KorAP: Find »[drukola/base=bacterioză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

122 matches

Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058

cupru în soluție apoasă simplă, datorită disocierii electrolitice a ionilor sulfurici, are o reacție acidă și produce arsuri plantelor, se întrebuințează mai ales sub formă de zemuri neutralizate. De exemplu, zeama bordoleză (cuprocalcică) se folosește cu succes, atât în combaterea bacteriozelor la plante, cât și a micozelor, cu excepția făinărilor. În tratarea plantelor și dezinfectarea semințelor, zeama bordoleză se folosește, în general, în concentrație de 0,5-1 %. În dezinfectarea serelor și răsadnițelor și în tratamentele de iarnă ale pomilor se folosește în

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
50 PU (oxiclorură de cupru cu 50 % cupru metalic), Alcupral 50 PU (oxiclorură de cupru cu 50 % cupru metalic), fiind condiționate sub formă de pulbere umectabilă (PU) și se folosește împotriva acelorași boli, care se combat cu zeama bordoleză (mane, bacterioze, rapăn). Hidroxidul de cupru (cuprul albastru) este substanța activă a unor produse ca: Champion 50 WP, Funguran OH 50 WP, Kocide (50 % cupru metalic sub formă de hidroxid de cupru), utilizate în combaterea bacteriozelor și manelor la cartof, legume, sfeclă

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
se combat cu zeama bordoleză (mane, bacterioze, rapăn). Hidroxidul de cupru (cuprul albastru) este substanța activă a unor produse ca: Champion 50 WP, Funguran OH 50 WP, Kocide (50 % cupru metalic sub formă de hidroxid de cupru), utilizate în combaterea bacteriozelor și manelor la cartof, legume, sfeclă, viță de vie. 4.4.2. Fungicide organo metalice Compușii organo-mercurici se utilizau la tratarea semințelor, însă datorită toxicității ridicate a produselor au fost interzise, atât în țara noastră, cât și în lume. Astfel

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

au fost descrise la rugina neagră a grâului. Agenții patogeni ce se transmit prin semințe se combat cu: Protilin Al 81 PUS-3 kg/t, Tirametox 625 SC-3,75 l/t sau Tirametox 90 PTS-3 kg/t. 1.4. BOLILE OVĂZULUI Bacterioze 1.4.1. Arsura aureolată Pseudomonas syringae pv. coronafaciens Această boală a fost descrisă în 1909 în S.U.A. de cercetătorul Manns, apoi s-a identificat în culturile de ovăz din mai multe țări ale Europei. În România a fost semnalată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sunt mai rezistente decât liniile străine. În loturile semincere se recomandă stropiri cu insecticide împotriva afidelor în primele faze de vegetație, dacă numărul acestora depășește pragul economic de dăunare care este de 20-30 % plante populate cu afide ( C. Bărbulescu, 1972). Bacterioze 1.5.2. Putregaiul moale al tulpinilor de porumb -Erwinia chrysanthemi pv. zeae Boala a fost semnalată pentru prima dată în anul 1942 în Australia, apoi a fost identificată în Africa, S.U.A., Israel, India, Italia, Iugoslavia și URSS. În România

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
să se țină cont de plantele gazdă în care virusul se poate găsi, iar semănatul trebuie să se facă timpuriu, pentru a evita curba maximă de zbor a afidelor ce transmit virusul. Se va folosi numai sămânță din soiuri rezistente. Bacterioze 2.1.3. Arsura comună a fasolei Xanthomomas campestris pv. phaseoli Boala este foarte răspândită în toate zonele unde se cultivă fasolea, producând însemnate pagube cantitative și calitative, înregistrându-se uneori chiar compromiterea întregii culturi (V. Severin și col., 1985

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tegumentul semințelor și în resturile vegetale infectate. Bacteriile din sol pot fi distruse în zona rădăcinilor orzului, iar în zona de lângă rădăcinile grâului apar condiții bune pentru înmulțirea bacteriei (E.S.A. Sadek, V. Severin, 1983). Prevenire și combatere. Prevenirea atacului de bacterioză poate fi realizată, dacă se respectă un asolament de 4 ani, dacă fasolea este cultivată în benzi alternative cu porumb, cu rândurile orientate perpendicular pe direcția vântului dominant și dacă se folosește la semănat sămânță neinfectată obținută din loturile semincere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prin stropirea cu soluție de sulfat de cupru 3 %, fără scoaterea plantelor din câmp. Tratamentele se vor face alternând produsele pentru a nu se ajunge la apariția de forme rezistente. Soiul Vera omologat în 1996 are o rezistență bună la bacterioze. Măsurile de igienă culturală care prevăd strângerea și scoaterea din teren a resturilor vegetale infectate, limitează posibilitățile de persistență a inoculului. 2.1.4.Arsura aureolată a fasolei Pseudomonas syringae pv. phaseolicola Boala cunoscută încă din 1926 a fost semnalată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
produse din grupele: Gr. A: Champion 50 WP -0,25 %; Funguran OH 50 WP-0,25 %; Super Champ Fl 2,4 l/ha (0,3 %); Gr. I: Mancoben 60 PTS-4 kg/t. Soiul Rege omologat în 2003 este rezistent al această bacterioză. 2.1.5 Veștejirea bacteriană Corynebacterium flaccumfaciens pv. flaccumfaciens Boala este cunoscută în mai multe țări din Europa și America de Nord, iar la noi a fost semnalată în 1960 în județul Cluj. Deși, bacteria este destul de răspândită, nu produce pagube mari

