261 matches
-
acesta din Asia în Europa, îl trimise la Tessaloniki și-l ajută pe sub mână cu de prisos. Musa năvăli cu puterea sa de oști asupra lui Urchan, prinse pe acest nepot prin trădarea pusă la cale a educatorului și conducătorului Balaban, pe care știu să-l cumpere, și-i luă viața, după care partizanii lui se risipiră de sine. Acuma Musa se-ntoarse spre Constantinopole, începu împresurarea în toată forma, dar din cauza bunei apărări bizantine și a deselor ieșiri a garnizoanei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
accesului la civilizație. Revista încearcă să lanseze un grup de poeți începători, dintre care cel mai frecvent publicat este Aurel Iordache; alături de el mai semnează Ovidiu Bănescu, Iorgu Ghiță, Dumitru Codăuș, Dimitrie Moises, Florian C. Ștefănescu, George Colfescu, Ion C. Balaban, Marin Oprea, Emil Meleca, dar nici unul nu a confirmat aștepările, așa cum nici în proză nu se va impune vreun colaborator al periodicului. La „Cronica literară” sunt prezentate cărți nou apărute, aparținând lui Mircea Eliade, Gib I. Mihăescu, Mihail Sadoveanu, Ion
SABARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289416_a_290745]
-
Scriitorilor (1948-1950), scurtă vreme director al Teatrului Național din Iași (1951), redactor, apoi redactor-șef la „Revue roumaine” (1952-1963). În 1946 a alcătuit antologia Poezia muncii și a libertății, care marchează debutul său editorial. A recurs și la pseudonime (Eliza Balaban, Maria Ranteș, Alexandru Salbă). Până la plonjările în lozincărie din publicistica scrisă după 1944, unde nu contenește să își manifeste recunoștința față de „înțelepciunea partidului”, de „ideile călăuzitoare” ale noii ideologii, în anii săi de început Ș. păruse un ins rezonabil. Mulțumind
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
1629 cadavrul lui Gabriel Bethlen). „Spintecându-l doftorii după ce au murit” - i-a spus cronicarul (cu care - știa Neculce - un anume Ursachi „au avut gâlceavă” și „giudecată acolo în țara Leșască”, multă, pentru niște bude...”) un liovean - „neguțitor mare”, Alexa Balaban - care face loc aci unui fragment de „discurs medical” - am găsit un ficat și o inimă sănătoasă (ultima mărită), „ca de giuncul interțiu”) clar o fiere și un rinichi plini de calculi. în plus, „plămânele cele albe au fost arse
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
arivist. Apetența pentru portretul moral este evidentă, scriitorul izbutind câteva tipuri caracteristice. Schițele de moravuri, aceste „caractere” ale lui R., apar în „Propășirea” (1844). „Cânticelele comice”, „scenele naționale” pe care le-a scris (Bețivul, Păun Burlacul, Pavel Clopotarul, Harță sau Balaban Răzeșu, toate publicate în 1857) dau în vileag, cu năduf, dar și cu ironie, păcate morale și anomalii sociale. Însemnările prilejuite de misiunea diplomatică, Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole (1858), sunt scrise, cu nedezmințita ironie a
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
digresiunii. De aici, structura oarecum mozaicată. Obsedat de marile chestiuni politice la ordinea zilei, R. le face loc și în paginile jurnalului său. SCRIERI: Scrieri, Iași, 1840; Bețivul, București, 1857; Păun Burlacul, București, 1857; Scene naționale, București, 1857; Harță sau Balaban Răzeșu, București, 1857; Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole, Paris, 1858; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1979. Traduceri: [Lamartine, autori neidentificați], în Plăcerea sâmțirei, Iași, 1837. Repere bibliografice: Popovici, Romant. rom., 364-367; Ist. lit., II
