226 matches
-
și să mențină o igienă orală cât mai corectă pentru a reduce sursele potențiale de bacteriemie. Acești pacienți trebuie să fie informați în legătură cu riscurile la care se expun în urma tratamentelor stomatologice. Sănătatea orală a pacienților cu risc de a produce bacteriemie după manopere dentare trebuie menținută prin îngrijiri profesionale regulate, folosirea unor produse stomatologice optime și de calitate, periaj conștiincios normal și rotativ al dinților, dental floss și alte dispozitive de îndepărtare a plăcii bacteriene. Clătirile orale cu soluții antiseptice (dar
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
unor produse stomatologice optime și de calitate, periaj conștiincios normal și rotativ al dinților, dental floss și alte dispozitive de îndepărtare a plăcii bacteriene. Clătirile orale cu soluții antiseptice (dar fără jet puternic) imediat înaintea procedurilor dentare pot scădea incidența bacteriemiei. 4.6.1.3. ANTIBIOPROFILAXIA EBS - ACT ALEATORIU SAU NECESITATE? Profilaxia cu antibiotice a endocarditei bacteriene subacute este recomandată ca o rutină la toți pacienții cu risc în cazul procedurilor dentare și orale care pot determina bacteriemie. Acestea sunt în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pot scădea incidența bacteriemiei. 4.6.1.3. ANTIBIOPROFILAXIA EBS - ACT ALEATORIU SAU NECESITATE? Profilaxia cu antibiotice a endocarditei bacteriene subacute este recomandată ca o rutină la toți pacienții cu risc în cazul procedurilor dentare și orale care pot determina bacteriemie. Acestea sunt în general proceduri asociate cu sângerări din țesuturile moi sau dure orale, inclusiv detartraj, periaj profesional, implante dentare, tratamente endodontice care depășesc apexul dentar etc. Autori precum BÎLBÎIE, NEGOIȚĂ, ROTARU recomandă clasificarea pacienților cu risc infecțios, după Conferința
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
este endocardita bacteriană subacută , întrucît ea implică, într-un grad înalt, responsabilitatea medicului stomatolog. Profilaxia cu antibiotice a endocarditei bacteriene subacute este recomandată ca o rutină la toți pacienții cu risc în cazul procedurilor dentare și orale care pot determina bacteriemie. Bolnavii aflați în tratament cronic pentru “mal comițial” primesc medicația obișnuită în doze moderat crescute. În premedicația acestor pacienți este inclusă administrarea de Fenobarbital injectabil. Pacienților cunoscuți pentru afecțiuni alergice, le administrăm în premedicație un antihistaminic de tip Tavegil, Tagament
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
sindrom subocluziv. - icterul: diagnosticul de icter, diagnosticul tipului de icter; delimitarea ca icter mecanic față de cel prehepatic/hepatocelular; diagnosticul diferențial de cel neoplazic: evoluție progresivă, răsunet general sever. - febra, frisoanele: Împreună cu celelalte elemente confirmă diagnosticul; diagnosticul diferențial cu: infecția urinară, bacteriemii, septicemii. 2. cauzele obstrucției incomplete a coledocului: - hepatita virală forma angiocolitică: antecedente de hepatită virală, sindrom de citoliză, crește bilirubina indirectă; icterul apare prin colestază intrahepatică; - chistul hidatic deschis În căile biliare - semnele clinice ale alergiei hidatice + reacții biologice specifice
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de colestază pozitive cu creșteri ale bilirubinemiei și a fosfatazei alcaline. - bacteriile mai des Întâlnite sunt: Escherichia coli, Klebsiella, Pseudomonas, specii de Enterococcus, Proteus; anaerobii apar aproape Întotdeauna Împreună cu aerobii; două tipuri de bacterii se găsesc În 50% din cazuri; bacteriemia apare În multe cazuri, hemoculturile evidențiind aceleași tipuri de bacterii ca și cele din bilă. - echografia este utilă În fazele incipiente ale crizei. - alte explorăr (colangiopancreatografia endoscopică retrogradă sau colangiografia transparietohepatică) pot fi realizate după ce simptomatologia s-a remis. - colangiografia
