385 matches
-
La City Gallery, în incinta Shopping City Suceava, s-a deschis zilele trecute expoziția cu genericul „35 Desene / Drawings” a artistului plastic Călin Baban. „O reîntoarcere la studiu după structuri naturale” Dacă numărul din generic vizează deopotrivă vârsta expozantului (Călin Baban, profesor la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, licențiat al Universității de Artă „George Enescu” Iași - Facultatea de Arte Plastice, Secția Pictură, s-a născut la Fălticeni, la data de 12 februarie 1976), dar și numărul desenelor prezentate pe simeze
DIMENSIUNEA PITORESCULUI, ÎN ALB ŞI NEGRU de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349575_a_350904]
-
desenului”, iar cei care „cred că s-au născut pictori dintr-o dată”, neglijând acest fundament absolut necesar, nu rezistă în fața celor care au parcurs cu rigoare această etapă. „Rigoare germană”, cum a spus el, referindu-se la desenele lui Călin Baban, care „se legitimează acum în raport cu exigențele proprii”, oferindu-ne această „lecție a eternei reîntoarceri”. O lecție prin care un artist care a avut un debut reușit „se echilibrează energetic și sentimental” renunțând la culoare. Un artist și un cadru didactic
DIMENSIUNEA PITORESCULUI, ÎN ALB ŞI NEGRU de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349575_a_350904]
-
oferindu-ne această „lecție a eternei reîntoarceri”. O lecție prin care un artist care a avut un debut reușit „se echilibrează energetic și sentimental” renunțând la culoare. Un artist și un cadru didactic care poate fi luat ca exemplu Călin Baban, care așa cum a subliniat Lucia Pușcașu face parte din prima generație de absolvenți a colegiului de artă sucevean, unde l-a avut ca profesor pe Ion Carp - Fluerici, ctitorul acestei instituții de învățământ artistic, devenind apoi, ca student, discipolul maeștrilor
DIMENSIUNEA PITORESCULUI, ÎN ALB ŞI NEGRU de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349575_a_350904]
-
unde l-a avut ca profesor pe Ion Carp - Fluerici, ctitorul acestei instituții de învățământ artistic, devenind apoi, ca student, discipolul maeștrilor Dan Hatmanu și Mihai Tarași, are și blazonul unei descendențe artistice. Tatăl său, profesorul și artistul plastic Gabrel Baban, care s-a aflat până acum câțiva ani la conducerea Filialei Suceava a UAP, este un nume cu rezonanță în arta contemporană românească. Profesor la rândul său la Colegiul de Artă din Suceava, Călin Baban are, așa cum a accentuat Lucia
DIMENSIUNEA PITORESCULUI, ÎN ALB ŞI NEGRU de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349575_a_350904]
-
profesorul și artistul plastic Gabrel Baban, care s-a aflat până acum câțiva ani la conducerea Filialei Suceava a UAP, este un nume cu rezonanță în arta contemporană românească. Profesor la rândul său la Colegiul de Artă din Suceava, Călin Baban are, așa cum a accentuat Lucia Pușcașu, statura unui artist și a unui cadru didactic „care poate fi luat ca exemplu”. Fiecare peisaj în alb-negru este un pretext pentru o stare de spirit Expoziția, în care fiecare peisaj în alb-negru este
DIMENSIUNEA PITORESCULUI, ÎN ALB ŞI NEGRU de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349575_a_350904]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > SLUGĂ LA NEA GHEORGHE Autor: Ovidiu Creangă Publicat în: Ediția nr. 59 din 28 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Nenea Gheorghe Olărescu era fratele mamei, om pricopsit și cu avere babană în comuna Făurei, județul Brăila, comună mare cu gară în care oprea nu numai rapidul dar și Express Orientul ce mergea la Istambul. Nenea Gheorghe deci era unchiul meu după mamă, era însurat cu tanti Dumitra care mai fusese maritată
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
ceva decât în Apocalipsă, poporul e cam chior și o arde pe muzică populară sau lăutărească. Aflată și asta din belșug, după ce termină de amenințat don’ doctor. Destul de ofticat și el fiindcă cumpărase pe bani grei și cu un comision baban o câteva tone de vaccin și i se mucegăiau în cămară. Ca să nu mai vorbim că unii, dintre cei care nu puseseră botul la afacere, băgau niște strâmbe de toată frumusețea vorbind despre efectele nocive ale vaccinului. Unele mortale pe
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
poemele politice de altădată Mai să fie pui de țăran cu pretenții de boier sadea Oare într-adevăr lupta de clasă (pregătitoare au ba) nu-i încă șu ficient de bine ascuțită să-și poată tăia oamenii politici o porție babana din șu flețul poporului român Și vai pilesc de zor O pila de-o parte altă pila mă rog unde-i necesar Și uite-așa pila după pila se ajunge în mocirlă (examen istoric ratat) Costel Zăgan, EREZII DE-O
