1,163 matches
-
să reușesc cu noul „Kubo and the Two Strings” să aducă în stop-motion fluiditatea din animația 2D, ceea ce e o premieră notabilă. Istețul Kubo, un adolescent bun la suflet, duce o viață modestă, spunând povești oamenilor din orășelul lui de baștină de pe malul mării. Într-o zi, Kubo este vizitat de creaturi întunecate, spirite celeste care au fost surorile mamei lui. Ajutat de o maimuță magică și de un Cărăbuș Samurai, Kubo trebuie să găsească o armură mitologică ce îl va
Program cinema filmul Kubo şi lăuta magică by http://www.zilesinopti.ro/articole/13806/kubo-si-lauta-magica-animatia-cu-cele-mai-mari-sanse-la-oscar-in-2017 [Corola-blog/BlogPost/100611_a_101903]
-
MARIN PREDA ȘI AI SĂI” vede lumină tiparului într-o a treia ediție și este prezentată de acad. Eugen Simion și de autor la Bookfest-2014-București. Marian Ciobanu, fostul meu elev, acum profesor de limbă română în comuna Siliștea-Gumești, sătul de baștină al lui Marin Preda a cules o serie de date de la eroii rămanului „Moromeții”, de la învățătorii și prietenii scriitorului, de la scoala unde autorul a invatat primele 7 clase primare și le-a transpus într-o monografie interesantă despre copilăria și
MARIN PREDA ŞI AI SĂI DE MARIAN CIOBANU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1401280644.html [Corola-blog/BlogPost/350587_a_351916]
-
în fiecare an în pelerinaj la bisericile de lemn și Monumentul de la Moisei. Până la Maramureș, trec printre strănepoții năsăudenilor din regimentului grăniceresc ce l-or speriat de moarte pe Napoleon în Italia, la podul de la Arcole. Trec prin locurile de baștină a lui George Coșbuc și Liviu Rebreanu, care, la primirea în Academia Română a ținut un laudatio țăranului român. Noblețe. Cerule Mare, ce neam am fost și cât am decăzut în trei generații, dacă anul acesta la Timișoara i s-a
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_romania_tan_corneliu_florea_1367824691.html [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
reprezentative ale acestora), poetesa merită din plin atât titulatura de dascăl de Limba și Literatura română, cât și legitimația de membru al Uniunii Scriitorilor din România. *** VIRGIL CIUCĂ Este un alt român care și-a luat cu el țara de baștină când a purces departe, spre New York, U.S.A. Virgil Ciucă ne dovedește încă o dată că românii care trăiesc printre străini își iubesc mai mult patria decât mulți dintre cei care locuiesc înlăuntrul hotarelor ei. Inima sa tricoloră sângerează incurabil, sub
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
comentator, participant la diferite manifestări cu caracter cultural-literar, social șI istoric. Născut la 4 noiembrie 1954, în Sărățenii Vechi, județul Orhei, Republica Moldova (România Mică). Cea mai mare parte a copilăriei și-a petrecut-o în Vadul-Leca, același județ, locul de baștină al mamei sale, unde a urmat Gimnaziul General. A studiat la Colegiul de Medicină din orașul Tiraspol, după care a lucrat ca felcer (medic primar) la Spitalul zonal din Căzănești. Între timp a urmat Facultatea de Istorie a Universității de
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
literară, 3, nr. 38, feb. 2005, p. 1106-1107. ȚIGĂNUȘ, Virgil Nistru. Grigore Vieru, iluminat de poezie. Chișinău: Editura Universității din Chișinău, 2006, 152 p. Un discipol al lui Orfeu: Omagiu poetului Grigore Vieru. Ediție reeditată, îngrijită de Raisa Vieru. Chișinău- Baștina - Radog, 2010. VICOL, Mihai Sultana. Grigore Vieru - pontiful limbii române. Iași: Princeps Edit, 2009. VIERU, Grigore. Acum și în veac: poeme, cântece, confesiuni. Colecție coordonată de Anatol Vidrașcu și Dan Vidrașcu, ediția a VIII-a. București-Chișinău: Litera Internațional; 2004, 532
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
