66 matches
-
chlamidiile și PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 48 mycoplasmele sunt rezistente la betalactamine. Mecanismele rezistenței genetice dobândite pot fi cromozomiale, prin mutații la nivelul cromozomilor, sau extracromozomiale, mediate de fragmente autonome de ADN bacterian de tipul plasmidelor, transpozomilor și bacteriofagilor. Cele mai frecvente consecințe ale mutațiilor genetice sunt modificările proteinelor ”țintă” pentru antibiotice, scăderea permeabilității învelișului bacterian, blocarea activării antibioticelor administrate ca precursori inactivi, efluxul unor compuși periplasmatici sau din interiorul celulei bacteriene. Rezistența la beta-lactamine se dezvoltă prin mecanisme
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Gram, aspectul morfologic este de bețișoare cu capete îngroșate, în care se evidențiază granulații metacromatice, dispuse în formă de litere chinezești. Tulpinile izolate la om pot avea fenotip toxigen (tox+) sau netoxigen (tox-), capacitatea de toxigeneză fiind transmisă prin intermediul unui bacteriofag. Toxina tulpinilor toxigene este factorul principal de virulență al C. diphteriae. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 95 C. diphteriae rămâne cantonat la poarta de intrare, unde se multiplică și produce fenomene inflamatorii locale caracteristice, edem și false membrane. Toxina produsă la poarta
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
premiul Nobel, 1978), izolarea câtorva virusuri oncogene animale și umane. B. EPOCA GENOMICĂ a început în 1970, odată cu lucrările chimistului molecularist belgian Walter Fiers (n. 1931). Acest cercetător a adus, încă din 1962, o contri buție notabilă la descifrarea genomului bacteriofagului phi X 174,90 pentru ca în 1972 să întreprindă, împreună cu colaboratorii săi un studiu de secvențio nalizare a genei ce codifică proteina de înveliș a bacteriofagului MS2. Numele de genomică a fost introdus în știință de către Thomas H. Roderick. El
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Acest cercetător a adus, încă din 1962, o contri buție notabilă la descifrarea genomului bacteriofagului phi X 174,90 pentru ca în 1972 să întreprindă, împreună cu colaboratorii săi un studiu de secvențio nalizare a genei ce codifică proteina de înveliș a bacteriofagului MS2. Numele de genomică a fost introdus în știință de către Thomas H. Roderick. El definea prin acest termen o nouă disciplină de mapare-secvenționalizare a ADN ce include analiza bioinformatică a tuturor informațiilor și tehnicilor care pot realiza acest obiectiv. Reiese
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la eucariote. Cum s-a mai precizat, aceste „pachete de ADN“, cu un primer ARN la 5' terminus, au fost evidențiate în 1968 de soții Reiji și Tsuneo Okazaki, în timpul studiilor pe care le făceau asupra replicării ADN-ului unor bacteriofagi ADN în celulele de E. coli. În ce privește catena înaintată leading strand (registrul inferior), ADN polimeraza delta (δ) clădește așezând nucleotidele în mod continuu, pe catenă neexistând goluri. Pe parcursul întregului proces al replicării ADN, în orice împrejurare în care apare necesitatea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ambele catene desfăcute ale moleculei de ADN matrice. Rolul lor este acela de a stabiliza ADN monocatenar, prevenind formarea unor bucle și, în același timp, de a proteja catenele de ADN de acțiunea dezorganizată a unor nucleaze. Majoritatea plasmidelor și bacteriofagilor sunt replicați ca un singur replicon. La unele bacterii Gram negative de talie mare, Thomas și colab. au descoperit în anul 2000 câțiva repliconi. În celulele eucariotelor există multipli repliconi la fiecare cromozom. Fiecare cromozom eucariotic constă dintr-o singură
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
adresată vieții. Deosebim așadar: a) Modificări ale structurii ADN, care nu numai că sunt compatibile cu viața, dar care aduc chiar unele avantaje fiziologice, aflându-se la baza a ceea ce numim variabilitatea organismelor. Câștigarea antibiorezistenței sau a rezistenței față de atacul bacteriofagilor (în cazul fenomenului de lizogenie) este pentru unele specii de bacterii un important avantaj selectiv. Același fenomen îl întâlnim și în cazul câștigării de către unele clone de celule neoplazice a unei rezistențe față de anumite medicamente citostatice (mutații în avantajul celulei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
virus), n-a fost decât un pas. În 1950, Renato Dulbecco, (care lucra alături de Max Delbrück în laboratorul acestuia de la Caltech) și-a însușit propunerea lui Delbrück de a aplica în studiul virusurilor oncogene animale, metodele de cuantificare utilizate la bacteriofagi. În 1953, R. Dulbecco și Marguerite Vogt au dezvoltat tehnica plaque assay la unele virusuri citopatogene. Realizarea a fost importantă pentru cuantificarea infecției (în culturi celulare) cu diferite virusuri ce exprimau efect citopatic (EC), dar nu cu VSR care, deși