EREZIA IMPURITĂȚII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365542_a_366871]
-
de vie sălbatică... - Salcia aia bătrână? - Exact. - Dar o știm cu toții! - Atunci, ne vom juca cu toții și nu mai are cine să o strice. - Este o idee trăznet! - O am de ceva vreme... * - Ei, ce ziceți, a ieșit ca lumea? - Babană! - Mișto, ce mai... - Îți pică dinții... - Trăznet... - Suntem cam înghesuiți totuși. - Păi ce, am făcut-o ca să stăm ca gucuștiucii? - Atunci dă-te tu jos! - Mă dau, dar o să vreți și voi. - S-o crezi tu! - O să o credeți și
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
dommnișoară” (îl chema Ladislau Bogyo) îmi rupea „șopârlele” și apoi le dădea ... XI. SLUGĂ LA NEA GHEORGHE, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 59 din 28 februarie 2011. Nenea Gheorghe Olărescu era fratele mamei, om pricopsit și cu avere babana în comuna Făurei, județul Brăila, comuna mare cu gară în care oprea nu numai rapidul dar și Express Orientul ce mergea la Istambul. Nenea Gheorghe deci era unchiul meu după mama, era însurat cu tânți Dumitra care mai fusese măritata
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
negre stâlcite, căci nu știu cum făcea el că avea totdeauna călcâile fugite rău în spate... iar pe cap avea o pălărie ce fusese odată fumurie și care ... Citește mai mult Nenea Gheorghe Olărescu era fratele mamei, om pricopsit și cu avere babana în comuna Făurei, județul Brăila, comuna mare cu gară în care oprea nu numai rapidul dar și Express Orientul ce mergea la Istambul. Nenea Gheorghe deci era unchiul meu după mama, era însurat cu tânți Dumitra care mai fusese măritata
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
coleg de facultate, despre care știa că se angajase la Securitate, ca să evite trimiterea într-un colț nenorocit de țară, îi spusese într-o oarecare împrejurare pe șoptite: „Bă, Oprița, bă! Ți-m văzut, bă, dosarul. Știi tu care. E baban rău, frate. Să nu faci, bă, vreo greșeală, căci, cu toate denunțurile, dezvăluirile și rapoartele vârâte într-însul, zic eu, nu valorezi nici cât o ceapă degerată!...” Valentin i s-a plâns și Olimpiei de treaba asta, dar ea a
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
pe prof. Mioara Gafencu, prof. univ. Dan Dascălu, prof. Ioana Grosaru (președinte a Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT), muzicienii prof. univ. Nicolae Maxim, prim solist al Filarmonicii ,,George Enescu” din București, secondat de pianistul Laur Hreniuc, pictorul Gabrel Baban, poetul Mihai Niculiță (membru al Asociației italienilor din România). Editor, Emilia Țuțuianu Referință Bibliografică: Irimescu demiurgul de tăceri / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Țuțuianu : Toate
IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
-
condiția! Păcat! Așa cum Băsescu nu și-a putut depăși condiția de marinar-bișnițar sau Iliescu pe cea de comunist. Fiecare criminal în felul său. Ați sesizat șmecheria cu salariile? Ne întoarcem la salariile ceaușiste! Cei din aparatul opresiv și decizionale, salarii babane, iar civilizatorilor... promisiuni! Măcar pe timpul ciuruitului exista paritatea de 1/9 dintre cel mai mic și cel mai mare salariu. La stat! Vezi Legea 57/1974, legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii pe... „Democrații” posdecembriști au împins-o la
TABLETA DE WEEKEND (124): TRĂIASCĂ ISTERIA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369756_a_371085]
-
An de an, de Halloween, Chiar în fața casei pun Un dovleac baban și plin, Ce-l pictez, cât sunt de bun, Într-un drac hidos, vădit, Ca atunci când seara vin Puradei cu “trick or treat”, Să se sperie puțin, Și ca-n orice an, mereu, Chiar și ăi mai măricei, Cum zăresc
HALLOWEEN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347084_a_348413]
-
-n preajma lui. Toamnă fructele se coc Și le culegem de tot. Le păstrăm și pentru iarnă, Cănd zăpadă o sa cearnă, Crude și compot din fructe, Că au vitamine multe. În fiecare zi-n ghiozdan, Mama-mi pune-un măr baban Și în vasul alb-rozet, Îmi dă compot la deșert. Mai pune mere-n cuptor, Te-mbie aroma lor. Și cum se răcesc puțin, Ne grăbim să le servim. Îngrijim pomul cu toții : Și bunicii, și nepoții, ‘I punem apă când e
MARU-NALT DIN CURTEA MICA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341889_a_343218]
-