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sau vasculară și hematogenă cu sepsis consecutiv. Morbiditatea și mortalitatea prin infecții odontogene sunt crescute la pacienții cu riscuri grupate în două categorii. Persoanele imunodeprimate, cu neutropenie, boli cronice decompensate sau subnutriție prezintă mai frecvent infecții locale severe însoțite de bacteriemie. O altă categorie de risc este constituită de pacienții cu valvulopatii și proteze (valvulare, articulare), la care apar infecții secundare sau la distanță (endocardită, osteomielita, etc.), Studii de rezistență la antibiotice efectuate în SUA au evidențiat rezistență față de peniciline și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
persoane cu deficiențe imunitare. 6.3 Manifestări clinice Infecțiile odontogene prezintă o largă paletă de manifestări clinice, de la leziuni carioase incipiente cu simptomatologie clinic minoră, până la infecții ale părților moi învecinate și ale oaselor maxilare extrem de grave, uneori complicate cu bacteriemie și septicemie. Ca urmare, manifestările clinice trebuiesc individualizate în funcție de etapa la care a fost surprinsă infecția. Caria dentară incipientă (în smalț) deseori subiectiv nu comportă nici un fel de manifestări clinice. Uneori pot apare dureri la stimuli chimici (dulce, acru) sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. Infecțiile sistemice 141 8 INFECȚIILE SISTEMICE Infecțiile bacteriene sistemice constituie un domeniu de mare interes medical, atât din cauza severității și mortalității ridicate, cât și din cauza controverselor legate de diagnostic și tratament. Noțiunile clasice de bacteriemie și septicemie nu mai sunt suficiente pentru a cuprinde complexitatea, varietatea și severitatea infecțiilor sistemice, care au fost redefinite în ultimele două decenii. 8.1 Definiții Bacteriemia este definită de prezența bacteriilor în sânge, dovedită prin hemocultură, fără manifestări clinice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ridicate, cât și din cauza controverselor legate de diagnostic și tratament. Noțiunile clasice de bacteriemie și septicemie nu mai sunt suficiente pentru a cuprinde complexitatea, varietatea și severitatea infecțiilor sistemice, care au fost redefinite în ultimele două decenii. 8.1 Definiții Bacteriemia este definită de prezența bacteriilor în sânge, dovedită prin hemocultură, fără manifestări clinice, sau cu manifestări ușoare (febră moderată, frisoane). Bacteriile apar tranzitoriu în sânge după traumatisme tisulare medii (extracții dentare) sau după manopere medico-chirurgicale (endoscopii, avort terapeutic). Bacteriemia poate
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Definiții Bacteriemia este definită de prezența bacteriilor în sânge, dovedită prin hemocultură, fără manifestări clinice, sau cu manifestări ușoare (febră moderată, frisoane). Bacteriile apar tranzitoriu în sânge după traumatisme tisulare medii (extracții dentare) sau după manopere medico-chirurgicale (endoscopii, avort terapeutic). Bacteriemia poate fi anihilată de capacitatea bactericidă a sângelui, reprezentată de fagocitoză, activarea complementului, anticorpii specifici, reținerea bacteriilor încapsulate de către splină. Invadarea germenilor sau a componentelor microbiene in sângele circulant este consecința unui răspuns ineficient al mecanismelor compensatorii antiinfecțioase din partea gazdei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
clinice sistemice severe. În concepția clasică a vechilor clinicieni, septicemia este un concept anatomoclinic, care presupune recunoașterea unor elemente bine stabilite: (1) poarta de intrare (2) focarul de multiplicare primară (poate coincide cu poarta de intrare) Infecțiile sistemice 142 (3) bacteriemia persistentă (4) focarele septice secundare (noi însămânțări microbiene). Concepția actuală stadializează infecțiile severe din punct de vedere al gravității, pornind de la sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) până la insuficiența de organ multiplă (MODS) (figura 8.1). Fig. 8.1 Relația
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
