108 matches
-
distincții, intră în dizgrația regelui Iacob I și este închis în turnul Londrei, pentru primire de mită, servilism, disimulare și datorii enorme. Francis Bacon Considerat unul dintre creatorii empirismului, acordă toată atenția experimentului. Este întemeietorul metodei inductive, numită și "metoda baconiană a scientismului". Este cunoscut pentru ideile sale liberale și reformiste. Metoda sa de investigație aduce o contribuție însemnată epocii industriale a primei jumătăți a secolului al XVII-lea. Metoda constă în investigarea cauzei fenomenului în trei feluri: a) prin acceptare
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
adică prin ce observă simțurile, și activitate mentală. Astfel se ajunge la axiome; în afara lor omul nu are nici cunoștințe, nici putere". Am putea conchide că diferența dintre cei doi filosofi se reduce la rațiunea deductivă carteziană, față de rațiunea inductivă baconiană. Dar ar mai trebui adăugată o diferență; certitudinea despre adevăr, care, în modelul cartezian există, în timp ce Bacon vorbește despre un imens progres în apropierea de adevăr, fără ca acesta să fie atins. La aceste două păreri, Spinoza adaugă fericirea și bucuria
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Studiază la Colegiul Eton din Anglia și se dedică cu asiduitate studiului chimiei. Părăsește Irlanda, pe care o descrie ca o țară barbară, pentru a ajunge la Oxford. După citirea cărții lui Francis Bacon Noul Organon, începe să aplice metoda baconiană în investigațiile sale științifice. Insistă asupra instructivității disecțiilor anatomice. Are o contribuție importantă în medicină, prin studiul chimiei respirației și prin contribuțiile sale experimentale la fiziologia acesteia. Trasează jaloanele primelor medicamente de sedare a imaginației exaltate, de inducere a somnului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
devine obiect al putrefacției), devine subiect. Așa își descrie artistul demersul prin dublarea subiectului: nudul întâlnit cu peștele fac împreună un subiect al discursului pictural. Dar lucrurile nu se opresc la subiectul femeia-cu-pește. Există alte câteva nuduri unde artistul explorează, baconian, și alte tipuri de carnalizare. În „Aripi“ peștele este înlocuit cu două hălci de carne de porc, iar subiectul, așa cum îl caută Midvichi, nu se alterează. Sau atunci când se suprapun peștele și femininul. Când culorile glisează în contrarii, când lumina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
sufletul ca parte a corpului. Această viziune, deja, neagă ideologia scolastică. 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke Odată cu apariția noilor relații medievale, schimbate de întărirea drepturilor clasei de mijloc a meșteșugarilor, s-au adunat noi forțe sub drapelul empirismului baconian. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, ideologul distinct al acelei perioade a ajuns John Locke(1632-1704). El a avut un rol decisiv în fundamentarea spirituală a puterii burgheze monarhice din Anglia. Concepția sa a reprezentat expresia disponibilității burgheziei engleze predispuse
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
121 2. 3. Cenzura imaginarului științific în totalitatea sa. Teoria idolilor / 123 2.3.1. Metafora oglinzii între cunoaștere și cenzură / 124 2.3.2. Istoria teoriei idolilor și a încercărilor de cenzură a imaginarului / 126 2.3.3. Idolii baconieni și cenzura totală / 129 2. 4. Cenzura metodică a imaginarului / 138 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode / 139 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului / 144 2.4.3. Între Discurs
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
începutul secolului al XVII-lea / 171 3.1. Dezvoltarea imaginarului la început de modernitate / 171 3.2. Transformarea scopului științei în modernitate / 174 3.2.1. Despre scopul științei / 174 3.2.2. Evoluția formei de la concepția aristotelică la cea baconiană / 175 3.2.3. Forma baconiană și trecerea la ideea unei legi a naturii / 178 3.3. Clasificarea științelor - începutul științei moderne / 182 3.3.1. Importanța definiției și clasificării științei / 182 3.3.2. Clasificarea științelor. Trecerea de la unitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
3.1. Dezvoltarea imaginarului la început de modernitate / 171 3.2. Transformarea scopului științei în modernitate / 174 3.2.1. Despre scopul științei / 174 3.2.2. Evoluția formei de la concepția aristotelică la cea baconiană / 175 3.2.3. Forma baconiană și trecerea la ideea unei legi a naturii / 178 3.3. Clasificarea științelor - începutul științei moderne / 182 3.3.1. Importanța definiției și clasificării științei / 182 3.3.2. Clasificarea științelor. Trecerea de la unitatea imaginii asupra lumii la diversitatea acesteia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
