217 matches
-
cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul tinerilor
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
țării. Localitatea Ibănești a fost reprezentată de Ansamblul „Ibășteana” și de soliștii vocali: Florina Oprea și Marin Budilcă. Ansamblul de copii „Ibășteana,” înființat de 3 ani, format din douăsprezece perechi, instructor Marius Pop, execută dansuri din localitate: „De-a lungul”, „Bătuta” și din Maramureș. Florina Oprea, în vârstă de 20 de ani, de mică a cântat cu Formația „Ruguțu” din Gurghiu, a studiat vioară la Școala de Muzică timp de trei ani, a urmat Liceul de Artă Târgu Mureș, secția Canto
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
al apei, mergeau pe malul ei printre sălcii plângătoare, miroseau mâțișorii și vântul îi scutura ca pe niște ciucurași. Se așezară jos pe iarbă, Mihai se trânti pe spate și privea cerul; nori albi, ca o enormă maramă de borangic bătută de vânt se legănau, dezvelind obrazul feciorelnic al astrului nopții, părea că alunecă ca o corabie de argint pe valurile line ale unei mări și din când în când se ascunde după câte un val înspumat... -Seara asta, Mihai, parcă
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
lada de zestre a neamului. Marin Voican-Ghioroiu: Fiindcă sunt în posesia unor mesaje ce vi s-au adresat de-a lungul anilor, atât de ascultători cât și de cei ce au jucat și fredonat după dvs. melodii nemuritoare (hore, sârbe, bătute) oltenești, care vă fac să fiți iubit, adorat; cred că e timpul să enumerați (cronologic) albumele muzicale realizate și colaboratorii dvs. care au pus umărul să le dați viață: dirijori, orechestre, realizatori, prieteni adevărați? Constatntin Enceanu: În anul 1991 am
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
ea poate gândi și simți într-un asemenea chip doar dacă în orice moment este pregătită să guverneze, adică este capabilă să ducă mai departe ceea ce s-a făcut prin eforturile predecesorilor, nicidecum să irosească timp și resurse naționale prin bătuta pe loc (cu justificările aferente) sau, și mai grav, prin pași făcuți înapoi, pe motiv că foștii cârmuitori n-au ales strategia adecvată? Care sunt cauzele că, totuși, se ajunge uneori la un impas, recte o astfel de alternativă păgubitoare
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
zilnice. Artistul ne prezintă o mică parte din minunată seră de flori ce se regăsește în grădina să, flori pe care le îngrijește și fără de care spațiul sau nu ar fi la fel de primitor și confortabil. De la muscatele curgătoare la cele bătute, regina nopții, mâna Maicii Domnului, trandafiri, bonsai și chiar brazi, toate se regăsesc în micul sau colț de țară, în care a plantat și un suflet de român. Acela pe care il cântă cu atât de mult patos în fiecare
FLORILE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365135_a_366464]
-
putut provoca hemoragie nazală la cel mult doi eventuali atacatori. Era mai nimerit să păzească porcii decât armamentul. Nu avea posibilitatea nici să dea alarma în caz de necesitate. Talanga spânzurată, aflată oarecum la îndemână, oricât ar fi fost de bătută nu ar fi putut să se vaiete îndeajuns încât să răzbată la mai mult de câțiva metri prin zăpada spulberată de viscol. Exista însă, în acea vreme, un sentiment de siguranță, exista certitudinea că nimeni nu ar fi îndrăznit, să
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
ieșeau scântei din călcâiele dansatorilor. - Ce zici, mergem la masă sau pe scenă? întrebă Mircea. - Deocamdată nu am chemare pentru acest stil de joc, așa că hai mai bine la locurile noastre. Nu sunt moldoveancă să mă dau în vânt după bătute. Eu sunt ialomițeancă, de undeva de pe lângă Călărași, dintr-o comună lungă de vreo opt kilometri spre Oltenița, numită Ciocănești. Și apoi nu vreau să se creeze impresia că deja ți-am sucit mințile și nu vrei să te mai dezlipești
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
orbeți... Le-a mai zis asinu-n coastă, Sufletul când și-l trăgea: - Alegerea ta fu proastă... Iar mai vrei o cacialma? A mugit, fiind supărat: Au în traistă gogoșele... Spune, nu te-ai săturat De atâtea minciunele? AI CHENZINĂ, O BĂTUTĂ... Motto: „Mai bine păzești o turmă de iepuri decât o fată mare!” - Netă, spune, ce-i cu tine? - Ce să fie, măi Mărine ... Este vai și-amar de mine. - Ce-ți e fată! Nu-ți e bine? - De-ai ști