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a furat bucățele din genom (gene): celula s-a molipsit de la virus, sau virusul a piratat genomul celular? Cea dintâi ipoteză, emisă încă din 1962 (când nu se cunoșteau nici v-Onc nici c-Onc, dar se știa, în mare, că virusul bacteriofag poate să lipească gene care-i aparțin în ADN-ul celulei bacteriene victimă) aparține lui R. I. Huebner și G. Todaro (a se revedea p. 81). Extrapolând, în cazul clasicului virus Rous (cu care toți lucrau în perioada 1960-1975), apărea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
microbiologi: aceste bacterii păreau să nu aibă „paraziți”. Unii au ajuns la concluzia că tocmai acest fenomen ar explica abundența bacteriilor SAR11. Însă un studiu recent a arătat că aceste microorganisme nu sunt invulnerabile: bacteriile SAR 11 au și ele bacteriofagii lor. Într-un articol publicat în Nature, o echipă de cercetători de la Oregon State University a anunțat că a descoperit misterioșii bacteriofagi care atacă bacteriile SAR 11. A încerca să descoperi un anumit virus în apa oceanului pare o sarcină
Vezi care este cea mai răspândită creatură de pe Pământ by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64930_a_66255]
-
Însă un studiu recent a arătat că aceste microorganisme nu sunt invulnerabile: bacteriile SAR 11 au și ele bacteriofagii lor. Într-un articol publicat în Nature, o echipă de cercetători de la Oregon State University a anunțat că a descoperit misterioșii bacteriofagi care atacă bacteriile SAR 11. A încerca să descoperi un anumit virus în apa oceanului pare o sarcină imposibilă, de vreme ce un litru de apă de mare conține miliarde de asemenea entități. Cu ajutorul tehnicilor moderne de genetică pot fi obținute secvențe
Vezi care este cea mai răspândită creatură de pe Pământ by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64930_a_66255]
-
oceanului pare o sarcină imposibilă, de vreme ce un litru de apă de mare conține miliarde de asemenea entități. Cu ajutorul tehnicilor moderne de genetică pot fi obținute secvențe ADN din aceste virusuri, dar nu se poate face legătura dintre un anumit virus bacteriofag și o anumită specie de bacterie-gazdă. Însă cercetătorii de la Oregon State University au abordat problema într-un mod ingenios: au folosit o tehnică utilizată în homeopatie, diluând o cantitate de apă de mare în apă pură, în asemenea măsură încât
Vezi care este cea mai răspândită creatură de pe Pământ by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64930_a_66255]
-
Un virus inofensiv ce trăiește pe pielea noastră poate fi folosit în tratarea acneei, informează Cercetătorii de la Universitatea din California (Los Angeles) și de la Universitatea din Pittsburgh au găsit 11 versiuni diferite din familia bacteriofagilor. Ei urmează să efectueze mai multe cercetări de laborator pentru a vedea cât de benefice sunt pentru tratarea acneei. Unul dintre coordonatorii cercetării spune că: „acneea afectează milioane de persoane, dar există foarte puține tratamente care să aibă efecte sigure
Virușii ar putea fi folosiți pentru scăpa de acnee () [Corola-journal/Journalistic/65730_a_67055]
-
fost principalul îndrumător al campaniei de eradicare a malariei în România, președinte al Comitretului de epidemiologie și al Comisiei de malarie de pa lângă Ministerul Sănătății. Numele său rămâne legat de realizarea primelor vaccinuri antiholerice, de eradicarea malariei, de biologia bacteriofagului, de tratamentul prin impaludre al sifilisului nervos. A publicat numeroase studii științifice în țară și peste hotare. A fost membru al unor reputate societăți medicale din Bruxelles, Londra, Paris. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ-ROMÂNĂ 14 februarie - Cuv. Auxențiu, Maron și Avraam
Agenda2004-7-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282076_a_283405]
-
pacienții imunosupresați. În anul 1885, dr. Escherich, cel care a descris bacteria, a sugerat că aceasta poate produce atât infecții intestinale cât și urinare. E. Coli poate dobândi proprietăți ce-l fac virulent prin transferul de ADN via plasmide sau bacteriofagi. Se cunosc 6 clase de E. Coli care pot produce boli intestinale la om. Toți aceștia conțin factori virulenți ce afectează procesele celulare ale epiteliului intestinal al gazdei, favorizând aderența sau invadarea de către E. Coli a mucoasei. S-a izolat
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92059_a_92554]
-
și el că în această evidență stau și soluțiile căutate. în 1889, Paul Jean (n.1861), în studiile sale microbiologice folosește și termenul de „antibiot“. Lupta dintre bacterii, va fi descoperită și între viruși și între ciuperci. Apare și termenul „bacteriofag“, vizibili doar la microscopul electronic. Încă din 1640, John Parkinson, recomanda în tratarea rănilor, o pomadă pe bază de mucegaiuri, în cartea Theatrum botanicum. în 1876, fizicianul englez John Tyndall (1820 - 1893) observase că un strat de Penycillium împiedică pătrunderea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]