3.3.2. Clasificarea științelor. Trecerea de la unitatea imaginii asupra lumii la diversitatea acesteia / 184 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității / 186 3.4. Reconstrucția metodică / 194 3.4.1. Inducția baconiană și încercarea de construcție a ipotezelor / 195 3.4.2. Metoda carteziană și rolul matematicii în cadrul științelor / 200 3.4.3. Isaac Newton și metoda la începuturile fizicii / 203 3.5. Dezvoltarea imaginarului utopic ca formă a predicției care se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aflate la baza fenomenelor trebuie să știe cum să se dăruiască experimentului"143. Chiar dacă termenul de "experiență/experiment" cuprinde atât aspectele științifice, cât și pe cele religioase, venind cu această argumentate pe o veritabilă direcție tomistă a adevărului unic, discursul baconian inserează între celelalte forme de a face teologie ideea descoperirii adevărului științific pornind de la experiment, introducând între științele și pe cele experimentale: "După ce am enunțat principiile fundamentale ale științei latinilor, în măsura în care pot fi găsite în limbaj, matematică și optică, doresc
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mare eroare ce trebuia depășită. Cenzura lui Bacon se realizează la două niveluri diferite: la nivelul cunoștințelor prin eliminarea informațiilor pe care le deținem și la nivelul metodicii prin înlocuirea modalității de a cunoaște lumea cu ajutorul unui nou instrument. Idolii baconieni împiedică cunoașterea datorită faptului că se interpun între minte și realitate. Pentru a reprezenta aceasta Bacon folosește metafora oglinzii, care arată într-un mod plastic diferența dintre ceea ce este cunoașterea și posibilitățile acesteia. 2.3.1. Metafora oglinzii între cunoaștere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în a afirma că lucrurile vizibile sunt într-adevăr imaginile celor invizibile și că creatorul poate fi văzut și cunoscut prin creaturi - ca într-o oglindă și într-o enigmă"40. Aici avem două elemente care sunt determinante în filosofia baconiană: cunoașterea pe baza experienței, astfel încât să putem identifica adevărul pornind de la cunoașterea naturii, și al doilea element este cel al încercării cunoașterii lumii dincolo de aparențe. Trecerea de la ideea unei oglinzi care reprezintă realitatea la cea a unei oglinzi care o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
elimine. Dar această idee de cenzură a unor componente ale cunoașterii umane ce ne împiedică relaționarea cu ceea ce este considerat a fi realitatea nu este o încercare nouă. Vom da două exemple care se aproprie cel mai mult de ideea baconiană despre cenzură. Prima dintre acestea este realizată de către Bonaventura care vorbește despre șase trepte de urcare spre cunoaștere lui Dumnezeu. Totuși posibilitățile noastre de a-l cunoaște nu sunt perfecte ele fiind supuse transformărilor continue: "Toate acestea sunt în noi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
constructor de imagini desăvârșit. Combinate, ideea cenzurii cu denumirea de idol, ajută la acceptarea erorilor despre care vorbim potrivindu-se perfect cu mediul în care își lansează Bacon lucrarea: începutul secolului al XVII-lea în Anglia. 2.3.3. Idolii baconieni și cenzura totală Conform concepției baconiene cunoașterea naturii se realizează prin intermediul simțurilor, care aflându-se în relație directă cu imediatul formează o imagine de bază asupra acestuia. Dar ceea ce percepem și implicit ceea ce ajunge la nivelul conștiinței noastre este diferit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cenzurii cu denumirea de idol, ajută la acceptarea erorilor despre care vorbim potrivindu-se perfect cu mediul în care își lansează Bacon lucrarea: începutul secolului al XVII-lea în Anglia. 2.3.3. Idolii baconieni și cenzura totală Conform concepției baconiene cunoașterea naturii se realizează prin intermediul simțurilor, care aflându-se în relație directă cu imediatul formează o imagine de bază asupra acestuia. Dar ceea ce percepem și implicit ceea ce ajunge la nivelul conștiinței noastre este diferit de ceea ce se află cu adevărat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
perioada medievală, prin Raymond Lullus, se considera că este nevoie de un limbaj specific pentru a putea descoperi și ordona natura. Diferența dintre concepția noului limbaj în cazul lui Bacon și cel medieval sau renascentist constă în faptul că limbajul baconian își pierde puterea de a schimba lumea. Limbajul său trebuie realizat printr-o corespondență între realitate și limbaj, ceea ce i-ar oferi putere în cercetare. Statutul special pe care îl avea limbajul este acceptat și folosit, dar se cenzurează forma
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
certitudine și sunt combătute sistematic. Diferiți filosofi ai primelor secole renascentiste încearcă să organizeze mentalul uman după anumite criterii. Ars combinatoria a lui Lullus, arta memnonică a lui Bruno și stenografia lui Trithemus sunt metode care au precedat metoda inductivă baconiană. Toți aceștia încercau să pună ordine în mental și nu în științe, deoarece omul era considerat centrul universului, iar cunoașterea rațională ca fiind singura eficientă. Erau metode care țineau numai de rațiune, fără consecințe asupra științelor empirice. Nici încercările empiriste
