să mergem, Sire! rosti N'Gai Loon ridicîndu-se brusc. - Și quinții? Au să vină și ei? întrebă Bella alergând în urma Maestrului care se mișca surprinzător de repede nu atât pentru vârsta cât pentru aspectul său bătrânicios. - Nu. Ei trebuie să se asigure că clonele care au coborât nu o să mai aibă unde să se întoarcă. Trebuie să distrugă navele de desant. Și, după ce am văzut mai devreme, nu cred că asta va fi o problemă. Cei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
in corpore, pentru că-s Învechite, mi se pare exagerat. Pentru că, la urma urmei, Carmen Vidu nu are (Încă) la bursa valorilor, cota unor Ciulei, Pintilie, Șerban, Măniuțiu, Purcărete, Tompa, Darie, Dabija ș. a. prăfuiți care au avut ghinionul să lucreze În bătrînicioasele teatre de stat... Și fiindcă tot vorbim de cronicari : o altă tînără, vorbind despre o montare de pe scena Comediei (teatru de stat deci, plin de praf, ne-am Înțeles!) exclamă afolată :” În teatru e prea mult teatru!”. Chiar! De ce n-
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu ochi de apă. Abia simțită, ca o horbotă, ar fi umflat odăile o fugă concentrată și calmă de Bach.) Tăceam și priveam icoanele încadrate în rame negre și putrede și mă gândeam ce monstru trebuie să fie (și aspectul bătrânicios pe care i-l descoperisem de mult, în vocea răgușită, trupul mic și osos, dinții de liliac - și totuși o fetiță încîntată de a spune obscenități și idioții; nimic naiv-sentimental-feminin în ea. Zicea că a plâns când "prietenul" ei o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de protecție împotriva agresiunii erotice. Gina era cu adevărat o fată crescură într-un mediu de bătrâni, și care avea în consecință destule ticuri și ciudățenii induse de ei. Dar de aici și până la a spune că ar fi fost "bătrînicioasă" mi se pare ridicol de mult. E drept că într-un an s-a împlinit neașteptat, devenind o femeie adevărată, dar, din nou, mi se pare totuși ciudat că o vedeam la început atât de slabă. Acum, când scriu, dacă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
uitam așa, de lumină, de vânt, nu știu de ce, a strănutat... Și-a făcut un gest cu mâinile, așa, ca un om mare... Și nu știu nici eu de ce m-am mirat că avea gesturi de om ! Avea o față bătrânicioasă, așa cum mai totdeauna au copiii în prima lună, dar mie îmi plăcea, îl priveam când se trezea, când se uita-mprejur. Dacă aș fi crezut în Dumnezeu, aș fi zis că e o minune. Parcă nu înțelegeam cum de apăruse
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să își înșface păpușa de un picior, să o azvârle în coșulețul ei și să tragă deasupra perdeluțele cadrilate - așa arată Sophie în clipa când reușește să-și ia, în sfârșit, în brațe păpușa cheală, cu obrăjor palid și nas bătrânicios. O așază pe genunchi și o așteaptă răbdătoare să se potolească până când, într-adevăr, aceasta încetează să mai dea din picioare și din mâini, pe bluzița de marinar alu necându-i, amestecate, lacrimile și saliva. în acest moment, când liniștea din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
transformat în adevărate vile, asemenea unor copii care între timp au crescut, s-au înălțat atât de mult cu noile lor saloane și povești, încât este imposibil să mai recunoști vreun loc, doar căsuța noastră a rămas la fel de modestă și bătrânicioasă. Iată ce a mai rămas din micuța noastră grădină, doar un copac singuratic înfipt în mijlocul ei, pom de zi de naștere, cum îl botezasem eu, pentru că în jurul său alergasem în ziua în care împlinisem șase ani, mă agăț de tulpina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
la școala comunistă de dincolo de Nistru cum să scuipe pe om, pe adevăr, pe orice? Aveam În față, nu un străin - mai rău: un Înstrăinat; Îl cunoșteam, dar nu mai era valabil ce cunoșteam eu... Fusese un băiat dezghețat, cam bătrânicios, dar așa-i când ai o mulțime de frați și de surori și familia ta o duce greu, vânzând gaz și chibrite și cuie Într-un sat ca Mana... Dar era copil, apoi un băietan normal - și uite-l acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la Inspectoratul pentru Cultură al județului Bacău (1990-1992), deputat al FSN în Parlament în legislatura 1992-1996, iar consilier etc. în 1999, la 65 de ani, publică o carte de versuri, Orient, pardon! în comparație cu care poezia celei mai tinere generații pare bătrânicioasă. Întrebarea definește, adică încheie, petrece laolaltă mai multe incertitudini, născând și oferind un răspuns. Răspunsul poate să mintă. Întrebarea, niciodată. Cel mult, ea derutează, umbrește, tulbură, chinuie și amețește. Sigur, un răspuns poate să lămurească, să lumineze, să liniștească, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
iau loc într-un fotoliu, iar el a început să se plimbe când încolo, când încoace, de la un perete la celălalt al încăperii. Era un om puțin înalt, subțire de talie, cu sprâncene accentuate, slab fără să fie tras, puțin bătrânicios pentru mine, reflexiv cum arăta și se plimba domol cu mâinile la spate. Focul ardea în sobă, era liniște mare și el continua plimbarea sa monotonă, gânditor. - Te-am invitat, zice, că ne cunoaștem... Scuză-mă că mă plimb... E
