211 matches
-
fin al cărților bisericești, al scrisului cronicăresc adecvat acestui secol însă, presărată cu arhaime scoase din ,,lada de zestere”, mustind de sens și foarte potrivit alese, de descrieri încântătoare de peisaje sau derulări alerte ale unor scene de epos medieval baladesc, eroic și romantic, dramatic și tragic, comic uneori homeric. Încât, odată intrat în miezul acestor întâmplări, nu-ți vine să mai ieși de acolo în realitatea nudă. În plus autorul deține arta portretului, eroii săi, luați direct din istorie, fiind
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
de fabula cultă: Un țânțar milionar Venea de la dispensar Și urla cât putea Că îl doare o măsea. Și de-atunci și de-atunci, Vulpea-i cu papuci. Ursul cu nădragi Umblă după fragi. Foarte interesantă este și prezența motivelor baladești cum ar fi acesta, cules de pe meleaguri tulcene: Sus în vărful muntelui E castelul Domnului. Domnul are o fetiță, O fetiță-garofiță. De frumoasă ce era Ilenuța o chema. Într-o zi de sărbătoare Veniră turcii călare: -Bună ziua jupâneasă! Unde
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
sinuos de livresc și tumultuos către cititorul avizat, spuzindu-i Cerna sufletului cu înspumata sagă despre Iovana cea iorgovană și semenii ei de sub Piatra lui Stan. Scriere cu deosebite valențe etnografice, cu trimiteri istorice, hagiografice și legendare, cu creneluri lexicale baladești, cu subterfugii uneori elegiace, alteori acide, „Iovana” rămâne o carte de taină, care îmbogățește zestrea spirituală a literaturii noastre contemporane. prof. TITU DINUȚ Referință Bibliografică: prof. TITU DINUȚ: SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
sărbătorilor Nașterii Domnului. Sub formă de balade, ea istorisește despre viața unor oameni, de pildă: Balada copilului părăsit, Balada ciobanului, Balada Măriilor,Floarea de Verbină, și chiar o Baladă pentru Eminescu; De dragul lui Eminescu, Lui George Enescu și acest stil baladesc, considerat de unii depășit, reînvie tradiția și frumusețea datinilor românești din Oltenia. Alte poeme sunt dedicate lui Nichita Stănescu, Iulia Hașdeu, căreia îi scrie chiar o Scrisoare către Iulia Hasdeu. Cu adevărat îndrăgostită de natură, ea compune Poemul liliacului, Simfonia
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
Acasa > Strofe > Creatie > LIRISM BALADESC Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 872 din 21 mai 2013 Toate Articolele Autorului timpul meu de ametist cade-n alăute trist, beau culori din orga mea în grădini de peruzea și aștept liniști stelare prin parcuri cu
LIRISM BALADESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354911_a_356240]
-
duce pe câmpiile năluce în tărâmul lui cel rece peste lume, peste praguri unde fac viespile faguri, unde voi dormi buimac peste vreme, peste veac, unde mi-a murit pruncia, alături cu veșnicia. duminică, 19 mai 2013 Referință Bibliografică: lirism baladesc / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 872, Anul III, 21 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LIRISM BALADESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354911_a_356240]
-
ca elixir al vieții, frământările omului simplu, tumultul vieții de la țară împletit cu clipele de răgaz pentru meditație profundă, speranțe și regrete, dansul popular care elimină forța negativă și îl încarcă pe om cu pofta de viață, întâmplări cu dimensiuni baladești, momente de răscruce, cumpenele vieții. Autorul stă de vorbă cu oamenii satului, descrie obiceiurile și tradițiile ca în adevarate tablouri rurale, anotimpurile si momentele zilei, meditează asupra scurgerii ireversibile și implacabile a timpului. Vibrantă este delicatețea revigoratoare și bucuria retrăirii
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
se poate [...] Sunt liber să/ iau doar ce mi se dă/ mereu cu ură și cu răutate.” Continuă frământul artistului cu „Risipă de grund” - „Pun grund pe speranță/ că-i toată o zdreanță”, animat de „Răzvrătire” exprimată magistral în vers baladesc mioritic: „N-au mai ars la urmă stelele făclii/ n-au cântat deasupra-mi păsărele mii/ fiindcă n-am răbdat/ să fiu aruncat/ de pe-o stâncă neagră către văi pustii [...] spre a ști că sunt/ blând, dar devin crunt
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
petala de măr” - este rostire senzuală, introspecție, „Cădere liberă” - este dorință de uitare și integrare în ordinea elementelor, gest dureros, dar impactul este atenuat de o superioară înțelegere a enigmelor firii, iar „Rime basarabene” se înscriu în seria versului vechi, baladesc, ca un exercițiu de supraviețuire prin cuvânt, cu o retorică a iubirii de altădată: „când de dorul mândrei mele, / aprindeam un car de stele”, a timpului ineluctabil: „când s-au despărțit mările, / drumul și cărările, / și-au spus bun rămas