ordin religios, ci lumesc. Se pregătesc bucate tradiționale, se taie berbecuțul, se beau vinuri basarabene, se face hora, se organizează jocuri sportive. A ținut să menționeze că atât Domnia Sa, cât și ceilalți mesageri ai românilor de peste Prut: Clubul Tinerilor Pelegrini „Baștina” coordonat de profesorul de istorie Ion Țurcanu, Corul „Lacrimoza” al Liceului de Artă „Mihail Berezovschi” din Chișinău au venit la Ciocănești cu felicitări și urări de bine, că mulțumesc gazdelor pentru invitație și că își doresc ca astfel de întâlniri
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
românilor risipiți în jurul României, mai presus de peisajul mirific, sunt parcă rupte din Carpații noștri, din colinele Subcarpaților, sugerându-ne că semenilor noștri de aiurea le seamănă și glia, că Dumnezeu nu a lucrat cu “osebire” atunci când a rânduit românimii baștina înspre cele patru zări ale Europei. Și că Edenul - paradisul primordial - nu trebuie căutat în vechea Persie, ci acolo unde românul poate rosti cuvântul Acasă. Apoi, chipurile oamenilor din album, ale celor de departe, cât ne seamănă și ele! În
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
toate iernile restului vieții mele. Și mă întorc la reflecția mea cu privire la bunăvoința pe care poetul Ionel Căpiță a arătat-o învățătorului de la Miroslovești, zicându-mi, în sine, că poate va fi contat mai mult pentru poetul de la Chișinău semnificațiile baștinei mele, matca vechii Moldove (unde, după legendă, descălecătorul Dragoș a răpus bourul cel devenit simbol heraldic pe steagul Neamului), sau arealul Hanului Ancuței, eternizat de istorisirile lui Sadoveanu, ori Verșenii Profirei Sadoveanu, un alt univers literar al copilăriei, spațiu însuflețit
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
Sfârșitul celui de-al doilea război mondial le-a inspirat supraviețuitorilor gulagului stalinist speranța la eliberare. Cu această mare dorință trăia și Ecaterina Panciuc, împreună cu copiii săi. Nu știa nimic despre soțul Toader, despărțit de familie. Abia după revenirea la baștină a aflat de la un bărbat din Crasna despre moartea tragică a soțului, care s-a sfârșit împreună cu încă 12 oameni. Primind pașaport de liberă circulație și permisul de părăsire a locului de muncă, terebleceanca noastră, în mai 1946, a luat
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR by http://uzp.org.ro/martirajul-romanesc-copii-ai-deportarilor/ [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
anii 60 a fost la București, pentru a studia teologia, în limba română. Tot atunci s-a căsătorit cu o româncă. La întoarcere peste Atlantic, a fost numit preot în Boianul canadian, unde oficiază slujbele în limba română. Ajuns la baștina tatălui său, preacucernicul părinte a prohodit mormântul bunicului Calistrat Panciuc, la plecare luând de pe mormântul acestuia un pumn de țărână, pentru a o duce în patria sa adoptivă. Prin cei doi feciori ai lui Zaharie și cinci ai lui Vasile
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR by http://uzp.org.ro/martirajul-romanesc-copii-ai-deportarilor/ [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
Traversează cea mai dură experiență de viață pe care o avusese până atunci, iar după doi ani și jumătate, se regăsește cu cel care i-a fost prieten, înainte de primul soț și care locuiește în altă localitate decât cea de baștină a autoarei. Prietenia lor a fost întreruptă de comun acord, fără ca cei doi să aibă ceva de reproșat unul altuia, iar regăsirea a venit la cinci ani de la întreruperea relației. Autoarea a tânjit la propriu după cel care astăzi îi
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1487019344.html [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
Monografia orașului Boldești-Scăieni sau Meleagul viselor împlinite”. Revenind la scrierea Elenei Buică, se poate spune că numai dorul imens resimțit asupra locurilor copilăriei, adolescenței sau momentelor unice trăite acolo, au putut-o îndemna să prezinte în culori pastelate locurile de baștină. Pe parcursul lucrării sale, astfel de descrieri abundă, poate tocmai din dorința de a reconstitui cât mai fidel geografia locurilor acelor vremuri. Iată ce spune autoarea, despre bogățiile Țigăneștiului: „Fabuloasa bogăție din timpul verii parcă dezleagă băierile inimii, când privești lanuri