alege conform sensibilității germenului izolat și se administrează intravenos, timp de 4-6 săptămâni . Antibioticoprofilaxia endocarditei este recomandată la pacienți cu leziuni cardiace cunoscute sau cu proteze valvulare, cărora urmează sa li se aplice o procedură medicală invazivă, cu risc de bacteriemie. Alegerea antibioticului se face în funcție de tipul procedurii, iar administrarea cât mai scurt timp posibil, de cele mai multe ori in doză unică înaintea intervenției (Tabel 8.6). Tabel 8.6 Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene Tip de intervenție Etiologie probabilă Antibiotic Alternative la alergici
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Zoster > 2 dermatoame LEMP* Parotidită Stomatită recidivantă cu HSV Limfom primar cerebral Infecții respiratorii superioare: sinuzite, otite Pneumonie limfoidă interstițială (LIP) Sarcom Kaposi Cardiomiopatie Pneumocistoză pulmonară Anemie/ neutropenie/ trombocitopenie Infecții bacteriene severe, multiple/ recidivante (Salmonella) Leiomiosarcom Hipotrofie staturoponderală Meningită, septicemie, bacteriemie Tuberculoza diseminată/ extrapulmonară Micobacterioze atipice diseminate 9.5.1 Afecțiuni ale sistemului nervos asociate HIV/SIDA Afecțiunile neurologice manifestate clinic apar în 30% dintre cazurile cu HIV/SIDA, dar frecvența leziunilor necroptice a variat între 60100%, după mai multe studii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
gradul imunodepresiei (Tabel 9.4). Tabel 9.4 Boli pulmonare asociate HIV/SIDA dependente de nivelul imunodepresiei Nivel LTCD4 Boli pulmonare asociate 500-200/mm 3 Pneumonii bacteriene acute recidivante Micobacterioze atipice (MAC) Pneumonia limfoidă interstițială < 200/mm 3 Pneumonii cu bacteriemie TB diseminată/ extrapulmonară Pneumonia cu Pneumocystis carini Criptococoza pulmonară < 100/mm 3 Pneumonii severe cu Staf. auriu, Pseudomonas aeruginosa, Toxoplasma gondi, Sarcom Kaposi < 50/mm 3 Pneumonii cu Histoplasma, Aspergilus, Candida, CMV Bolile maligne cu manifestări pulmonare în cadrul infecției HIV
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
INS) Etiologia INS este foarte diversă (Tabel 10.2.). Tabel 10.2 Etiologia infecțiilor nosocomiale transmise prin sânge și derivatele lui Agenți infecțioși Sursa Bacterii Stafilococi și enterococi Enterobacteriaceae și Pseudomonas Yersinia, anaerobi, Treponema, Borrelia, Listeria Pielea donatorului Contaminarea recipientelor Bacteriemie la donator Protozoare: plasmodium malariae, toxoplasma, leishmania Parazitemie la donator Fungi Contaminarea recipientelor Virusuri: VHB, VHC, VHD, VHA, VHE, VHG, TTV, Parvovirus 19, CMV, VEB, HSV, VVZ, HIV Viremie la donator Prioni Risc nedovedit Infecțiile nosocomiale 186 Manifestările clinice care
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
țesuturilor subcutanate, inițial procesul poate părea mai limitat decât este de fapt. Crepitațiile și vizualizarea leziunilor de tip gazos pe radiografii au fost observate la mai puțin de 50% din cazurile cu diabet zaharat și fasceită necrotizantă. Se poate produce bacteriemie cu septicemie consecutivă. Examinarea histopatologică arată necroza focală cu diseminare de-a lungul planurilor de separare. Necroza fibrinoidă este prezentă în arterele și venele ce trec la nivelul fasciei afectate. În zona afectată de gangrena se produce necroza de coagulare
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
EI nozocomială scade prevalența stafilococului auriu și există o tendință de creștere a infecției cu stafilococ coagulazo-negativ, cu stafilococ auriu meticilino-rezistent și cu enterococ (depistat recent ca germene responsabil de infecție la 51% dintre cazuri într -un studiu clinic) (21). Bacteriemia continuă și intensă este specifică EI, iar microorganismul responsabil pentru infecție poate fi detectat în 85% dintre cazuri dacă se fac 3 prelevări de sânge pentru hemoculturi. În EI asociată stimulatoarelor cardiace și defibrilatoarelor, hemoculturile sunt pozitive în 77% dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
sonde ureterale, poate da "semnal verde" litotriției extracorporeale. d) Coexistența infecției urinare cu litiaza a constituit și constituie Încă un teren vast de dezbateri În lumea urologică. Putem trata un calcul atât timp cât pacientul are urocultura pozitivă? Care este riscul de bacteriemie sau septicemie pentru ESWL? Care este durata tratamentului optim Înainte de procedură? Care sunt riscurile bacteriuriei apărute după litotriție? Trebuie această bacteriurie tratată? Este necesară antibioprofilaxia la cei cu urocultura negativă? Cât timp? Cum tratăm calculii de infecție? Iată o avalanșă