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
429. Algicheren S. Georgeta, 3 apartamente, București, str. Tunari 18. 430. Andronie C., 4 apartamente, București, str. Aurora 66. 431. Ada Verona, 2 apartamente, București, str. Ana Ipătescu 42. 432. Albu Gh., 32 apartamente, București, calea Griviței 181. B. 433. Balaban Gherghe, 7 apartamente, București, str. Berzei 48, Aleea G-l Angelescu 11. 434. Băluța Ion, 7 apartamente, București, str. V-le Lascăr 22, str. C-tin Napu 11, str. Avram Incu 15. 435. Biciovschi Teodor, 4 apartamente, București, str. Mantuleasa
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Alex. Constantinescu 65. 470. Boanta Maria Brândușa, 3 apartamente, București, str. Prof. Dr. M. Georgescu 23. Galați, str. Holban 6. Brăila, str. C-tin Bernescu 31. 471. Banescu Victoria, 3 apartamente, București, str. Naum Romniceanu 26. 472. Balaban Atanase, 8 apartamente, București, str. Toamnei 132. Sinaia, str. 6 Martie 6. 473. Badulescu Aurelia, 11 apartamente, București, str. Aurel Vlaicu 146. 474. Boreanu Augustin, 7 apartamente, București, str. N. Iorga 53. 475. Buicliu Julieta, 2 apartamente, București, str. Jules
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
41, str. Petre Ispirescu 67. 498. Bălaș Emanoil, 2 apartamente, București, str. 11 Iunie 24. 499. Blumenfeld Avram, 6 apartamente, București, str. Șerban Vodă 66. 500. Burghelea Niculae, 4 apartamente, București, str. Tugomir Voevod 55, str. Seneslav Voevod 56. 501. Balaban Iancu, 4 apartamente, București, calea Griviței 239, 241. 502. Banița Ion N. 7 apartamente, București, str. Comana 9. 503. Bosneag Dumitru, 5 apartamente, București, str. Amurgului 1. 504. Brunu Lazăr, 4 apartamente, București, str. Nifon 14. 505. Bossel Clară, 10
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
B-dul Dacia 27. 1034. Bazgan Ion, 5 apartamente, București, str. Constantin Nacu 3; str. Batiștei 5. 1035. Busulinga Anton, 5 apartamente, București, B-dul Ana Ipătescu 25. 1036. Bârsan Dumitru, 5 apartamente, București, str. Pietăți 21; Într. Popescu Păun 8. 1037. Balaban Maria, 4 apartamente, București, str. M. Eminescu 80. 1038. Bița Mihail, 7 apartamente, București, str. Vatra Luminoasă 35; str. Lt. Ionescu Baican 58. 1039. Belingsteanu Corneliu, 6 apartamente, București, str. Știrbei Vodă; str. Italiană 1. 1040. Babouleni P. L. Ecaterina
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
NOVĂCEȘTII, ciclu de balade populare având ca protagoniști pe Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele eroilor acestui ciclu este comun la români și la slavii de sud, mai ales la bulgari, dar acțiunile lor apar deosebite în folclorul
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
ciclului românesc despre Novăcești este însă Gruia, fiul lui Novac, în jurul căruia se desfășoară cel mai adesea acțiunea. E un tânăr dinamic, dar nechibzuit, care în isprăvile sale are mereu nevoie de ajutorul tatălui. Ioviță e nepotul lui Novac, iar Balaban, fratele bătrânului. Toți trăiesc la curțile lui Novac, localizate „în munții Cătrinului” ori „Pe culmița dealului, / Dealului Ardealului” sau „Sub seninu cerului, / La aripa norului”. Motivul tematic principal este însurătoarea lui Gruia. În baladele mai vechi, din categoria celor fantastice
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