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
în mod pozitiv publicul român prezent în sală. Apoi tânărul cercetător Răzvan ROȘU aducând cu sine un instrument tradițional - tulnicul, a susținut o prezentare interesantă din punct de vedere etnografic a ceea ce reprezintă instrumentul menționat și tradiția zonei sale de baștină din zona Apusenilor, însoțindu-și alocuțiunea cu imagini proiectate. Seara s-a încheiat cu un mic recital de muzică folclorică din zona Reghinului susținut de către cunoscuta solistă Maria NEAG, care a interpretat chiar Hora Unirii și unde sufletele de români
DE LA SUFLET DE ROMÂN LA SUFLET DE ROMÂN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1455181913.html [Corola-blog/BlogPost/342941_a_344270]
-
zămisliți, vorba eroului care trăiește aventura în nuvela „Casa cărții”: „Eram ca și cum eu eram cartea și cartea era eu”. Cei de la Miroslovești așteptăm noi bucurii intermediate de Scrisul D-voastră și o nouă revedere (ar fi a patra) aici, la baștina noastră, pe malul Moldovei, în matca descălecătorului Dragoș-vodă. Căci, suntem convinși, nu vă veți dezice de cuvintele prin care ne-ați alintat (poetic) meleagul: “De vii o dată la Miroslovești, /la apele Moldovei te încearcă bucuria/ că tu, basarabeanul, singur nu
DE LA CITITOR, OMAGIU! (MESAJ ANIVERSAR, DISTINSULUI SCRIITOR NICOLAE DABIJA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/De_la_cititor_omagiu_mesaj_aniversar_gheorghe_parlea_1342337378.html [Corola-blog/BlogPost/348321_a_349650]
-
o țară străină, vorbind o limbă străină, printre oameni și repere necunoscute. Alții au privit „evadarea” ca pe o nouă oportunitate de afirmare și realizare a dezideratelor. Există o părere comună a celor plecați temporar sau definitiv din țara de baștină: nu le-a fost ușor. Schimbarea radicală a vieții, este un fapt copleșitor, devastator, care uneori devine o piatră de încercare pentru persoana care-și ia destinul în propriile mâini. Nu mulți reușesc performanța de a se adapta. Dar când
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scrisul_ca_terapie_intensiva_cezarina_adamescu_1386626266.html [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
pot fi salvați într-o clinică din America. Le-a oferit detalii și i-a îndrumat să meargă mai departe. Întâmplarea a făcut ca unul dintre medicii din echipa chirurgilor oftalmologi americani, italian de origine, să vină în țara de baștină în luna septembrie a anului curent și i-a invitat la Romă să-l consulte pe Sebi. N-au stat pe gânduri și pe 19 septembrie se aflau deja în cabinetul medicului respectiv. -Ne-a dat șanse pentru ochiul stâng, însă
O picătură de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82432_a_83757]
-
excavații făcute de niște netrebnici de arabi cu ajutorul prafului de pușcă. În fine, îi gâtuise el, dar uite că acum suferea îngrozitor mai ales când scădea presiunea atmosferică. Spre norocul lui asta se întâmpla mai rar prin locurile sale de baștină. Toți îl ascultară cu luare aminte. Se dovedi că, timpul nu afectase strălucita sa inteligență. Planul prezentat era simplu și clar. Atât de simplu încât Nosferatu, mai tâmpițel el de felul lui, adormi cu gura căscată, ceea ce nu era o
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400345696.html [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
scrisori. Zestrea epistolară dintre Vidu și Popovici este săracă, dar suficientă ca să ateste o prietenie sinceră și durabilă la care compozitorul bănățean plecat în Ardeal ținea mult, căci legătura cu „Doinitorul Banatului“ însemna, de fapt, contactul permanent cu ținutul de baștină atât de drag lui. Vidu, cel mai în vârstă dintre ei, și deci cel cu o experiență de viață formată, lansat deja în viața muzicală a provinciei din sud-vestul țării, ca dirijor și compozitor, îl povățuia pe Timotei Popovici să