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
o tabletă de Luminal.Medicația preanestezică din ziua operației constă În: Diazepam 1fiolă i.m. + Atropină 1/2 fiolă i.m. Administrarea preoperatorie a unei cefalosporine din generația a III-a (1g i.m.), previne, Într-o bună măsură, riscurile bacteriemiei ce va apare prin fragmentarea calculului și eliberarea germenilor cu potențial biologic normal, care "dormitau" În calcul.Este preferată anestezia peridurală și, atunci când nu poate fi realizată, se indică anestezia generală. ETAPELE NLP Pentru a putea fi Înțeleasă mai bine
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
refrigerare în contact cu țesuturile segmentului amputat ceea ce va duce la macerarea tegumentului, contaminarea țesuturilor și edemațierea structurilor perivasculare. Replantarea executată în aceste condiții nu numai ca va fi sortită eșecului prin complicațiile septice locale dar, prin generalizarea infecției (septicemie, bacteriemie), poate pune in pericol chiar viața pacientului. De aceea, a trimite spre centrul de replantare un deget sau o mână care a venit în contact prelungit cu apa sau orice fel de soluție este ca și cum ar condamna prin aceasta pacientul
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
streptococice, explicând recidivele la persoane cu factori predispozanți. Etiopatogenie Streptococii grup A sunt asociați cu un spectru larg de infecții, întâlnite frecvent în întreaga lume: faringite, infecții ale tegumentelor și țesuturilor moi, (impetigo, celulite, fasceita necrozantă), pneumonie și empiem pleural, bacteriemie, sepsis și sindromul șocului toxic streptococic. Erizipelul este o formă clinică particulară de celulită, cauzată de diferite tipuri de streptococi βhemolitici grup A. De la poarta de intrare, constituită de soluțiile de continuitate tegumentare, streptococul trece în vasele limfatice, pe calea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de fungi . 7.4 Patogenie Constituirea pneumoniei este precedată de mai multe etape patogenice. Penetrarea germenilor la nivel pumonar este realizată frecvent pe cale aerogenă de-a lungul arborelui traheo-bronșic (pentru bacterii exogene sau endogene), mai rar pe cale hematogenă, în cursul bacteriemiilor. Propagarea infecției pe cale respiratorie se produce prin depășirea barierelor de apărare nespecifică: filtrarea aerului la nivelul nasului și cornetelor nazale, clearanceul microbian prin mișcarea anti-reflux a cililor epiteliali, descuamarea celulelor epiteliale, tuse, reflex epiglotic, protecția biomecanică a mucusului secretor și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
frecvent simptome nespecifice extrarespiratorii: cefalee, simptome digestive, mialgii, artralgii. Semnele clinice respiratorii sunt necaracteristice. Pneumonia se poate complica la nivel locoregional prin abcedare sau prin extindere pleurală (pleurezie serofibrinoasă, purulentă). Formele severe se pot complica cu insuficiență respiratorie, șoc septic, bacteriemie, diseminări bacteriene secundare (meningite, artrite), decompensarea bolilor preexistente (diabet, insuficiența renală, cardiacă). 7.6 Tablou radiologic Din punct de vedere anatomo-radiologic se disting trei tipuri de pneumonii: pneumonia lobară, pneumonia interstițială și bronhopneumonia. 7.7 Diagnostic Diagnosticul complet al pneumoniei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
rectal. Sindromul hemolitic uremic este cauzat de toxina shiga produsă de Sh. Dysenteriae tip1 și se manifestă prin anemie hemolitică severă, trombocitopenie și insuficiență renală. Dezechilibrele metabolice prin hipoglicemie, hiponatremie și deshidratare, pot fi severe, mai ales la copiii mici. Bacteriemia și sepsisul cu diverse localizări secundare sunt rar întâlnite, favorizate de malnutriție și alte imunodepresii. Complicațiile imunologice postinfecțioase sunt artropatia și sindromul Reiter, mai ales la pacienți care exprimă Ag HLA-B27. Diagnostic Diagnosticul dizenteriei se suspicionează pe baza datelor clinice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]