60 matches
-
plus și de mediatizarea excesivă a candidaturii sale, bașcanul în exercițiu, Gheorghe Tabunșcic, a acumulat în primul tur doar 24,14% din voturile alegătorilor găgăuzi și nu a trecut în turul doi. Pierderea alegerilor s-a datorat slabelor realizări ale bașcanului în cel de-al doilea mandat și izolării tot mai mult a UTA Găgăuz Yeri. În acest scrutin, Formuzal a fost sprijit de alianță partidelor pro-Rusia, Ravnopravie-Patria Rodina. În campania electorală, Formuzal a promis să deschidă reprezentante comercial-economice și culturale
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
Bulgaria și Ucraina și să pună în aplicare un proiect numit "readucerea acasă a compatrioților", vizându-i pe găgăuzii care lucreaza peste hotare. Noul guvernator al UTA Găgăuzia, Mihail Formuzal a fost învestit la 29 decembrie 2006 în funcția de bașcan la Casa de Cultură din Comrat. El va trebui să colaboreze în mod constructiv cu Adunarea Populară din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuz Yeri, în care majoritatea mandatelor este deținută de către Partidul Comuniștilor din Republică Moldova. În temeiul art. 88 lit.
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
turul doi. Celălalt candidat, Alexandr Stoianoglo, Procuror General adjunct al Republicii Moldova, s-a clasat pe ultimul loc, cu 10,58% din voturi. La turul ÎI din 17 decembrie 2006, primarul orașului Ceadîr-Lunga, Mihail Formuzal, a repurtat victoria pentru postul de bașcan (guvernator) al Găgăuziei cu 56,23% din voturi. Au participat la aceste alegeri 62,8% din numărul alegătorilor. În perioada 1990-1995, autoproclamata „Republică Găgăuza” a avut următorii președinți: Guvernatorii (Bașcanii) UTA Găgăuz Yeri au fost următorii:
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
cu trei limbi oficiale: rusa, găgăuza și moldoveneasca (româna). Treizeci de localități, între care trei orașe, și-au exprimat dorința de a fi incluse în granițele Teritoriului Autonom Găgăuz. În 1995, Gheorghe Tabunșcic a fost ales în postul de guvernator ("Bașcan") al Găgăuziei pentru un mandat de patru ani. Pentru mandate, în aceeași perioadă au fost aleși deputații parlamentului local, "Adunarea Populară", și președintele acestuia, Petru Pașalî.
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
comunistă Irina Vlah a anunțat ca părăsește Partidul Comuniștilor, ramânând deputat independent. Ea și-a motivat gestul prin faptul că PCRM nu s-a apropiat destul de Federația Rusă. La 22 martie 2015 ea a fost aleasă cu în funcția de bașcan al regiunii autonome Găgăuzia, fiind susținută de Partidul Socialiștilor; pe 15 aprilie 2015 a fost învestită oficial în funcția de bașcan, iar în data de 30 aprilie 2015 parlamentul a aprobat demisia sa din funcția de deputat, conform principiilor de
Legislatura 2014-2018 (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/334270_a_335599]
-
nu s-a apropiat destul de Federația Rusă. La 22 martie 2015 ea a fost aleasă cu în funcția de bașcan al regiunii autonome Găgăuzia, fiind susținută de Partidul Socialiștilor; pe 15 aprilie 2015 a fost învestită oficial în funcția de bașcan, iar în data de 30 aprilie 2015 parlamentul a aprobat demisia sa din funcția de deputat, conform principiilor de incompatibilitate a funcțiilor publice în țară. Mandatul său de deputat în parlament, care aparținea PCRM a fost declarat vacant și apoi
Legislatura 2014-2018 (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/334270_a_335599]
-
în cadrul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM). A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2009-2010), iar în al doilea mandat de deputat a fost președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică. Stoianoglo candidat independent la funcția guvernator (bașcan) al UTA Găgăuzia de două ori: în anul 2006, în primul tur de scrutin a acumulat 6.025 voturi (10,58%), insuficiente pentru a participa în cel de-al doilea tur; în anul 2015, în primul tur de scrutin a
Alexandru Stoianoglo () [Corola-website/Science/334671_a_336000]
-
Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. În 1995-2001 a fost procuror al UTA Găgăuzia, iar în perioada 2001-2007 a fost adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova. În anul 2006 a candidat independent la funcția guvernator (bașcan) al UTA Găgăuzia și în primul tur de scrutin a acumulat 6.025 voturi (10,58%), insuficiente pentru a participa în cel de-al doilea tur. În anii 2007-2009 a activat ca avocat la Biroul individual de avocați “Alexandr Stoianoglo
Alexandru Stoianoglo () [Corola-website/Science/334671_a_336000]
-
a spus că „respect decizia poporului găgăuz”, dar nu îl recunoaște. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Stoianoglo nu a fost incus pe listele PDM. În ianuarie 2015 a părăsit Partidul Democrat pentru a candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. În 2015 din nou a candidat independent la funcția guvernator (bașcan) al UTA Găgăuzia și în primul tur de scrutin a acumulat 3.174 de voturi (4,98%), ceea ce iarăși nu i-a permis să acceadă în cel
Alexandru Stoianoglo () [Corola-website/Science/334671_a_336000]
-
parlamentare din 30 noiembrie 2014, Stoianoglo nu a fost incus pe listele PDM. În ianuarie 2015 a părăsit Partidul Democrat pentru a candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. În 2015 din nou a candidat independent la funcția guvernator (bașcan) al UTA Găgăuzia și în primul tur de scrutin a acumulat 3.174 de voturi (4,98%), ceea ce iarăși nu i-a permis să acceadă în cel de-al doilea tur de scrutin.
Alexandru Stoianoglo () [Corola-website/Science/334671_a_336000]