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU by http://uzp.org.ro/la-comemorarea-a-150-de-ani-de-la-nasterea-compozitorului-ion-vidu/ [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
să remarcăm că desenele sale sunt îndrăznețe alături de forma și culoarea lor; sunt ordonate precum spiritul ei de elev încă, care se cultivă metodic ca sub acțiunea unui catalizator, descoperindu-și noi legi lăuntrice. Născută în orașul Dorohoi, orașul de baștină al marelui nostru Enescu, Ana Maria Gîbu, poeta care încă nu a depășit copilăria, este o fire extrem de pasionată și plină de vitalitate urmând firul gândului de a duce mai departe tradiția culturală a înaintașilor săi, din aceste frumoase locuri
SCHIŢĂ DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1409399616.html [Corola-blog/BlogPost/370421_a_371750]
-
știut cum să-și salveze imaginea?). Vă mai amintiți care erau declarațiile dlui M. Ghimpu referitor la aceste sondaje? De menționat faptul că toți acești mici actori cu ambiții mari au luat sub orice limită în propriile lor sate de baștină: M. Ghimpu - sub 9%, întrecut de M. Sandu cu peste 60% și Dodon (22.8%) ; A. Guțu - cu doar 5 voturi, fiind întrecută și de scandaloasa Maia Laguta, pe care cine-o cunoaște în acest sat (probabil sunt voturi furate
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1477992708.html [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
voturi, fiind întrecută și de scandaloasa Maia Laguta, pe care cine-o cunoaște în acest sat (probabil sunt voturi furate de la Maia Sandu!); V. Ghilețchi - cu doar 26%, fiind întrecut de Dodon (40%). De menționat că chiar în satul de baștină al lui Dodon M. Sandu a luat 37%. Și eu sunt prounionist până în măduva oaselor dar nu am votat cu M. Ghimpu. Așa au procedat majoritatea prounioniștilor, procentul cărora este în continuă creștere (conform unor sondaje ajunge la 34-36%), iar
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1477992708.html [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
o gură în plus cum involuntar i-am spus și lui Ionel. Surioaro, povestea ta? - Am copilărit în Irak. Mama actriță nu s-a ocupat niciodată de mine. Cu ocazia unui turneu în Europa a re-vizitat România țara ei de baștină și, cu acordul tatei, ne-am stabilit cu toții aici la Cluj unde mama este primadonă a operei. - Cum motivează actrița lipsa consimțământului dacă totuși nu este atât de atașată de ea? Întrebă Ionel. - Orgoliul. Probabil nu i-a plăcut Irak
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
viața prin periplul ei. De ce m-a luat? Nu cred că vreun temei Avea. Cred doar că e hapsână. Ori poate, cum mi-a spus străbunul mie, Pe rătăciți, prin codri ori prin mlaștini, Poți să îi pierzi. Mereu fără de baștini, Hoinarii-s îndemnați de protimie. Așa că ea, năstrușnica mea viață, M-a luat dintre hai-hui și pierde-vară, Acum mă ține prins ca pe-o comoară, Într-un bagaj de mână, șugubeață. Rămân cu ea nu că mi-am dat cuvântul
BAGAJ DE MÂNĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1479377195.html [Corola-blog/BlogPost/372675_a_374004]
-
Trebuie spus că prima mea intersectare culturală cu cântul FLORICĂI CRISTOFOREANU s-a produs pe la vârsta de 8-9 ani, în școala primară, în urma unei vizite cu colegii de clasă și învățătoarea, dna Rusu Lucreția, la Muzeul din orașul meu de baștină, Râmnicul Sărat. Ei bine, acolo, în atmosfera ce mi se părea destul de solemnă atunci, existența unui disc învechit de vinil, din ființa căruia răzbătea cu greutate în liniștea sălii sunetul hârâit al unei partituri muzicale clasice, mi-a marcat pentru
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_repere_singulare_ale_ar_magdalena_albu_1344184495.html [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]