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu o dibăcie minunată. Opera adevăratei filosofii este întru totul asemănătoare; ea nu înmagazinează în întregime în memoria ei substanța adunată din istoria naturală și din experiențele mecanice, ci o face să suporte în inteligență modificări și schimbări"75. Metoda baconiană este o combinare între metoda experimentală și inducția incompletă, care duce la descoperirea legilor (formelor) universale cu care lucrează știința. Când vorbește despre experiment Bacon dă câteva sfaturi și își ia măsuri de precauție. El recomandă ca experimentele să nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și completează: "Omul, servitor și interpret al naturii, poate să înfăptuiască și să cunoască, atât cât a observat din ordinea naturii, prin lucrul însuși sau prin spirit; în afară de aceasta, el nu mai cunoaște și nu mai poate nimic"77. Metoda baconiană nu ține de domeniul logicii tradiționale și el nu încearcă să realizeze o reformă a aristotelismului. El dezvoltă o metodologie științifică iar, punând bazele unei noi epistemologii. Scopul metodei sale era descoperirea formelor, de a cerceta adevărata natură. Logica clasică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
interiorul naturii. Acest tip de inducție nici nu a fost amintit de Francis Bacon și nici criticat, astfel încât putem să-l considerăm în măsura în care a fost cunoscut de către acesta ca sursă de inspirație pentru ceea ce va fi metoda inducției incomplete. Metoda baconiană are la bază inducția incompletă, dar ea nu se rezumă la simpla inducție, ci este mai mult. Deoarece Bacon a criticat silogismul aristotelic și a folosit inducția i-a făcut pe exegeții operei baconiene să spună că metoda sa este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
va fi metoda inducției incomplete. Metoda baconiană are la bază inducția incompletă, dar ea nu se rezumă la simpla inducție, ci este mai mult. Deoarece Bacon a criticat silogismul aristotelic și a folosit inducția i-a făcut pe exegeții operei baconiene să spună că metoda sa este în opoziție cu metoda aristotelică, ceea ce este adevărat. Prin opera amintită, Bacon nu nega numai teoriile aristotelice, ci întreaga concepție asupra științei din vremea sa. Metoda lui trebuia să scoată știința din mrejele fantasticului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
părți ale explicării naturii, Bacon nu s-a ocupat, în "Noul Organon", decât de prima. Pentru prima parte, el a folosit inducția, iar pentru a doua ar fi trebuit să folosească silogismul, dar pentru că "Noul Organon" a rămas neterminat, metoda baconiană este redusă la inducție. "Prima parte se subdivide în alte trei părți, care pot fi socotite ca trei feluri de ajutoare, și anume: pentru simțuri, pentru memorie și pentru spirit sau rațiune"87. Cele trei părți sunt: întocmirea unei istorii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
idolilor, iar inducția sa a fost elaborată în mod clar și distinct, în cazul lui Descartes dezvoltarea metodică este mai degrabă de ordin matematic, astfel că relația dintre individ și natură se face folosindu-se alte instrumente decât cele empiric baconiene. Diferența dintre modalitățile de cenzură în ceea ce privește metoda este evidentă. Datorită viziunii metodice a lui Descartes nu putem vorbi la acesta despre un început de la zero. Construcția sa metodică folosește și elemente deja consacrate al gândirii umane ce sunt folosite pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cercetăm decât acele lucruri pe care mintea noastră pare a le putea cunoaște în chip neîndoielnic."93 În cadrul analizei celei de-a doua reguli sunt cenzurate lucrările celor vechi, dar cenzura nu a fost radicală ca în cazul lui idolilor baconieni. Descartes consideră că învățarea celor vechi este necesară pentru dezvoltarea intelectuală a persoanei, dar această învățare nu trebuie să rămână pentru mult timp, căci atunci când "suntem destul de vârstnici ca să nu mai ascultăm orbește de nimeni"94. În spiritul cenzurii imaginilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
generalitate trebuiau urmărite și efectele obținute prin dezvoltarea noului imaginar. Această componentă pragmatică a fost în mod explicit enunțată de către Bacon, care prin sintagma Science is power reconsideră în mod radical relația știință - rezultate ale acesteia. De fapt, întreaga operă baconiană poate fi considerată în sine o dezvoltarea a pragmaticii științei pentru că ceea ce urmărește filosoful englez este obținerea de rezultate palpabile, și susține acest lucru în mod evident în Novum Organum ori Nova Atlantis. Dar nu este singurul care își dezvoltă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]