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la noi doar Auralia (din Germania) are un grad de rezistență mai mare, în timp ce soiurile românești (Vedea, Marina) sunt mijlociu de rezistente. Soiurile omologate în 2003, Diana și Perla de Mai sunt rezistente la viroze, în timp ce Jubileu este numai tolerant. Bacterioze 2.2.2. Arsura bacteriană a mazării Pseudomonas syringae pv. pisi Boala a fost semnalată în 1915 în SUA, apoi în mai multe state europene iar în 1957 E. Docea și Olga Vulpe au depistat-o în culturile de mazăre

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pot transmite micoplasma. În categoria micoplasmozelor se încadrează și măturile de vrăjitoare de la cartof, vârfurile roșii ale cartofilor și germinarea cu colți subțiri la cartof, boli a căror prezență este cunoscută de multă vreme în America și parțial în Europa. Bacterioze 3.1.5. Înnegrirea bazei tulpinii cartofului și putregaiul moale al tuberculilor Erwinia carotovora pv. atroseptica și E. carotovora pv. carotovora Această boală bacteriană a fost cunoscută și studiată încă de la sfârșitul secolului trecut (1899) de către Fraun iar Appel (1902

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Izolarea spațială a culturilor pentru sămânță față de cultura de spanac este obligatorie, iar întreținerea culturilor de sfeclă seminceră, sfeclă roșie sau de zahăr este un factor important în micșorarea procentului de plante virozate. Combaterea chimică a insectelor limitează răspândirea virusului. Bacterioze 3.2.4. Cancerul sfecleiAgrobacterium radiobacter pv. tumefaciens 3.2.5.Veștejirea bacteriană Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicu, agent de carantină internațională (a se vedea descrierea bolii la cartof). 3.2.6. Arsura bacteriană a sfeclei pentru zahărPseudomonas syringae Boala a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pentru culturile respective se vor lua măsuri de izolare spațială față de alte soiuri și se vor aplica tratamente împotriva afidelor. Tarlalele unde se observă mozaicarea încă din primele faze de vegetație, vor fi eliminate de la aprobarea pentru material de sămânță. Bacterioze 4.2.2. Arsura bacteriană a soiei Pseudomonas syringae Această boală bacteriană semnalată încă de la începutul secolului în S.U.A., a apărut și la noi, fiind studiată de V. Severin în 1975. Se cunosc ca fiind înregistrate pagube foarte mari 4-64

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
oxitetraciclină sau streptomicină, deși dau rezultate sunt deosebit de costisitoare și nu se folosesc decât de către amelioratori, pe suprafețe mici Întrucât bacteria rezistă în resturile vegetale se vor lua măsuri de igienă culturală și de rotație a culturii. 4.2.3. Bacterioza pustulară a soiei - Xanthomonas campestris Bacterioza semnalată în 1902 și 1912 în S.U.A. s-a răspândit repede, odată cu impotul de samânță, așa încât a apărut în 1960 și în România, unde a fost studiată de V. Severin. Simptome. Plantele infectate se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sunt deosebit de costisitoare și nu se folosesc decât de către amelioratori, pe suprafețe mici Întrucât bacteria rezistă în resturile vegetale se vor lua măsuri de igienă culturală și de rotație a culturii. 4.2.3. Bacterioza pustulară a soiei - Xanthomonas campestris Bacterioza semnalată în 1902 și 1912 în S.U.A. s-a răspândit repede, odată cu impotul de samânță, așa încât a apărut în 1960 și în România, unde a fost studiată de V. Severin. Simptome. Plantele infectate se recunosc încă din stadiul de 2

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sfărâmicioase, iar tutunul este de proastă calitate, căci țigările se sting datorită acumulărilor anormale de amidon din țesuturile virozate. Pământul din răsadnițe trebuie să fie necontaminat, iar inventarul de lucru ca și mâinile muncitorilor, se vor dezinfecta periodic în timpul lucrărilor. Bacterioze 6.1.3. Focul sălbatic al tutunului Pseudomonas syringae pv. tabaci Bacterioza tutunului este cunoscută de foarte mulți ani în toate țările cultivatoare, dar cele mai mari pagube sunt înregistrate în Germania, Republica Moldova și S.U.A., unde a fost studiată încă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
acumulărilor anormale de amidon din țesuturile virozate. Pământul din răsadnițe trebuie să fie necontaminat, iar inventarul de lucru ca și mâinile muncitorilor, se vor dezinfecta periodic în timpul lucrărilor. Bacterioze 6.1.3. Focul sălbatic al tutunului Pseudomonas syringae pv. tabaci Bacterioza tutunului este cunoscută de foarte mulți ani în toate țările cultivatoare, dar cele mai mari pagube sunt înregistrate în Germania, Republica Moldova și S.U.A., unde a fost studiată încă din 1917 de Wolf și Foster. În România este semnalată în 1936