și Paul Ciobanu); Tulcea (Constantin Iorgulescu, Gogu Iorgulescu, Mihai Dulea, Tănase Zaifu, Leonida Zguru, Vanghele, Stamu, Gândea); Oradea (Ghiță Brânda, Gheorghe Preda, Gavrilă Mocoi, Dumitru Marian, Timoftei Gujuman, Mihai Constantin, Ioan Salejan, Traian Merca, Ioan Brad); Sibiu (Ion Fulea, Octavian Balaban, Traian Mitrofan, Doru Tetiu, Ilie Popa, Mihai Gheorghe, Mircea Mârza, Gheorghe Pârvu, Ioan Garaoiu, Vasile Șandru, Ilie Dumitrescu, Nicolae Baia, Constantin Teodorescu, Mircea Mureșan, Dumitru Daina); Arad (Gheorghe Ruja, Teodor Oprea, Petru Aldea, Ioan Ursu, Fredolin Nădăban, Luca, Sever Ursu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la Jilava fiindcă au refuzat acțiunea Virgil Maxim, Constantin Stoica, Constantin Alupoaie, Dumitru Neagu, Septimiu Râmboiu, Aurel Obreja, Ion Rațiu, Constantin Iorgulescu, Nistor Man, Ion Fulea, Nicolae Bardac, Constantin Voloșniuc, Constantin Brandabur, Gheorghe Dipșe, Vanghele D. Vanghele, Ilie Popa, Octavian Balaban, Dumitru Daina, Vasile Popescu, Traian Coriciuc, Vasile Coriciuc, Mihai Nour, Victor Encea, Constantin Negoiță, Dumitru Stamu și Dumitru Străchinaru 1. Mihai Rădulescu relatează și o altă versiune a reeducării (cea a lui Gheorghe Penciu), conform căreia elevii s-au apucat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
71-72, 75-77, 98-100, 143, 148, 152, 164-165, 177, 183, 194, 198, 207, 227, 236 Avram Anghel 139, 197 B Babencu Nicolae 30 Bacu Dumitru 13, 232 Badale Vasile 49-51, 54-55, 60-64, 66, 169-170, 203 Baia Nicolae 29 Bakovschi Vladimir 121 Balaban Octavian 29, 33 Balanișcu Chirică 38, 103-104, 125, 168, 181, 223 Balanovici Vasile 73 Balasiu Petru 29 Balaș Ioan 29 Balla Andrei 80, 210 Balla Corneliu 31 Bar 29 Barbă Constantin N. 51, 94, 96, 148, 152 Barbu 159 Barbu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ample din dările de seamă anuale, precum și din discursurile de recepție ori din prelegerile prezentate de unii dintre oaspeții străini ai Academiei Române. Astfel, în paginile revistei au fost reproduse fragmente din discursurile de recepție ținute de Virgiliu N. Constantinescu, Alexandru Balaban, Marius Sabin Peculea, Mircea Ion Valentin Săndulescu, Dan Berindei (Generația pașoptistă, 1-2/2001), Răzvan Theodorescu (Despre prima modernitate a românilor, 1-2/2001). În aceeași rubrică sunt prezentate, integral sau fragmentar, discursuri ale unor membri de onoare din străinătate, rostite cu
ACADEMICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285148_a_286477]
-
dreptul de a colabora cu articole politice. Tot în 1895, prim-redactor este numit C. Bacalbașa care, cu încetul, modifică și componența redacției. Alături de militantul socialist Al. Ionescu, redactor și corector din 1894, sunt angajați I. C. Bacalbașa, G. Russe-Admirescu, C. Balaban și Vespasian Pella; aceste schimbări aduc și o orientare politică nouă, A. îndepărtându-se de gazetele socialiste, dar rămânând un cotidian democratic, antidinastic, republican. Independența de vederi, atitudinea protestatară (împotriva corupției și a nedreptăților din justiție și administrație, împotriva brutalităților
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
revista „Astra” (din 1966). Debutul publicistic s-a produs în 1965, în „Iașul literar”, iar cel editorial în 1967, sub pseudonimul Paul Antim, cu Lovituri din umbră. Va recurge la același pseudonim atunci când va publica volumele Dispariția unui contabil (1977), Balaban și statuia (1981), Un Casanova călătorește spre iad (1992). Un alt pseudonim folosit de B. este Roberto R. Grant. A fost distins cu un premiu al Asociației Scriitorilor din Brașov pentru Incursiuni în literatura de azi (1971) și cu Statueta