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
practică constant armonia vocală, pe două, trei și patru voci, iar bărbații folosesc des notele înalte cântate în falset. Aproape invariabil, muzica de blue grass dansantă imprimă veselie, entuziasm și o dorință irezistibilă de a intra în joc. Piesele lente, baladești, aduc nostalgia, tristețea, poezia trecutului. În Chattanooga, avem șansa să fim înconjurați de sunetele acestei minunate și originale muzici americane, despe care Bill Monroe a spus: ...ce este blue grassul? Ecoul cimpoaielor scoțiene și al bătrânelor scripci, amestecat cu puțină
Blue Grass, muzica zonei Apalașe () [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
biografiei sale artistice care nu va trebui să lipsească din viitoarele monografii dedicate scriitorului. Există o axă comparativă revelatoare, prezentă în articole ca “De la modelul eminescian la baladele lui Radu Stanca”, „Literatura germană și poezia lui Radu Stanca” sau „Destin baladesc la Radu și Dominic Stanca”, axă ce asigură o dimensiune larg- eseistică celor mai recente prezențe ale autoarei la sesiuni și simpozioane academice în centrele universitare din țară și în conferințele ținute în străinătate. În capitolul III, “Radu Stanca în
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
din jurul „Revistei Cercului Literarˮ, al cărei redactor a fost Ion Negoițescu, s-a manifestat în direcția artei ca modalitate de implicare în viața cetății, fiind, în același timp, „frondă la adresa tradiționalismuluiˮ. În articolul „Resurecția baladeiˮ, Radu Stanca afirma că genul baladesc este o modalitate lirică de trăire și expresie. Antonia Bodea a subliniat că fiecare dintre cele cincisprezece balade ale poetului au la bază mituri sau momente cruciale din trecutul istoric, în vreme ce în genul dramatic el a fost autorul unui „teatru
CENACLUL LITERAR RADU STANCA, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379508_a_380837]
-
ale lui Florin T. Roman, fără discuție notabile, întrucât exemplifică o poezie mai rară la poeții relativ tineri.Totuși, autorul e înzestrat cu o voce pe mai multe tonuri, el cultivă alături de mitologia de ficțiune și o lirică de esență baladescă, în gustul regretatului Cezar Ivănescu. Poetul s-a clarificat, de altfel, în direcția unei poezii de esență fenomenologică,” esențială și-atât de binecuvântată/“o rază de soare, o simplă rază de soare (Omnia vincit amor!-Rază de soare, p. 120
VIBRAȚIA NEOROMANTISMULUI ÎN POEZIA LUI FLORIN T.ROMAN, CRONICĂ DE AL [Corola-blog/BlogPost/381474_a_382803]
-
la studii aprofundate (de exemplu cel al trandafirului , al celor „trei trandafiri” și care apare chiar sub forma de „trandafirare” adeseori în context). Utilizarea unor personaje și elemente de legendă și basm românesc (spre exemplu Baba Dochia), a unor versuri baladești „Aduna-m-aș ca să spui / Aduna-m-aș dorului / Las pustia cucului / Iau haina Voinicului, etc.” dau savoare lecturii și apropie textul de cititor. Potrivirea nonconformista a scrisului în pagină ( poeme precum „Hulitu-m-au mult” ori „Undeva între noi
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
atunci se mai deschide-un drum/ pe care mergi mereu stăpână/ fie de-i vreme rea sau bună” (cu flacăra în vânt). Partea de final a cărții inserează sonuri de mare amplitudine amintind, prin tăietura impecabilă a versurilor de lirica baladescă a lui Radu Stanca: „Aș vrea să schimb decorul, să las un ban pe iarbă,/ Cu siguranță hoții vor trece înapoi,/ Tu vinde-le-nserarea și-ntoarce-te în grabă,/ A înflorit misterul, și-a înflorit în doi...” (A înflorit
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
tot atatea simboluri ale oralităíi operei sale, demne de păstrare în aplicațiile dramatice menite menținerii tradiției teatrale românești și prin acest repertoriu de pur spirit autohton. Deși în proză, Creangă exprima narațiunea în limbaj folcloric viersuit, foarte aproape de poezia populară, baladesc. „Dragu- mi era satul nostru/cu Ozana cea frumos curgătoare/și limpede ca cristalul /în care se odihnește cu mâhnire/Cetatea Neamțului/de-atâtea veacuri. Dragu-mi erau tata și mama/frații și surorile/și băieții satului, /tovarășii mei din copilărie
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BALADESCĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Împrejur a toate liniștea domnind Vechile domenii pline de comori Peste care nopțile aprind Licuricii palizi, lămpile surori Valurile urme au lăsat pe grind Dulce
BALADESCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375353_a_376682]
-
venind Pașii pe poteca vechii noastre mori Picură înaltul muzică de Liszt Susurând acorduri parcă vinovat Am ajuns un Don Quijote trist De care Dulcineea a uitat C-o aștepta din secolul trecut, Semnându-se în sarea de pe scut Referință Bibliografică: Baladescă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BALADESCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375353_a_376682]
-
Nomenklatură, arte care duc la aplatizare, massificare...La o “ cultură de masse”, ci nu “ mase culturale ¡!! Ce feeric este să scriem HOLOGRAMIC, ( holistic- hierofanic, - prin aceea că suntem în hermeneia Gramatikon, - să fim convivi prin Pathos- Empatie, -și să cântăm baladesc, ci nu în corurile plăcute Tiranilor din Kakistocrație, cum zise Dorin Tudoran! NU ai Profetului Gabriel Garcia Marquez, nu în experimentul MACONDO! Nici experimentul Peștera Noicană, oricât ar fi de ..seducătoare”, în NOUA SINGURĂCIUNE care fumegă ACUM, în “ clipa cea
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
În scuarul din fața Teatrului Național, Sadoveanu, făcut de Irimescu, e, firește, supraponderal. Amîndoi moldoveni, unul taciturn, cu gabaritul propriei opere, celălalt, suplu și molcom-verbios, au trăit prosper în toate timpurile. Bustul lui Sadoveanu e masiv-abundent, orice amănunt vestimentar capătă dimensiuni baladești. Lavaliera e o perche enormă de testicule de zimbru, pe care stă Ceahlăul capului. Mai are-acum cineva, ceva, ca-n '90, cu papionul lui Ion Rațiu? Nici minerii, cred. Ținuta" căreia nici cel mai misogin cîrcotaș nu i-ar putea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
burg medieval transilvan și ingrediente de oțiu oriental: „Mi-e groază de sofismul sintetic și cu vogă / și care moleșeala din sânge mi-o abrogă, / cum și de postulatul lansat de Euclid / pe-un crug lucid” - stare tradusă în seducția baladescului (pândit însă de diluție). Ultimele volume (Poeme noi, 1984, Versuri, 1987) sunt vizitate de sentimentul elegiac al celui ce-și contemplă trecerea („Și uite, astfel ni se face iarnă, / și iar ne ninge timpul pe meninge”). O elegie totuși boem-voioasă
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
dar deficitar sub raport epic. Superior ca narațiune primului roman, Prințul de aur suprapune o acțiune la timpul prezent unei reconstituiri istorice. Figura principală a narațiunii, domnitorul Constantin Brâncoveanu, apare atât în planul evocării istorice propriu-zise, în episoade cu inflexiuni baladești, cât și în cel al prezentului, în imaginația și halucinațiile personajului contemporan (un cercetător), care scrutează, în documente, pe teren și în propriile-i trăiri, o cale spre a înțelege misterul „prințului de aur”. Căutarea sfârșește în identificare: protagonistul din
CUZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
în Geode. Pâinea pădurii pare rezultatul unui efort mimetic - izbutit - de raliere la viziunea dinamitardă și maniera generației de poeți pe cale de afirmare la mijlocul deceniului al cincilea (C. Tonegaru, Geo Dumitrescu, I. Caraion ș.a.). În unele poeme e prezent tonul baladesc, declamator (Balada minerilor), aiurea - peisagistica rural-autumnal-vesperală, de sugestie intimistă, cvasibacoviană (Cuvinte simple). După mai bine de două decenii în care a publicat numai traduceri din limba rusă, C. revine ca poet cu mai multe plachete de interes estetic minor, conforme
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
și social posibil și în ridicarea prin cultură (rolul școlii). În special dinspre Ion Ghica vine, prelungindu-se până azi, acea linie din proza noastră care acordă o atenție deosebită culorii, pitorescului cu accente orientale, balcanice, stilizării pe tipare când baladești, când fabuloase, de legendă sau basm. Cu o vizibilă plăcere a jocului estetic, intertextual, în Abu-Hassan sau în Kir Ianulea, la I. L. Caragiale, dar și cu o sugestie, puternică, de sterilitate și marionetizare („trăiri”, gesturi, vervă) a lumii lui „Mitică
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
care ține fata legată. Vezi bibliografia motivului B 11.10.1, „Dragonul ține fecioara legată cu un lanț de aur” (78). în economia legendei au apărut și alte modificări, poate mai puțin spectaculoase, dar mult mai semnificative. Într-o variantă baladescă a legendei Sfântului Gheorghe - datând din 1601, prelucrată și publicată în Germania două secole mai târziu -, fecioara este cea care îl leagă pe balaur, cu propriul ei brâu, dar eroul este cel care îl duce legat în cetatea în centrul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]