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
răsadnița atacată se întrerupe udatul, pe pâsla miceliană apar scleroții ciupercii de 0,2-0,3 mm în diametru, negri și de forme neregulate. Transmitere-răspândire. Descrierea se găsește la bolile cartofului. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere descrise la bacterioza tutunului referitoare la dezinfecția solului, la tratarea acestuia înainte de repicare, sunt eficiente și împotriva acestei boli. Tratamentele chimice se vor aplica prin stropiri cu: Bavistin 50 WP0,175%; Bavistin FL 0,175%; Benlate 50 WP-0,15; Topsin 70 PU-0,3

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
virusul mozaicului galben al fasolei Bean yellow mosaic virus; virusul răsucirii frunzelor de mazăre Pea leaf roll virus; virusul mozaicului nervurian al mazării Pea enation mosaic virus; virusul stricului mazării Pea streak virus; virusul marmorării bobului Broad bean mottle virus. Bacterioze 7.1.2. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului Xanthomonas campestris pv. alfalfae Boala care a fost descrisă în 1930 în Turkestan, astăzi răspândită în S.U.A., India, din 1964 și în România, în județele Brașov, Mureș și Suceava. Simptome. Frunzele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
spori de rezistență, începe și cădera masivă a frunzelor. Ciuperca a mai fost semnalaă și pe alte plante înrudite cu lucerna și trifoiul. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea înainte de vreme a lanurilor. 7.2. Bolile trifoiului Bacterioze 7.2.1. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului (vezi cap. VII.) Bolile produse de ciuperci 7.2.2. Mana trifoiuluiPeronospora sp. Boala cunoscută la noi din 1930 este frecventă în toate țările cultivatoare fără a produce însă pagube mari

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
rapidă cu cât este mai cald. Se va avea în vedere distrugerea vetrelor de cuscută. 8.1.7. Alte micoplasme ale tomatelor: hipertrofierea mugurilor de tomate și boala albastră a tomatelor. Prezența acestora nu este încă sigură pe teritoriul României. Bacterioze 8.1.8. Ofilirea bacteriană a tomatelor Corynebacterium michiganense pv. michiganense Boala descrisă în 1910 în S.U.A. de Smith s-a răspândit în toate țările cultivatoare de tomate, în România fiind semnalată în 1955 de R. Bucur în jud. Ilfov

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tratamente cu: Dithane 75 WG-0,2 % (t.p. 14 z.); Dithane M 45-0,2 % (t.p. 14 z.); Vondozeb-0,2 %; Vondozeb 75 DG 0,2 %; Vondozeb 75 DG-0,2 %. 8.1.9. Pătarea bacteriană a tomatelor Xanthomonas campestris pv. vesicatoria Bacterioza a fost descrisă în 1914 în sudul Africii dar acum este cunoscută în toate zonele ce au climat umed și cald. Tr. Săvulescu și col. au semnalat această bacterioză în 1932, avertizând pe cultivatori de posibilitatea deprecierii cantitative și calitative

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
8.1.9. Pătarea bacteriană a tomatelor Xanthomonas campestris pv. vesicatoria Bacterioza a fost descrisă în 1914 în sudul Africii dar acum este cunoscută în toate zonele ce au climat umed și cald. Tr. Săvulescu și col. au semnalat această bacterioză în 1932, avertizând pe cultivatori de posibilitatea deprecierii cantitative și calitative a recoltelor. Simptome. Bacteria parazitează toate organele aeriene ale tomatelor. Răsadurile prezintă pe primele 2 frunzulițe și apoi pe frunze și tulpiniță pete galben-verzui până la brune, cu o zonă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sau tarlalele unde s-au semnalat infecții primare. Cercul de plante gazdă al bacteriei este foarte larg, ea parazitând în afară de tomate și ardei, numeroase specii de plante ca : zârna, tutunul, ridichia, cătina, măselarița, păpălau și ciumăfaia. Prevenire și combatere. Întrucât bacterioza se răspândește prin sămânța infectată, se recomandă folosirea de sămânță ce provine din lanuri sănătoase sau sămânță tratată prin cufundare timp de 10 minute în apă caldă la 60șC sau 5 minute în soluție de sublimat corosiv 1:3000, urmată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
dar mai ales în seră, trebuie să se respecte măsurile de izolare spațială a culturilor plantelor din cercul de gazde a patogenului, precum și rotația culturilor în vederea micșorării numărului de bacterii pe gramul de sol. Hibridul Unirea este rezistent față de această bacterioză. 8.1.10. Pătarea bacteriană punctiformă Pseudomonas syringae pv. tomato Bacterioza a fost descrisă în 1933 simultan de către doi cercetători din China și S.U.A. În ultimii 30 de ani, boala s-a extins în toate țările cultivatoare de tomate, la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]