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
diferența dintre viață și vis. SCRIERI: Lovituri din umbră, București, 1967; Vocile vikingilor, București, 1970; Incursiuni în literatura de azi, București, 1971; Sfera, București, 1973; Zaharia Stancu, București, 1974; Dispariția unui contabil, Cluj-Napoca, 1977; Patria și cuvântul poetic, București, 1977; Balaban și statuia, Cluj-Napoca, 1981; Lumea lui Als-Ob, București, 1981; Analogon, București, 1981; Cuvintele unei călătorii, Iași, 1981; Literații se amuzau, București, 1983; Curajul, București, 1985; Coborâre în ape, București, 1986; Platforma, București, 1988; August-decembrie, București, 1990; Un Casanova călătorește spre
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
, Mircea E. (13.XII.1905, București - 1.VIII.1971, București), poet, prozator și traducător. Dintre părinți, inginerul Emil Balaban, director general al Poștelor și director al Școlii Politehnice, și Virginia (n. Mănciulescu), mama lui B. manifestase înclinații artistice, fiind absolventă a Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București. După clasele primare, făcute acasă (cu examene la școala „Clemența
BALABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
București, [1943]. Repere bibliografice: Al. R. [Al. Raicu], Mircea E. Balaban, „Studio Teatrul Național”, 1943-1944, februarie-martie; Pompiliu Constantinescu, „Al treilea”, VRA, 1944, 734; Perpessicius, Opere, XI, 33-35; Ion Biberi, Mircea E. Balaban, „Al treilea”, „Democrația”, 1945, 31; Camil Petrescu, Mircea Balaban, „Fapta”, 1946, 642; Piru, Panorama, 370; Massoff, Teatr. rom., VII, passim, VIII, passim; Florin Faifer, Comediantul, CL, 2001, 7. F.F.
BALABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
erau condiții prielnice pentru divagări sentimentale. Un incident din liceu, amintit de Timotin, deschise capitolul amintirilor din viața de școală. Profesorul de grecește, tip original și întotdeauna băut, care, imperturbabil și nedezmințit o singură dată, striga la catalog "Bolohan" în loc de Balaban, "Dihanie" în loc de Divani, "Rus oof! vițiu" în loc de Rusovici, și așa de la A până la Z, afară de unul cu breton pomădat pe frunte, pe care-l numea Marița de la Morile de vânt (cartierul galant al tîrgului): ori profesorul de chimie, care exploda
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
își văd amenințate averile și libertatea. Telefonul mi-e fără ton, îl repar prin poziționarea clemei care făcea legătura la casetă. Mare meșter mai sunt și eu!! Tot astăzi am dat câte o carte d-nei Ana Preda și lui Mitică Balaban, ambii de pe strada mea, ca să facă lectură de sărbătorile Paștilor. Duminică, 8 aprilie 2007. Paștile ortodox. Mă bucur de liniștea, de pacea din casa mea și vreau să iau legătura cu lumea. Telefonez la Iași consăteanului Oprea și-i cer
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de 180 de pungi aur, banii sunt opriți în Ardeal. La auzul veștii, Gheorghe Duca face un atac de apoplexie și după o săptămână, la 10 aprilie 1685 moare la Liov. Trupul i-a fost înmormântat în biserica lui Alexandru Balaban, la origine tot grec rumeliat, însărcinat de regele polon cu supravegherea lui Gheorghe Duca. Un cronicar l-a apreciat astfel: ,,așa plătește această lume celora ce vor să o cuprinză cu toate desfătările și cu averile și cu stăpânirile ei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]