cu personajul ăla din „Doamna și vagabondul” sau cu dulăul Papadopolinii? Gluma-glumă, dar dacă nu era noul ministru al culturii, să le dea peste bot, potăile alea trimise la cercetări, pe-un pumn de țechini, de niște tipi mult mai babani și mai adânci, ar fi răscolit, în spiritul lui herr Adolf (he-he, să fi avut el tehnologia ADN!), toate mormintele voievodale. Faptul că a pus botul și biserica națională, care i-a lăsat pe cioclii ăia să are prin așezămintele
ISTORIA RECENTĂ A CUMANILOR ARE NAGAN ŞI CLAPACIOACE de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341912_a_343241]
-
lor, arată că lucarea e mega și are binecuvântări preafericite, adică Românica a intrat în cacao până-n gât. Dacă tot le-au dat experților ălora o finanțare de cercetare, le sugerăm cumanilor și juvarelor din spatele lor să sprijine teme mai babane și mai interesante. De exemplu, să studieze dacă Abraham Lincoln, decebalul șefilor lor, celebrul autor al Pietrei de la Rozetta, a dat sau nu cu parandărătul și să cerceteze ce e substanța aia maro de pe turul pantalonilor lui. Zicea un mare
ISTORIA RECENTĂ A CUMANILOR ARE NAGAN ŞI CLAPACIOACE de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341912_a_343241]
-
MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) Autor: George R. Roca Publicat în: Ediția nr. 754 din 23 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Cu mulți, mulți ani în urmă, își ducea veacul prin urbea Brăilei o bătrânică cumsecade căreia toată lumea îi zicea Babana. Chiar dacă numele ei desemna o femeie grasă, Babana era slăbuță și uscățivă. Probabil că bătrânețea își pusese amprenta pe porecla ei, transformând-o pe „baba Ana” în Babana. Băbuța avea un suflet bun și o inimă largă. Toată ziua alerga
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Roca Publicat în: Ediția nr. 754 din 23 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Cu mulți, mulți ani în urmă, își ducea veacul prin urbea Brăilei o bătrânică cumsecade căreia toată lumea îi zicea Babana. Chiar dacă numele ei desemna o femeie grasă, Babana era slăbuță și uscățivă. Probabil că bătrânețea își pusese amprenta pe porecla ei, transformând-o pe „baba Ana” în Babana. Băbuța avea un suflet bun și o inimă largă. Toată ziua alerga de colo până colo ca să ajute pe cineva
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
ducea veacul prin urbea Brăilei o bătrânică cumsecade căreia toată lumea îi zicea Babana. Chiar dacă numele ei desemna o femeie grasă, Babana era slăbuță și uscățivă. Probabil că bătrânețea își pusese amprenta pe porecla ei, transformând-o pe „baba Ana” în Babana. Băbuța avea un suflet bun și o inimă largă. Toată ziua alerga de colo până colo ca să ajute pe cineva. Suferea de boala singurătații cu toate că avea un băiat, pe Panait, care marinar fiind, nu dădea pe acasă cu săptămânile, sau
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
pe Panait, care marinar fiind, nu dădea pe acasă cu săptămânile, sau uneori chiar cu lunile, străbătând mările lumii cu corabia moștenită de la tatăl său, care fusese și el, la rândul său, tot marinar. Într-o seară, întorcându-se acasă, Babana auzi un mieunat slab care venea dintr-o fundătură plină de gunoaie. Inima n-o lăsă să plece mai departe... Se apropie și observă la lumina lunii că se zbate ceva într-o traistă legată la gură, aruncată printre bălării
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Bătrâna îl curăță cu o cârpă umezită în ceai de mușețel, îi spălă ochii și blănița și îi puse pe o farfurie câteva bucățele de cârnat. Acesta se apropie, le mirosi și amețit își pierdu echilibrul căzând într-o parte. Babanei i se facu și mai mare milă de pisoi. Luă un pai de grâu, îl bagă în cana cu lapte și îi picură câțiva stropi în botic. Pisoiul își reveni puțin și începu să lingă picăturile, apoi luă vârful paiului
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
de pisoi. Luă un pai de grâu, îl bagă în cana cu lapte și îi picură câțiva stropi în botic. Pisoiul își reveni puțin și începu să lingă picăturile, apoi luă vârful paiului între lăbuțe și începu să-l sugă. Babana își dădu seama că acesta nu știe încă să mănânce ca lumea. Luă o cârpă curată o înmuie în lapte și îi dădu motănelului să sugă un colț. Din când în când mai turna câte un pic de lapte pe
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
până când micul animal se sătură, se făcu covrig și adormi. În somn, tremura parcă de frig și din când în când mieuna subțirel. Femeia îl înveli cu un pulovăr vechi și se culcă și dânsa. A doua zi de dimineață, Babana simți că cineva trage de pătura cu care era acoperită. În singurătatea ei, se sperie, sări din pat, dar inima-i reveni la loc când văzu pisoiașul jucându-se cu franjurii cuverturii. Acesta era vioi și jucăuș și nu mai
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]