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
paie, Cheamă repede băiatul - Până nu ne află satul Iartă-l, dă-i pe Irinuca ... - L-am iertat, săracu' Ha-ha-ha, zestre-i dau curca, S-aibă... norocul meu, Să-i ajute Dumnezeu! Iar tu, Netă ... după nuntă, Ai chenzină o bătută! OLTEANUL ȘI PUȘCA „Pe ei că n-au gloanțe!” strigară oltenii la Mărășești, când erau îmbrăcați doar în izmene: făceau gimnastică de înviorare, se spălau în apa râului, când îi luară în baionete pe nemți, și-i sprijiniră moldovenii de pe
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
Că nu mă uitau trei ani. - Dracu' știe cum mai fură! ... Cine crezi că-i cunoscu? De-i spusei..., pe muica-njură, Ba un pumn îmi și dădu. - Uite-ai dracu, derbedei! Nu putuși cu pușca ta ... Să-mi pui bătuta pe ei? De eram eu, dracul îi lua! Mi se clatină olteanul, Fiind ciupit de băutură: - Păi, ți-l luam pe măgădanul! ... Și-i căram la pumni în gură, Că ți-l săturam pe loc. Să lovească un soldat!? ... Frate
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
a vieții, plus a răspunderilor de șef de post, nu-și pierdu zâmbetul de pe fața radioasă de bunicuț care tocmai a terminat de spus povestea porcului, nepoțelului favorit și spuse cu blândețe în glas: - Lică, Lică, tot șugubăț ai rămas bătute-ar norocul să te bată, am trecut pe la tine să te mai văd, că-mi era chiar dor să mai stăm de vorbă și să-ți spun că vreau să-mi fac o fântână în curte, ori ca fântânar cu
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
din grădină, ca să-și îndeplinească datoria de bun cetățean, după cum îi ceruse lui Uniunea Europeană pe toate programele de radio, că televizor n-aveau și, cînd cauta un post nou, dădea peste corul UE de la Roma, concertul filarmonicii UE și sîrba bătuta pe loc a UE. A vrut atunci Roua să-l întrebe pe bărbatu-său de ce se numea ea ca el, ce, erau căsătoriți?! dar s-a jenat de profesoară și apoi s-a luat cu treaba și a uitat, și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
terminat cu concurența între sectoare, iar acolo unde nu e concurență, nu există evoluție! Șoseaua Pantelimon tot e neterminată după șase ani de lucrări anemice, se promit însă „trotuare provizorii” prin Prelungirea Ghencea. Bravo, toarășa! Cu noii regizori, România exersează bătuta pe loc. Legea a ajuns să fie interpretată după bunul lor plac! Curtea Constituțională a devenit din nou urechistă! Deși vătaful de Telorman își simte sfârșitul aproape nu se lasă. Împreună cu celălat lotru, ajunși la cârma Parlamentului României, caută rezolvări
TABLETA DE WEEKEND (191): BALENA ROŞIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368781_a_370110]
-
-n mâinile căuș. Și oile-s ciopor, păscând neliniștite Cu ochii umezi, știind ce-o să se-ntâmple. Se-apleacă peste mal cu crengile-nverzite O salcie ce plânge cu mâțișori pe tâmple. Îi Săptămâna Mare tot omu-acum postește, Fasolea cea bătută la loc de cinste îi Doar câte-un păcătos, la dulce, azi râvnește - Ptiu!... Doamne, iartă-mă!... își zice-n sinea lui! Iară în Joia Mare ceara se topește Se împistresc* la ouă sau se fierb cu ceapă Se coace
SĂPTĂMÂNA MARE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368874_a_370203]
-
uimiți de profesionalismul și virtuozitatea orchestrelor populare precum „Lăutarii”, „Folclor”, „Mugurelul”, „Frații Advahov” ș.a. Sunt considerate cele mai bune în spațiul românesc. Printr-un miracol, fiind rusificați și interzicându-ne limba și literatura română, tradițiile, horele și doinele, sârbele și bătutele, folclorul s-a conservat la țăranii noștri care nu au frică de nimic, doar de Dumnezeu. Am renăscut, renaștem ca iarba sau floarea ce răsare din asfalt. Dar s-a muncit enorm, cu dăruire, cu fanatism chiar. Eu unul ca să
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
Acasa > Stihuri > Semne > VALSUL FRUNZELOR Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Scăldate de ploaie și bătute se vânt, cad frunze-ngălbenite în al doinei cânt. Copacii își legănă crengile de dor, după frunze căzând de bruma toamnelor. De vânt și ploaie, într-un vals amețitor, în lacrimi se îneacă plânsul frunzelor. Sentimente dragi de frig sunt alungate
VALSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362750_a_364079]
-
ieșeau scântei din călcâiele dansatorilor. - Ce zici, mergem la masă sau pe scenă? întrebă Mircea. - Deocamdată nu am chemare pentru acest stil de joc, așa că hai mai bine la locurile noastre. Nu sunt moldoveancă să mă dau în vânt după bătute. Eu sunt ialomițeancă, de undeva de pe lângă Călărași, dintr-o comună lungă de vreo opt kilometri spre Oltenița, numită Ciocănești. Și apoi nu vreau să se creeze impresia că deja ți-am sucit mințile și nu vrei să te mai dezlipești
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
-n el vreau să mă pierd, S-ascult cu fierbe miezul și cântecu-i răsună, Îmbrățișarea-i caldă s-o simt arcuș pe strună. Acum dorul mă duce spre lumea neștiută, Dar pe-o a mea cărare, nu tot pe cea bătută; Acolo să decidă dacă-s înger sau drac, Și pentru tot efortul să dau viața la vrac. Cum o să fie oare la -ntoarcearea de-apoi, Când voi veni la tine ori înger, ori strigoi Și ți-oi veghea tot somnul
SUNT ÎNGER SAU DRAC? de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353917_a_355246]
-
faci președinte ! - Mă nenorociților,se zbârlește dintr-o dată soacră-mea, eu mor aici și voi credeți toate prostiile pe care vi le spun ? Mi-am imaginat și eu ceva frumos ,că tot spun doctorii ăștia că sufăr de ipohondrie. - Ptiu ,bătute-ar să te bată , că tare m-ai speriat ,răsuflă ăl bătrân un pic mai ușurat. - Să vezi ce-o să te mai sperii acuma ,că iar mă-nțeapă inima ! Din nou , „au,crau” , de nu știam ce să-i mai
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]
-
pecinegilor, cumanilor, turcilor, tătarilor și câte alte neamuri migratoare. Dornice să ia de-a gata. Am fost hipermarketul Europei vreo mie de ani! Toleranți am fost cu toți. Până ne-au scos din sărite. Apoi, le-am tras scatoalce și bătute de neuitat, până au găsit alți fraieri prin Europa. Să fiu bineînțeles. Nu am nimic cu secuii. Ăștia mai sunt cu puțin peste cinci sute pe plaiurile mioritice. Dacă îi cauți bine la ADN, nici nu prea există! Am ce
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
în suflet doar un pic, Eterna clipă pentru mine, pentru tine nimic! El: Nu-s de-mprumut iubita mea stăpână, Dar eu te văd cam rar pe net... o zi pe săptămână, Și am uitat să merg, pe calea cea bătuta Doar știi zicala cu... ochii care nu se văd se uita! Ea: De calea ce-ai uitat, pot să-ți aduc aminte, Dar ce rost are, când tu nu ești cuminte! De acuma, alteia-i, oferi al tău dulceag amor
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
mamă, nu mai cred în oameni. construiesc jocuri în care minciuna este potul. erou, devine cel care înșeală mai mult, cel care lovește cât mai dur pe cel care-l iubește. mințeam mamă, atunci când greșeam. aș fi vrut să fiu bătută. tăcerea mă umilea. speram să mai prind clipa bucuriei. Doamne, mamă! totul e un compromis. mă simt murdărită, mamă, de viața trăită. te-am auzit în copilărie, spunându-i tatei că nu m-ai dorit. mamă, te iubesc. am vrut
MAMĂ, TE IUBESC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358396_a_359725]
-
nici un deliciu și chiar și în această frază n-am fi putut scăpa de aceste sclipiri, dacă ne gîndim bine, pentru că nu ne-am fi putut preface că n-am fi înțeles, pentru că știm noi că fierul și arama trebuiesc bătute împreună, ca să se împreuneze, așa că ciocanul trebuie să izbească puternic în nicovală, ca s-o facă să cînte ca pe o pasăre rănită de dragoste și Mancuse zîmbea încîntat că ei doi mai stîrnesc încă în sufletele oamenilor gînduri frumoase
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
lângă apa mare/Udatul nevestelor,/Fala hodăcenilor/Îmbrăcați parcă din ladă/Toată valea vin ca să mi-i vadă./ Și dă drumul jocului/Bătrâneii satului./ Mi se rupe inima cât de fain știu a juca/De-a lungul și de-a bătuta.” (Dor de sat și de părinți) Un cântec întreg este dedicat fluierașului de soc, instrument indispensabil vieții ciobanilor din Munții Gurghiului și care a dat și numele Ansamblului vocal din localitatea Hodac: „Fluieraș de soc,/ Fluier cu noroc,/ Cântă-ne
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]