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dracu le afla, așa mic cum era? În orice caz n-avea încă optsprezece ani, dar ai fi zis că are douăzeci și cinci după felul insidios cu care cuvântul lui intra și ieșea din lucruri, cunoscîndu-le toate fețele, și după felul bătrânicios cum îi fugeau privirile, fără să comunice de îndată ce vedea. Îi dădeam pumni în spinare să vorbească, să răspundă când îl întrebam: "Cum dracu ai ajuns tu în școală? De învățat înveți prost, hoț ești și ai și bursă ca Dobrinescu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
amintise de fratele meu? Numele era totuși destul de frecvent. Mai frapantă era poate coincidența ținând de ceea ce se numește "aerul" fiecărui om. Ochii cenușii, cu un început de miopie, părul blond, rărit oarecum de vârstă, fața cu trăsături frumoase, dar bătrânicioasă înainte de vreme, gesturile moi, șovăielnice m-au făcut din primul moment să mă gândesc că așa ar fi putut arăta la maturitate fratele meu. Și mai ales vocea. O voce caldă, însă lipsită de energie, înăbușită, cu care nu poți
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
problemele de integrare ale copilului nostru, deși această ipoteză nu a fost verificată de analizele de laborator întreprinse. Cert este că, la mai puțin de două săptămâni de la începerea tratamentului, Alexandru a revenit la stările de letargie emoțională și inactivitate bătrânicioasă care, în mod absurd, par să îl caracterizeze. Fără să avem prea multe soluții medicamentoase la îndemână, am mărit doza la 250 de miligrame pe zi, deși sunt aproape sigur că în anumite seri Antonia, din cauza frustrării evidente, i-a
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de sfaturi, câte unul în fiecare zi a anului, care, din nefericire, sunt atât de plicticoase, încât trezesc în noi dorința frenetică de a nu le urma. Sfaturile, în general, agasează, dar acestea, în mod special, au ceva previzibil și bătrânicios, care le face și mai antipatice. În limba de lemn a propovăduitorilor moralei creștine, autoarea emite adevăruri banale și meschine: ‹ „Gonește de la tine plânsul suferinței și contemplează la eternitatea care te așteaptă. Dacă te lași doborât de tristețe și de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
totul reintra în normal. Era frumoasă. Așezat pe canapeaua de piele, tipică apar tamentului de o eleganță lejeră al amicului în plină euforie aniversară, Alexandre o studia de la distanță. Rochia gri, de tafta, cu talie înaltă, bine marcată. Poate puțin bătrânicioasă pentru vârsta ei. Ochii felini, părul lucios, tenul de un alb imperial, privirea ascuțit-inteligentă, mereu la adăpostul unui păienjeniș de gene interminabile, brațele lungi, ușor marmorate de frig, acum, gâtul fin, mișcările precise, tempe rate de o politețe puțin rece
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de ea. Pregătirea bagajelor Î ntunericul din sertare, în care hibernau serviciul de argint și vesela de porțelan cu imprimeuri florale, viu colorate, rumoarea din cărțile bibliotecii, rânduite în ordinea mărimii și nu după criteriul valorii, liniștea împietrită a bibelourilor bătrânicioase, descalificate ca stil, roșeața violentă a trandafirului de plastic, înțepenit în glastra de plastic, tic-tac-ul ceasului de masă, marca Pobeda, așezat pe raftul din mijloc al dulapului din lemn de cireș, cu furnir pictat și chenar aurit, toate împachetate; țâfna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
oamenii pe bombeuri, clopoțind nervos. Târgul a existat pe timpul lui Ceaușescu, i s-a pierdut o vreme urma, acum văd că a renăscut, pe terenul de pe care casele au fost rase ca să facă loc unor construcții noi. Pescarii cu fețe bătrânicioase (efectul trezitului în zori, al renunțării la bărbierit) își sprijină de zidul stricat bicicletele și încep să întindă sus pe platformă plase, scule, cutii cu momeli, mai ales râme și viermuși vivace. Pe mine râmele mă sperie din copilărie, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
generații de copii (se făcea că Fetița ajungea acasă de la școală la prânz. Din curtea interioară a blocului o izbea mirosul pofticios, urca la etaj din două-n două, din trei în trei trepte, se sprijinea-n soneria cu hârâit bătrânicios, când, în fine, deschidea mă-sa ușa, nici nu se mai dezbrăca-descălța, dădea buzna, nespălată din tramvai, în bucătărioara lor plină de miros țipând Dă-mi clătite!!! Aici mama începea sfătoasă să-i spună ce-aveau de mâncare, o ciorbiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
parte, pe care am citit-o prin anii ’80, în franceză. Acolo e o scenă în care personajul principal, un băiat, ajuns în vizită la o fată, în timp ce o îmbrățișează pătimaș, își aduce aminte cu groază că poartă niște chiloți bătrânicioși, cumpărați de mama lui. Chiloți comuniști. Horor. Probabil tetra, bumbacul ăla subțire, striat, care se lăbărța repede. În liceu, la sport, în Brașov, și noi purtam niște chiloți negri, tetra, cu elastic în jurul celor două găuri prin care ne băgam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
care-i problema? De ce nu stau acolo? Judecând după mână, de la distanța asta, ar trebui să aibă spre patruzeci de ani sau puțin peste. Dar aspectul acela pergamentos care trece drept frumusețe după o anumită vârstă este la ea prea bătrânicios. Are deja pielea exfoliată, jumulită, pătată, hidratată și reconstruită, încât începe să arate ca o mobilă refăcută. Retapisată în roz. Restaurată. Renovată. Țipă în telefonul mobil: — Cred că glumești! Da, sigur că știu ce înseamnă demolare. E o casă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]